Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câștigul salarial mediu ajunsese în martie la 3.294 lei

Ziarul de Vrancea
11 mai 2020 964 vizualizări

Față de luna februarie, creșterea lefurilor medii nete a fost de aproape 3%

Câștigul salarial mediu nominal net a crescut în luna martie cu 2,9%, la 3.294 lei, față de februarie, în timp ce câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.386 lei, în creștere cu 2,7%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). În câștigul salarial mediu lunar sunt cuprinse și sumele plătite salariaților pentru șomajul tehnic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. "În luna martie 2020, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.386 lei, cu 143 lei (Â2,7%) mai mare decât în luna februarie 2020. Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.294 lei, în creștere față de luna precedentă cu 92 lei (Â2,9%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (8.289 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.605 lei)", arată datele INS. Comparativ cu luna martie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,1%. În ceea ce privește câștigul salarial în raport cu evoluția prețurilor de consum, indicele câștigului salarial real a fost 103,9% pentru luna martie 2020 față de aceeași perioadă a anului precedent, iar indicele câștigului salarial real a fost 102,4% pentru luna martie 2020 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 222,4%, cu 5,1 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna februarie 2020. "În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an", arată datele INS. În luna martie 2020, față de februarie, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut față de luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebiteori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte), cât și a disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice. Cele mai semnificative creșteriale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 20,9% în activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 18,3% în fabricarea produselor din tutun; între 9% și 15,5% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), extracția minereurilor metalifere; între 5% și 8% în fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, activități de editare, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a, activități profesionale, științifice și tehnice, captarea, tratarea și distribuția apei, fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, activități de servicii anexe extracției, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, comerț cu ridicata și cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor). Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna februarie 2020 au fost cauzate de întreruperi ale activității, intrarea în șomaj tehnic, nerealizări de producție ori încasări mai mici (în funcție de contracte/proiecte) în unele activități economice. De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost determinate și de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 9,9% în hoteluri și restaurante, respectiv cu 6,6% în activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii; între 3,5% și 6% în activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe), transporturi aeriene, extracția cărbunelui superior și inferior, activități de spectacole, culturale și recreative; între 1% și 3,5% în tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, agricultură, vânătoare și servicii anexe, telecomunicații.

Doi din trei angajați români au reușit să pună bani deoparte în ultimele două luni

u sumele economisite provin în mare parte din cheltuielile pe care le-ar fi avut în această perioadă pentru transport, spre exemplu, dacă lucrează acum de acasă sau pentru ieșiri în oraș

După două luni de stare de urgență, 63% dintre angajații români au reușit să pună bani deoparte în această perioadă, iar cei mai mulți nu intenționează să renunțe la acest obicei nici după 15 mai, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, potrivit căruia 60% dintre respondenți spun că primul lucru pe care au în plan să-l facă după terminarea stării de urgență este să plece într-o scurtă vacanță în țară sau în străinătate. "După două luni de stare de urgență, 63% dintre angajații români care au răspuns la un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs spun că au reușit să pună bani deoparte în această perioadă, iar cei mai mulți nu intenționează să renunțe la acest obicei nici după 15 mai. Perioada stării de urgență i-a prins însă pe ceilalți 37% dintre intervievați fără nicio rezervă de bani, situație care nu s-a schimbat nici între timp", arată sondajul. Perspectiva recesiunii generate de actuala criză de sănătate i-a determinat pe respondenții la sondajul BestJobs să-și prioritizeze cheltuielile și să pună deoparte cel puțin la fel (23%) sau chiar mai mulți bani decât înainte de pandemia de Covid-19 (26%). Sumele economisite provin în mare parte din cheltuielile pe care le-ar fi avut în această perioadă pentru transport, spre exemplu, dacă lucrează acum de acasă, pentru ieșiri în oraș sau pentru cumpărături care nu sunt necesare. "Dintre cei care au strâns bani în cele două luni de stare de urgență, 59% au de gând să continue să economisească, 23,2% vor să cheltuie o parte din economii pentru achiziții mărunte, 16,5% spun că vizează achiziții importante, iar 11% vor să plece în vacanță. De altfel, 60% dintre respondenți spun că primul lucru pe care au în plan să-l facă după terminarea stării de urgență este să plece într-o scurtă vacanță în țară sau în străinătate (38,6%), să se vadă în oraș cu prietenii (31,5%) sau să meargă la mall, la teatru sau la film (28,5%)", spun autorii sonsajului. Unul din trei angajați vrea să-și schimbe jobul Pe plan profesional, 34,3% dintre angajații care au răspuns sondajului BestJobs spun că primul lucru pe care vor să-l facă după întoarcerea, cel puțin parțială, la activitatea normală este să își caute un alt job, după care să-și dea demisia. Alți aproape 18% dintre intervievați au de gând să ceară o mărire de salariu (8,8%) sau să devină antreprenori (9,1%). 73,7% dintre respondenți nu cred că angajatorul va lua vreo măsură în ceea ce-i privește după revenirea la birou, însă 14% se așteaptă să le fie tăiat salariul, iar alți 5,2% chiar să fie concediați, în contextul în care multe firme își vor reveni foarte greu după această perioada de criză. Sondajul a fost efectuat în perioada 20 aprilie - 4 mai 2020, pe un eșantion de 1.042 de utilizatori de internet din România.

