MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câştigul salarial mediu brut a urcat la 9.709 lei
Față de luna precedentă creșterea este de 1,5% l avans de 5,5%, raportat la iulie 2025
Câştigul salarial mediu brut, în iulie 2026, a fost 9.709 lei, în creştere cu 1,5% faţă de luna iunie 2026, iar comparativ cu luna iulie a anului precedent, acesta s-a majorat cu 5,5%, anunţă, INS. În iulie 2026, în topul domeniilor cu cel mai mare câştig salarial se află activităţile de programare şi activităţile de consultanţă în tehnologia informaţiei (13.464 lei) şi extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (13.140 lei). „În luna iulie 2026, câştigul salarial mediu brut a fost 9.709 lei, cu 145 lei (1,5%) mai mare decât cel înregistrat în luna iunie 2026. Câştigul salarial mediu net a fost 5.820 lei, în creştere cu 86 lei (1,5%) faţă de luna iunie 2026. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de programare şi activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei (13.464 lei) şi în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (13.140 lei), iar cele mai mici în alte activităţi de servicii (2.986 lei) şi în pescuit şi acvacultură (3.023 lei)”, anunţă, vineri, INS. Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,5%, potrivit datelor INS. INS precizează că indicele câştigului salarial real a fost 97,5% în luna iulie 2026 faţă de luna iulie 2025 şi de 100,9%, faţă de luna iunie 2026. Raportat la octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 241,1%, cu 2,2 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna iunie 2026. În luna iulie 2026, comparativ cu iunie 2026, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), arată INS. De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi reducerilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice. Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de diviziuni CAEN Rev.3 au fost următoarele: 23,4% în activităţi juridice şi de contabilitate, respectiv 20,2% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale; între 8,0% şi 14,5% în activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi de închiriere şi leasing, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; între 3,5% şi 6,5% în fabricarea produselor textile, activităţi de poştă şi de curier, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, agricultură, vânătoare şi servicii anexe, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activităţi de investigaţii şi protecţie, pescuit şi acvacultură, activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri, activităţi asociative diverse, industria metalurgică, comerţ cu amănuntul.
Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea de către Romgaz a unor active ale Azomureş
l tranzacţia vizează active utilizate în producţia îngrăşămintelor chimice şi a produselor industriale
Consiliul Concurenţei anunţă că a autorizat tranzacţia prin care SNGN Romgaz SA intenţionează să preia unele active de la Azomureş SA. Tranzacţia vizează active utilizate în producţia îngrăşămintelor chimice şi a produselor industriale, dar şi contractele salariaţilor de pe platforma de la Târgu- Mureş. „Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care SNGN Romgaz SA intenţionează să preia unele active de la Azomureş SA”, arată, vineri, Consiliul Concurenţei într-un comunicat de presă. Tranzacţia vizează preluarea activelor utilizate în producţia îngrăşămintelor chimice şi a produselor industriale ale Azomureş S.A., precum şi a contractelor şi salariaţilor necesari desfăşurării activităţii preluate. „În analiza operaţiunii, autoritatea de concurenţă a ţinut cont şi de elementele prezentate de Romgaz cu privire la modul în care va fi organizată şi desfăşurată activitatea preluată, astfel încât aceasta să funcţioneze în condiţii de piaţă, cu respectarea legislaţiei concurenţei şi ajutorului de stat”, se precizează în document. SNGN Romgaz S.A. este principalul producător de gaze naturale din România. Grupul Romgaz desfăşoară activităţi de explorare, producţie şi comercializare a gazelor naturale, stocare subterană a gazelor, producţie de energie electrică, precum şi servicii auxiliare aferente operaţiunilor din sectorul gazelor naturale. Azomureş S.A., parte a grupului Ameropa, este specializată în producţia şi comercializarea îngrăşămintelor pe bază de azot. Decizia va fi publicată pe site-ul autorităţii naţionale de concurenţă, după eliminarea informaţiilor cu caracter confidenţial, se menţionează în comunicat.
