Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Bugetul de Paște pentru carne și produse din carne este de până la 500 de lei

Ziarul de Vrancea
13 apr 2021 536 vizualizări

80% dintre clienți se orientează în luna aprilie spre produse de miel și ied

Bugetul alocat anul acesta achiziției de carne și produse din carne pentru Paște este de 200-500 de lei pentru 55% dintre români, iar comanda medie ajunge în luna aprilie la 310 lei, arată datele Obor21.ro, prima cooperativă țărănească digitală. Potrivit companiei, dacă până acum cererea era de aproximativ 10% din totalul comenzilor pentru produsele de capră/oaie, în aprilie aceasta va reprezenta 70% din vânzări. ”Pentru 40% dintre români, Paștele este asociat cu masa în familie, alături de cei dragi, mai ales anul acesta, când peste două treimi vor petrece sărbătorile acasă, arată un sondaj Obor21.ro, realizat la nivel național. În acest context, masa de Paște devine și mai importantă, fapt reflectat atât în buget, cât și în comportamentul de achiziție. Potrivit companiei, prima cooperativă țărănească digitală, 80% dintre clienți se orientează în luna aprilie spre produse de miel și ied, având o comandă medie de 310 lei, în creștere cu 30% față de o perioadă obișnuită”, arată compania. Jumătate dintre români consumă rar carne de capră și de oaie, arată sondajul Obor21.ro, însă lucrurile se schimbă, evident, de Paște. Astfel, dacă până recent cererea era de aproximativ 10% din totalul comenzilor pentru produsele de capră/oaie, în martie aceasta a crescut la 20%, iar estimările pentru luna aprilie arată că va reprezenta 70% din vânzări.  ”Cererea pentru carnea de ied crește cu peste 250% în perioada Paștelui, dar am remarcat și o creștere de 150% pentru carnea de capră, comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Punem această creștere atât pe fondul existenței constante în oferta noastră a acestui tip de carne, cât și pe cel al unui interes crescut pentru produsele provenite de la capră, inclusiv la lactate. Asistăm practic la o schimbare a comportamentului de consum”, a precizat Florian Mateiță, cofondator Obor21.ro. 40% dintre românii consumă cel puțin o dată pe săptămână produse bio sau naturale. Un român din trei le achiziționează de la producători, dar și din gospodăriile țărănești din apropierea localității de reședință. Tendința de a muta cumpărăturile în online continuă însă trendul ascendent. Astfel, 36% dintre respondenți au precizat că nu obișnuiau să facă online cumpărături înainte de pandemie, acest lucru schimbându-se în ultimul an. Un procent similar arată că românii au preferat să facă achiziții de la comercianții români, venind în sprijinul afacerilor locale. Decizia de a achiziționa carne online se realizează în mare parte pe baza recomandărilor și review-urilor altor cumpărători (45%). De asemenea, 51% au precizat că sunt interesați să afle cât mai multe date despre proveniența cărnii cumpărate, lucru care poate influența decizia de achiziție. ”Fiecare pachet de carne este vidat și etichetat imediat, iar eticheta oferă inclusiv date despre satul de proveniență al animalului. Fiecare livrare este însoțită de un certificat de conformitate. Astfel de informații au reprezentat diferențiatori în piață fiind factori importanți în creșterea Obor21 în acest prim an de la înființare”, a mai precizat Florian Mateiță. Bugetul alocat anul acesta achiziției de carne și produse din carne pentru Paște este de 200-500 de lei pentru 55% dintre români, un procent ușor mai crescut pentru respondenții din zona București-Ilfov, în timp ce 29% vor să aloce sub 200 de lei pentru acest tip de cumpărături. Datele reliefate de sondaj sunt confirmate de valoarea comenzii medii înregistrate de Obor21.ro în perioada Paștelui. Astfel, dacă într-o perioadă obișnuită a anului media comenzii este de 230 de lei, în luna aprilie aceasta ajunge la 310 lei. ”

Managerii din România estimează o revenire economică în 2022

țara noastră trebuie să fie capabilă să absoarbă aproximativ 1 miliard de euro pe lună din fonduri UE