Piața de capital din România a recuperat doar 4,6% în aprilie din căderea de 16,4%

Piața de capital din România a crescut cu 4,6% în aprilie, pe măsură ce investitorii reevaluează pozitiv companiile românești în contextul pandemiei de Covid-19, și după ce în martie piața de capital din România a consemnat o scădere de 16,4 procente, urmând trendul început în februarie. "Companiile listate la Bursa de Valori București (BVB) au avut parte de creșteri în aprilie, prima luna completă de blocare voluntară a sistemului economic ca urmare a instituirii stării de urgență, măsură adoptată la jumătatea lunii martie ca strategie de aparare a sănătății colective în fața pandemiei de Covid-19. Companiile incluse în indicele BET, care cuprinde cele mai tranzacționate 17 societăți listate la BVB, au înregistrat o creștere de 4,63% comparativ cu luna martie. Acesta este cel mai mare ritm de creștere lunară de până acum în acest an, iar acest lucru a fost posibil după ce investitorii au reevaluat pozitiv companiile românești listate la BVB în contextul pandemiei de coronavirus", arată BVB într-un comunicat. La finalul primelor patru luni, piața de capital din România consemna o scădere de 20 de procente prin prisma indicelui BET. "Orice situație de criză generează și oportunități, iar pe bursă acestea devin evidente și sunt mai ușor de urmărit. Companiile care în urmă cu doar câteva luni aveau o evaluare de piața mult mai mare au devenit acum mai atractive pentru investitori. În plus, randamentele dividendelor oferite de companiile românești sunt în continuare pe placul investitorilor", a declarat Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București. Strategia economică de reluare, chiar și parțială, a activității în sectoarele blocate până acum ar trebui să fie centrată în jurul bursei, spun reprezentanții BVB. "Redeschiderea economiei și reluarea activităților economice fără a lua în calcul bursa are potențialul de a limita considerabil șansele de reușită. Nu există proiect semnificativ care să nu poată fi derulat în acest moment pe bursa locală. Orice strategie serioasă despre relansarea economică trebuie să înceapă de aici", a declarat Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori București. Rolul bursei într-un astfel de context a devenit sinonim cu asigurarea accesului la capitalul vital supraviețuirii companiilor, arată conducerea BVB. "Bursa poate susține revenirea economiei și are capacitatea să asigure accesul la necesarul de finanțare al statului. Obiectivul nostru este acela de a consolida imaginea BVB ca platformă de finanțare pentru statul român prin emisiuni de bonduri adresate investitorilor locali și listarea companiilor din portofoliu, cât și pentru companiile românești care au nevoie de capital. Toate aceste instrumentele sunt disponibile, ele trebuie doar accesate", a precizat președintele BVB.