Numărul mediu de pensionari a ajuns la 4,91 milioane persoane
Numărul mediu de pensionari, în trimestrul II 2026, a fost de 4,91 milioane persoane, în scădere cu 7.000 persoane faţă de trimestrul I din 2026 şi cu 5.000 de persoane, raportat la trimestrul II din 2025, arată, vineri, INS. Pensia medie lunară a fost de 2.942 lei, în creştere cu 0,3% faţă de trimestrul precedent, pensionarii de asigurări sociale de stat având o pondere de 93,1% în numărul total de pensionari de asigurări sociale. „În trimestrul II 2026, numărul mediu de pensionari a fost de 4.913.000 persoane, în scădere cu 7 mii persoane faţă de trimestrul I 2026; numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4.573.000 persoane, în scădere cu 4 mii de persoane faţă de trimestrul precedent; pensia medie lunară (luând în calcul sumele brute plătite de casele de pensii pentru toate categoriile de pensionari - de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc.) a fost de 2.942 lei, în creştere cu 0,3% faţă de trimestrul precedent”, arată, vineri, INS într-un comunicat de presă. Indicele pensiei medii reale calculat, ca raport între indicele pensiei nominale nete şi indicele preţurilor de consum, a fost de 98,1%. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 5.000 persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a crescut cu 11.000 persoane, iar atât pensia medie lunară, cât şi pensia medie lunară de asigurări sociale de stat au crescut, comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent cu 0,3%. În trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul I 2026, numărul mediu de pensionari a fost mai mic cu 7.000 persoane, la fel ca numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat care a scăzut cu 4.000 persoane. Pensia medie lunară a înregistrat o creştere de 0,3% faṭă de trimestrul precedent, în timp ce pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut cu 0,04%. INS arată că în trimestrul II 2026, pensionarii de asigurări sociale de stat deţin ponderea majoritară (93,1%) în numărul total de pensionari de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, dintre pensionarii de asigurări sociale, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă este preponderent (80,7%), urmaţi de beneficiarii pensiilor de urmaş, cu o pondere de 9,6%, şi de pensionari cu pensii de invaliditate, care au reprezentat 8,0%.
Ryanair avertizează că biletele de avion s-ar putea scumpi semnificativ
l Preţul combustibilului pentru aviaţie a crescut cu 90%
Preţurile biletelor de avion ar putea înregistra creşteri semnificative anul viitor dacă petrolul rămâne la nivelurile actuale, a avertizat Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair, în condiţiile în care scumpirea puternică a combustibilului pentru aviaţie pune presiune asupra companiilor aeriene, potrivit CNBC. "Ne aşteptăm ca preţurile să scadă foarte uşor în al doilea trimestru, din iulie până în septembrie, dar pentru trimestrele care se încheie în decembrie şi martie situaţia este complet incertă", a declarat O'Leary înaintea adunării generale anuale a companiei. "Dacă preţurile petrolului rămân ridicate şi anul viitor, cred că vom vedea o creştere semnificativă a tarifelor aeriene şi sperăm să putem evita acest lucru", a adăugat el. Petrolul Brent se menţinea joi peste 100 de dolari pe baril, pe fondul temerilor legate de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu şi de efectele asupra aprovizionării cu energie. Petrolul american WTI avansa cu 1,4%, la 97,4 dolari pe baril. Creşterea preţurilor petrolului a împins puternic în sus şi costurile companiilor aeriene. Combustibilul pentru aviaţie a ajuns la 171 de dolari pe baril în săptămâna încheiată la 4 septembrie, cu 90% peste media anului precedent, potrivit datelor Asociaţiei Internaţionale de Transport Aerian (IATA). O'Leary avertizase încă din aprilie că unele companii aeriene europene mai vulnerabile ar putea avea probleme în cursul acestui an dacă preţurile ridicate ale combustibilului devin tot mai dificil de absorbit. Ryanair şi-a asigurat în avans preţurile pentru o parte importantă a necesarului de combustibil, ceea ce limitează deocamdată impactul creşterilor de pe piaţă. Compania avea acoperit prin contracte de hedging 80% din combustibilul necesar pentru sezonul de vară. Pentru 2027, Ryanair şi-a asigurat combustibil la un preţ de 67 de dolari pe baril, în timp ce pentru 2028 are acoperite doar 15% din necesităţi, la 85 de dolari pe baril.