Managerii din România estimează o revenire economică în 2022, considerând fondurile europene ca fiind șansa principală în redresarea economică, potrivit unui studiu realizat în România de Horváth & Partners (HuP), companie de consultanță în management cu peste 1.000 de experți și birouri în Europa și Orientul Mijlociu. Acesta arată că România trebuie să pună la punct urgent o Strategie Națională eficace de utilizare a fondurilor europene și pașii prin care se va asigura absorbția integrală a acestora, iar România trebuie să fie capabilă să absoarbă aproximativ 1 miliard de euro pe lună din fonduri UE. Anul trecut, Horváth & Partners a lansat o inițiativă de amplă consultare a mediului de afaceri, inclusiv a celui din România, prin care a discutat cu un număr semnificativ de top manageri din companii din toate domeniile de activitate. Majoritatea consideră că prioritățile momentului sunt digitalizarea și decarbonatarea, alături de realinierea strategiilor și adaptarea la noi modele de business, care să răspundă provocărilor actuale. “Studiul a fost făcut după o metodologie folosită de HuP la nivel internațional. Pentru România chestionarul a fost completat și cu secțiunea referitoare la tema fondurilor europene, temă pe care am considerat-o de maximă importanță în contextul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, dar și a șansei pe care aceste fonduri le reprezintă pentru relansarea economică”, spune Kurt Weber, director General al Horváth & Partners România. Studiul arată că majoritatea executivilor din Romania consideră fondurile EU ca fiind șansa principala în redresarea economică, 53% declarându-se foarte interesați de acest subiect. Studiul mai arată că majoritatea executivilor nu văd o redresare economică completă în 2021. Speranțele de a ne întoarce la nivelul anului 2019 se leagă de anul 2022: aproximativ 80% din respondenți în studiul internațional, respectiv 60% la cel făcut în România. De precizat că studiul a fost derulat în cea mai mare parte în 2020, înainte de ceea ce acum numim “valul 2 sau 3” al pandemiei, în consecință e posibil ca aceste rezultate să fie în zona mai degrabă optimistă”. De asemena, realizarea unei strategii naționale de investiții aliniată cu Green Deal este prioritară pentru România, potrivit Horvath & Partners. Principalele ținte ale Green Deal la nivel EU, până în 2030, vizează creșterea eficienței energetice cu 32,5%, majorarea ponderii resurselor regenerabile de energie cu 32% și scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu cel puțin 55%. Potrivit Studiului CxO, Green Deal se reflectă în prioritățile executivilor: digitalizarea și decarbonatarea domină agenda, dar nu și inovarea. “Provocările aduse de criza sanitară sunt, după ultimele informații, departe de a se fi încheiat. Estimările organismelor internaționale (IFM,WB) apreciază că această criză economică este cea mai gravă de la al II-lea Război Mondial, mult mai gravă decât criza din 2009. Această provocare vine, însă, pentru România și cu o șansă extraordinară, peste 80 miliarde EUR, care ar trebui să fie fundamentul unei recuperări rapide, dintre acestea circa 30 miliarde de euro alocate prin Planul Național de Redresare și Recuperare (PNRR)”, afirmă Cătălin Stancu, Associated Senior Expert la Horvath&Partners.

Hotelierii din România se pregâtesc pentru vaccinarea în masă a angajaților

Hotelierii din România au început de acum două săptămâni o campanie de înscriere colectivă a angajaților lor pe platforma națională de programare pentru vaccinarea împotriva Covid-19, a anunțat miercuri Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), care precizează că imunizarea este voluntară, nu obligatorie. ”Hotelierii din România au început de acum două săptămâni o amplă campanie de înscriere colectivă a angajaților lor pe platforma națională de programare pentru vaccinarea împotriva Covid-19 ca o măsură sanitară prin care doresc, pe de o parte, să-și protejeze personalul de o eventuală infectare cu acest virus și, de cealaltă parte, să le ofere și mai multă siguranță turiștilor care aleg destinații românești în acest sezon estival”, arată FPTR. Această campanie vine în continuarea celorlalte măsuri luate de hotelierii din România pentru a crea un mediu sigur din punct de vedere sanitar pentru angajați și pentru turiști. ”Patronii unităților de cazare de la Marea Neagră cred că vaccinarea angajaților va oferi siguranță tuturor și că aceasta este o variantă mult mai bună decât solicitarea de teste sau adeverințe care să le permită turiștilor intrarea în hotel, o măsură pe care o consideră discriminatorie”, a declarat Anca Nedea, director executiv al Organizației Patronale Mamaia-Constanța (OPMCTA). În 2020, în contextul pandemiei de coronavirus, FPTR a introdus în România certificarea “Hello Hygiene”, primul standard privind practicile de igienă și de siguranță a unităților din turism, respectiv măsuri concrete de prevenire și combatere a virusului Sars-Cov2. FPTR precizează că nu s-a înregistrat niciun focar de infecție în hotelurile din România.

 