Compania TeraPlast vrea să disponibilizeze aproape 9% din angajați

Conducerea producătorului de materiale de construcții TeraPlast analizează un plan de disponibilizări în cadrul companiei, care vizează circa 8,9% din forța de muncă totală, pentru a tăia din costuri, potrivit unui document transmis Bursei de Valori București (BVB). "În data de 11 mai 2020, a avut loc ședința online a Consiliului de Administratie al TeraPlast. La aceasta au participat toți membrii Consiliului de Administrație, iar în urma votului favorabil al tuturor membrilor, management-ul Grupului TeraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcții, aduce la cunoștința părților interesate, intenția de a efectua schimbări în structura de personal la nivelul companiei TeraPlast, începând cu luna mai 2020. Evoluția răspândirii pandemiei Covid-19 a determinat nevoia întocmirii, de către Comisia de Analiză a Grupului, a unui set de planuri de acțiune în baza a 10 scenarii care presupun reducerea graduală a costurilor în funcție de evoluția crizei sanitare. Obiectivele acestor scenarii sunt continuitatea afacerilor și alinierea costurilor la volumele de business", aată documentul. În primul trimestru din acest 2020, Grupul TeraPlast a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 208,9 milioane de lei, în linie cu nivelul bugetat și în creștere cu 20% față de T1 din 2019. Creșterile au fost susținute în principal de performanțele înregistrate de TeraPlast și TeraSteel Serbia. În aceeași perioadă, Wetterbest și TeraGlass au înregistrat costuri adiționale ridicate, cauzate de aducerea în parametri funcționali a investițiilor din 2019 și de dimensionarea structurii de personal atât în vederea alinierii la necesarul noilor capacități de producție, cât și pentru susținerea creșterilor bugetate pentru 2020. "Ambele companii au implementat măsuri de reducere temporară a costurilor cu personalul (program de muncă redus, șomaj tehnic) odată cu criza generată de răspândirea Covid-19. În urma evoluției cererii din luna aprilie și a evaluării perspectivelor de evoluție a acesteia în următoarea perioadă, Comisia de Analiză a înaintat un nou set de măsuri pentru alinierea costurilor cu personalul la noile volume de business. Acestea includ și analiza unui plan de disponibilizări în cadrul companiei TeraPlast, care vizează circa 8,9% din forța de muncă totală", mai arată compania.

Președintele FPTR: Vom organiza înmormântarea turismului românesc

Președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Mohammad Murad, spune că, dacă până în 16 mai Guvernul nu se așază la masa negocierilor cu investitorii din acest domeniu, va fi organizată "înmormântarea" turismului românesc. Murad a declarat, marți, într-o conferință de presă susținută la Mamaia, că este nemulțumit de discuțiile pe care le-a avut cu reprezentanții Guvernului în această perioadă. "Am așteptat și am dat fel de fel de adrese pentru ca impactul să nu fie mortal. Din păcate, canalele de comunicare cu Guvernul ori nu au existat, ori au fost foarte rar întâlniri și cu persoane, nu cu Federația Patronală, au promis, l-am văzut pe domnul prim-ministru spunând că nu scade salariile la bugetari, că avem nevoie să creștem consumul. Am întrebat oare de ce salariații din mediul privat nu au dreptul să consume la fel? Nu aș vrea să comentez nici ce greșeală a făcut domnul prim-ministru la adresa noastră, spunând că Horeca contribuie doar cu 2%. (...) Vreau să-l întreb, clasa politică cu cât contribuie? Minus doi la sută. Nicăieri în nicio țară europeană nu a fost tratat mediul de afaceri cum a fost în România. Este trist să fim parteneri neglijați și chiar mai mult încât noi ne-am onorat toate obligațiile timp de 10, 15, 20 de ani, iar la greu nu mai răspund la telefon”, a spus președintele FPTR.  El a precizat că județul Constanța se bazează în proporție de 40% pe turiști.  "50.000 de persoane așteaptă sezonul ca să fie angajați sau reangajați după șomaj. Astăzi Constanța se bazează în proporție de 40% pe turiști. E nevoie de o implicare pentru că ne aflăm în comă de gradul patru și avem nevoie de ventilator special ca să ne poată trezi”, a explicat Murad.  El a menționat că investitorii din turism sunt dezamăgiți de modul cum acționează Guvernul.  "Suntem total dezamăgiți de modul în care acționează Guvernul și am înaintat fel de fel de adrese, avem revendicări clare pe care nu vrem să le negociem deloc. E momentul în care să ne gândim dacă în România avem nevoie de două guverne, un guvern de stat să protejeze bugetarii, miniștrii și clasa politică și un guvern privat să protejeze cinci milioane de angajați din mediul privat care contribuie în proporție de 90 la sută la bugetul statului. Nu, domnule prim-ministru, orice român contează, oriunde se află și ce face el. Dacă pentru dumneavoastră nu contează, pentru noi contează”, a mai transmis Murad. El a dat un ultimatum Guvernului ca până în 16 mai să vină pe litoral și să se așeze la masă cu investitorii din turism.