A fost stabilită data primei licitaţii la Damen Mangalia
l preţul de pornire rămâne acelaşi, de 184 milioane de euro, dar poate fi ulterior redus
Cea de-a patra licitaţie pentru vânzarea şantierului naval din Mangalia va avea loc pe 1 octombrie, de această dată fiind folosit noul regulament acceptat de instanţă. Preţul de pornire iniţial va fi tot de 184 milioane de euro, putând însă fi scăzut, dacă nu se va prezenta niciun ofertant. 1 octombrie este data fixată de CITR, administratorul şantierului naval Damen Mangalia, pentru o nouă încercare de vânzare a colosului industrial. Nivelul de pornire este acelaşi, de 184 de milioane de euro, dar regulile s-au schimbat: nu vor continua cele şase încercări lunare de vânzare cu preţ fix, cum a hotărât în luna mai Adunarea Creditorilor, controlată de grupul olandez Damen. Dacă nimeni nu se va prezenta nici de această dată, cum s-a întâmplat la precedentele trei încercări, suma de pornire poate fi redusă, conform deciziei magistraţilor Tribunalului Constanţa, din 7 septembrie. "Nu vom mai avea licitaţii lunare 100% din valoarea de piaţă (ca până în prezent, n.r.), ci vom avea un proces accelerat, cu scădere de preţ. Vom trece prin 100%, 75%, 50% din valoarea de piaţă a activului, până la identificarea unui cumpărător", a explicat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, cum ar putea arăta noua strategie. Conform acestuia, noul nivel de preţ propus coincide cu cel vechi doar pentru respectarea prevederilor din Codul de Procedură Civilă. "Chiar dacă, subiectiv, ai spune că e superfluu, că au fost deja licitaţii la 100% din preţ, practic, începând de la zero pe Cod (Procedura Civilă, n.r.) vei trece şi prin această etapă", a explicat directorul general al CITR motivul pentru care la noul termen nu se va modifica practic nimic, pe termen scurt. În schimb, dacă nu se va prezenta niciun ofertant, următoarele etape, cu preţ redus de pornire, "pot fi organizate în termen scurt, asta însemnând una-două săptămâni între seturi şi poate accelera vădit procesul", a mai spus Cîrlănaru. Şi în noua variantă, vânzarea şantierului se face în bloc, ca un singur lot. Este vorba despre terenuri în suprafaţă totală de 181.500 mp în incinta şantierului, pe care se află trei docuri uscate, 1.590 m liniari de cheu, hala de asamblare de peste 10.500 mp, ateliere, platforme, căi de rulare, drumuri şi reţele. În locaţie există echipamente, utilaje şi instalaţii (macarale de până la 1.000 t, macarale mobile, transportoare, linii de debitare, preasamblare, sudură, sablare şi vopsire), mijloace de transport, obiecte de inventar şi stocuri.
Rata anuală a inflaţiei a coborât la 6,2%, în august
Rata anuală a inflaţiei în luna august 2026, comparativ cu luna august 2025, a fost 6,2%, în timp ce rata inflaţiei de la începutul anului (august 2026, comparativ cu decembrie 2025) a fost 4,6%, anunţă, vineri, INS. În iunie, rata anuală a inflaţiei a fost 10,4%, comparativ cu luna iunie 2025. "Indicele preţurilor de consum în luna august 2026 comparativ cu luna iulie 2026 a fost 100,22%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 4,6%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2026 comparativ cu luna august 2025 a fost 6,2%", arată, vineri, INS, într-un comunicat de presă. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2025 - august 2026) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2024 - august 2025) a fost 9,5%. Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna august 2026 comparativ cu luna iulie 2026 a fost 100,26%.
Nestlé majorează preţurile
Nestlé majorează preţurile, modifică reţetele unor produse şi elimină din portofoliu articolele pentru care consumatorii nu sunt dispuşi să plătească mai mult, în condiţiile în care costurile energiei, transportului şi materiilor prime au crescut pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, a declarat CEO-ul Philipp Navratil pentru Reuters. Cel mai mare producător mondial de alimente ambalate a resimţit până acum un impact direct redus asupra vânzărilor din cauza războiului de şase luni dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, pe de altă parte. Conflictul exercită însă presiuni inflaţioniste asupra furnizorilor companiei. Orientul Mijlociu generează doar aproximativ 2%-3% din vânzările totale ale Nestlé, care se ridică la circa 90 de miliarde de franci elveţieni, echivalentul a aproximativ 111 miliarde de dolari. "Dar vor exista efecte directe în ceea ce priveşte inflaţia la produsele pe care le cumpărăm şi costurile materiilor prime", a declarat Navratil.
Investitorii se pregătesc pentru noi turbulenţe pe pieţe
Investitorii încep să caute mai multă protecţie împotriva fluctuaţiilor bursiere, pe măsură ce pieţele intră într-o perioadă considerată în mod tradiţional mai volatilă, iar alegerile pentru Congresul SUA, incertitudinile privind dobânzile şi escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu sporesc riscurile, potrivit CNBC. Unul dintre semnalele acestei prudenţe vine de pe piaţa opţiunilor. Indicele VIX, cunoscut drept ”indicele fricii” de pe Wall Street, măsoară volatilitatea aşteptată pentru S&P 500 în următoarele 30 de zile şi tinde să crească atunci când investitorii se tem de mişcări puternice ale pieţei. Septembrie şi octombrie se numără în mod obişnuit printre lunile în care volatilitatea creşte cel mai mult. La factorul sezonier se adaugă acum alegerile legislative americane din noiembrie, riscul unor dobânzi mai ridicate, semnalele restrictive ale băncilor centrale şi intensificarea ostilităţilor din Orientul Mijlociu.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