Afacerile din industrie au crescut, în februarie 2021 față de ianuarie, cu 5,8%

Cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă) în termeni nominali a crescut, în februarie 2021 față de ianuarie, cu 5,8%, iar față de luna corespunzătoare din anul precedent a scăzut cu 0,4%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică(INS). “Cifra de afaceri din industrie în luna februarie 2021, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe total cu 5,8% datorită creșterii înregistrate în industria extractivă (plus 6,5%) și în industria prelucrătoare (plus 5,8%)”, arată INS. Pe marile grupe industriale creșteri s-au înregistrat în industria bunurilor de folosință îndelungată (plus 9,6%),în industria bunurilor intermediare (plus 9,2%), în industria bunurilor de uz curent (plus 6,5%) și în industria bunurilor de capital (plus 5,3%). Industria energetică a scăzut cu 13,4%. “Cifra de afaceri din industrie în luna februarie 2021, față de luna februarie 2020, a scăzut pe ansamblu cu 0,4% ca urmare a scăderii înregistrate în industria prelucrătoare (-0,6%). Industria extractivă a crescut cu 8,4%”, mai arată INS. În februarie 2021, față de februarie 2020, pe marile grupe industriale scăderi au înregistrat: industria energetică (-27,5%) și industria bunurilor de uz curent (-3,7%). Creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (plus 15,0%)și industria bunurilor intermediare (plus 5,2%). Industria bunurilor de capital a rămas la același nivel. Potrivit INS, cifra de afaceri din industrie în primele două luni din 2021, comparativ cu perioada primele două luni din 2020, a scăzut pe ansamblu cu 0,5% ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare (-0,6%). Industria extractivă a crescut cu 2,1%. În primele două luni din 2021, față de perioada corespunzătoare din 2020,pe marile grupe industriale scăderi ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria energetică (-27,1%)și industria bunurilor de uz curent (-5,0%). Creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (plus 16,2%), industria bunurilor intermediare (plus 5,4%) și industria bunurilor de capital (plus 0,7%).

A murit Bernard Madoff. El este autorul celei mai mari escrocherii financiare din istorie

Bernard Madoff a decedat miercuri în închisoare, la penitenciarul din North Carolina în care ispășea o pedeapsă de 150 de ani de închsoare, potrivit pesei americane, relatează AFP. Acest om de afaceri american, în vârstă de 82 de ani, a fost autorul celei mai mari escrocherii financiare din istorie, în valoare de zeci de miliarde de dolari. Frauda piramidală ”Ponzi” pusă la punct de această figură a lumii financiare newyorkeze, dezvăluită în decembrie 2008, consta în plătirea sau rambursarea unor clienți mai vechi din fonduri depuse de către clienți noi.

Bitcoin a atins un nivel record de 62.741 de dolari pe unitate

Bitcoin a atins marți un nivel record de 62.741 de dolari pe unitate, continuând evoluția ascendentă din acest an, cu o zi înainte de listarea acțiunilor platformei de tranzacționare Coinbase în Statele Unite, transmite Reuters. Listarea, miercuri, a celei mai mari platforme de tranzacționare a criptomonedelor din Statele Unite, la bursa Nasdaq, este considerată o victorie de către susținătorii acestor monede. Bitcon este cea mai valoroasă criptomonedă din lume, fiind acceptată pe o scară tot mai largă ca investiție și ca mijloc de plată. Marți, bitcoin a avansat la un moment dat cu peste 5%. Moneda Ethereum a urcat la rândul ei la un nivel record, de 2.205 dolari pe unitate. Capitalizarea pieței criptomonedelor a atins în această lună un maxim istoric de 2.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor firmelor de analiză a pieței CoinGecko și Blockfolio. Între companiile majore care au adoptat sau au investit în criptomonede se numără BNY Mellon, Mastercard și Tesla.

Sony a prezentat trei noi smartphone-uri din seria Xperia

Cu LG ieșit din peisaj, cei care se temeau că și Sony se gândește la ieșirea de piață pot răsufla ușurați, după ce producătorul coreean a ieșit la rampă cu nu mai puțin de trei smartphone-uri Xperia. Toată atenția se îndreaptă către modelele de vârf, Xperia 1 III și Xperia 5 III, care se aseamănă din majoritatea punctelor de vedere, principala distincție făcându-se la nivelul ecranului. Xperia 1 III are un ecran OLED 4K de 6,5 inch, cu 120Hz și HDR, iar Xperia 5 III este dotat cu un display OLED FHD de 6,1 inch. Ambele folosesc chipset-ul Snapdragon 888, 256/512GB spațiu de stocare. Xperia 1 III are 12MB memorie RAM, în vreme ce Xperia 5 III se oprește la 8GB RAM. Similitudinile continuă și în ceea ce privește bateria. Ambele se bazează pe o baterie de 4.500 mAh, care se încarcă cu 30W. Partea foto ar trebui să fie punctul forte al celor două modele, conform specificațiilor tehnice. Există trei camere foto, toate trei având 12MP. Ieșit din comun aici este faptul că lentila tele poate trece de la o distanță focală de 70mm (2,9 zoom optic), la una de 105mm (4,4 zoom optic). Filmarea se poate face la 4K cu 120 de cadre pe secundă. Al treilea model, mai puțin impresionant, este Sony Xperia 10 III, un smartphone cu ecran OLED de 6 inch, în spatele căruia se ascund chipset-ul Snapdragon 650 5G, 6GB RAM, 128GB spațiu de stocare și bateria de 4.500 mAh.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 1,60%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut miercuri de la 1,61% la 1,60%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la 1,68%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.