Seceta a afectat circa 1,1 milioane hectare

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a spus că din declarațiile fermierilor centralizate până acum privind efectele secetei reiese că suprafața calamitată este de 1,1 milioane hectare. Cele mai mari suprafețe afectate sunt în județele Constanța, Tulcea, Ialomița. "Legat de fenomenul de secetă, avem până acum situația centralizată legată de declarațiile suprafețelor calamitate. Raportat la declarațiile fermierilor, suprafața calamitată este de 1,1 milioane hectare. Echipele de constatare a pagubelor produse de secetă lucrează, au lucrat și sâmbătă și duminică, astfel încât acolo unde fermierii doresc să întoarcă culturile să aibă posibilitatea să o facă", a spus, marți, într-o conferință de presă, Adrian Oros. El a menționat că județele cu cele mai mari suprafețe calamitate sunt Constanța - 416.000 de hectare, Tulcea - 129.000 de hectare, Ialomița - 123.000 de hectare, Brăila - 97.000 de hectare, Buzău - 75.000 de hectare, Galați - 61.000 de hectare. "Practic, astăzi se irigă în total în țară pe 222.131 de hectare, apa fiind introdusă pe 2.100 kilometri de canal", a adăugat Oros. El a spus că se așteaptă centralizarea tuturor datelor pentru a se vedea exact suprafața calamitată de secetă. Oros a anunțat că miercuri va fi o videoconferință a miniștrilor Agriculturii, la care se va analiza dacă măsurile luate au fost eficiente.

Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 2,46%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut marți la 2,46%, cel mai redus nivel atins din 30 aprilie 2018, când indicatorul era de 2,45%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la șase luni a rămas la nivelul de luni, de 2,54%, cel mai redus nivel înregistrat din 25 aprilie 2018. BNR a redus din 23 martie rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută la 2 la sută, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești. Măsura a dus la scăderea indicelui ROBOR la 3 luni de la un maxim de 3,24%, atins pe 20 martie. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.

Băncile din România au donat spitalelor peste 23,5 milioane lei

Băncile din România au donat peste 23,5 milioane lei, până în prezent, în lupta împotriva pandemiei Covid-19, contribuțiile fiind destinate achizițiilor de echipamente și aparatură medicală pentru sprijinul sistemului sanitar local și al populației afectate, potrivit datelor centralizate de la bănci, potrivit datelor campaniei #Dreptullabanking. "Băncile din România au donat peste 23,5 milioane lei, până în prezent, în lupta împotriva pandemiei Covid-19, contribuțiile fiind destinate achizițiilor de echipamente și aparatură medicală pentru sprijinul sistemului sanitar local și al populației afectate, potrivit datelor centralizate de la bănci. Astfel, peste 220 de spitale au fost susținute de băncile din România pentru achiziția de aparatură și materiale sanitare și peste 100 de ONG-uri au beneficiat de suport financiar și de altă natură în activitățile pe care le desfășoară în combaterea efectelor pandemiei", spun reprezentanții campaniei, într-un comunicat. Prin acțiunile sistemului bancar au fost achiziționate aparate de ventilație mecanică de înaltă performanță, echipamente de protecție medicală, teste Covid-19, dezinfectanți și alte materiale esențiale pentru desfășurarea activității medicale în condiții optime. În cadrul campaniei #Dreptullabanking sunt comunicate contribuțiile consecvente ale băncilor la creșterea economică a României.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.