MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Bolojan critică Hidroelectrica pentru „bonusurile de performanţă de 180.000 de euro”
Premierul consideră că banii putea fi folosiți șpentru investiţii l „asta ar fi însemnat preţuri cu 20 - 30% mai mici pe piaţa de energie pentru români”
Premierul Ilie Bolojan critică Hidroelectrica pentru că „a preferat să facă profituri” şi să aibă „bonusuri de performanţă de 150.000 - 180.000 de euro, pe lângă salariile mari”, în loc să facă investiţii, ceea ce ar fi însemnat „preţuri cu 20 - 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţeni”. „Când Hidroelectrica alege profitul pe termen scurt şi bonusurile în locul investiţiilor strategice, pierd nu doar compania, ci mai ales românii, care ajung să plătească o energie mai scumpă decât ar fi fost necesar”, afirmă Bolojan într-o postare pe Facebook. Ilie Bolojan afirmă, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că reprezentanţii Hidroelectrica au ales „profitul pe termen scurt” şi „bonusurile de performanţă” în locul „investiţiilor strategice”. „Când Hidroelectrica alege profitul pe termen scurt şi bonusurile în locul investiţiilor strategice, pierd nu doar compania, ci mai ales românii, care ajung să plătească o energie mai scumpă decât ar fi fost necesar”, afirmă Ilie Bolojan într-o postare pe pagina sa de Facebook. Premierul afirmă, într-un material video care conţine bucăţi dintr-un interviu pentru Rock FM, că Hidroelectrica a făcut puţine investiţii şi a preferat să facă profituri ”În aceşti ani, Hidroelectrica a făcut puţine investiţii. Au preferat să facă profituri. Dacă lângă fiecare baraj care este pe cursul apei, nu în zona montană, care trebuie să funcţioneze, pentru că nu poţi opri apa, am fi montat de un an, doi nişte baterii de stocare, în aşa fel încât toată producţia între orele de la prânz să fie stocată şi să fie eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica şi ar fi însemnat preţuri cu 20 - 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri”, afirmă Ilie Bolojan Premierul arată că, dacă Hidroelectrica ar fi făcut aceste investiţii, ar fi lăsat „foarte puţine spaţii de tranzacţionat pe pieţe”, iar cei ce „fac bani din operaţiuni care se întâmplă pe pieţele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de mişcare şi preţul energiei ar fi scăzut”. „Dar au preferat să ia bonusuri de performanţă de 150.000 - 180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au, în loc să facă aceste investiţii. Este un alt exemplu de ce înseamnă să-şi baţi joc de banul public nefăcând investiţii”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.
Aproape jumătate dintre salariați văd AI ca pe un instrument util
l 66% se tem de supra-dependență față de noua tehnologie
Aproape jumătate dintre angajații români (48%) sunt de părere că Inteligența Artificială (AI) este un instrument extrem de util, care le simplifică munca, însă două treimi (66%) se tem de supra-dependența față de această tehnologie la locul de muncă, arată un studiu de specialitate, publicat recent. Conform datelor centralizate de Genesis Property la începutul acestui an, 56% dintre respondenți consideră că AI riscă să dezumanizeze munca, 40% tratează tehnologia cu prudență în ceea ce privește impactul asupra joburilor, iar 31% spun inclusiv că le creează anxietate când vine vorba despre siguranța locului de muncă pe termen lung. De asemenea, 62% din totalul celor chestionați afirmă că noua tehnologie ar trebui folosită pentru decizii care afectează direct oamenii, cum ar fi evaluări, promovări sau concedieri. În același timp, peste jumătate dintre respondenți (53,6%) nu sunt de acord cu utilizarea instrumentului AI în evaluarea emoțiilor, motivației sau a stării psihologice, iar peste 35% consideră că relațiile interpersonale și dinamica de echipă trebuie să rămână exclusiv umană. Totodată, 29,6% indică leadershipul și asumarea responsabilității ca fiind domenii în care decizia și discernământul nu pot fi delegate tehnologiei, ceea ce subliniază nevoia de echilibru între automatizare și componenta umană. Potrivit sursei citate, deși tehnologia contribuie la creșterea productivității - prin automatizarea sarcinilor repetitive (53%), analiza rapidă a datelor (40%) și susținerea activităților creative (28%) - tot mai mulți angajați consideră că este nevoie de o recalibrare a modului în care aceasta este utilizată la birou. Astfel, aproape 55% dintre cei intervievați declară că tehnologia ar trebui îmbinată la birou cu elemente care îi ajută să se deconecteze, de la zone de relaxare și spații pentru conexiune cu echipa până la birouri în aer liber sau interioare cu lumină naturală, ventilație adecvată, plante și alte elemente naturale. În context, pentru a evita suprasolicitarea digitală, 34% dintre angajați susțin că este nevoie de zone dedicate colaborării și interacțiunii umane fără tehnologie. Mai mult de o treime (37,3%) dintre angajați afirmă că vor un mediu care crește eficiența, dar păstrează deciziile în zona umană, iar 35,2% își doresc un spațiu în care tehnologia este aproape invizibilă. Nu în ultimul rând, 31,4% din eșantionul analizat menționează că își doresc un birou care se adaptează diferitelor nevoi de lucru, de la focus la colaborare sau regenerare, ceea ce subliniază așteptarea unui mediu flexibil, echilibrat și centrat pe experiența angajatului.
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu peste 28%
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 28,35%, în primul trimestru din 2026, până la 16.361, față de 12.747 în perioada similară din 2025, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 3.362 de firme (număr în creștere cu 39,56% față de ianuarie - martie 2025), și în județele Cluj (931 de firme, plus 27,88%), Ilfov (828, plus 44,25%), Timiș (765, plus 41,67%), Constanța (674, plus 38,11%) și Iași (628, plus 33,05%). La polul opus, cele mai puține dizolvări de firme au fost consemnate în județele Ialomița, respectiv 79 (plus 41,07% față de primele trei luni din 2025), Mehedinți (83, minus 9,78%), Covasna (103, plus 47,14%), Călărași (111, plus 48%) și Teleorman (115, minus 1,71%). Creșterile cele mai semnificative ale numărului de dizolvări s-au înregistrat în județele Gorj (plus 67,26%), Caraș-Severin (plus 62,63%) și Arad (plus 53,6%). Scăderi ale numărului de dizolvări s-au înregistrat doar în județele Mehedinți (minus 9,78%), Buzău (minus 7,55%), Prahova (minus 6,21%) și Teleorman (minus 1,71%). Domeniul de activitate cu cele mai multe dizolvări de firme, în primele trei luni din 2026, este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, unde au fost raportate 2.997 de dizolvări la nivel național. Față de perioada similară din 2025, dizolvările din acest sector au scăzut cu 2,92%. Potrivit sursei citate, activitățile profesionale, științifice și tehnice și , construcțiile sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, respectiv 1.231 (plus 7,7%) și 1.109 (minus 4,89%). În martie 2026, au fost înregistrate, conform datelor ONRC, 5.295 dizolvări de firme, cele mai multe în București (1.245), Cluj (310), Ilfov (305), Timiș (271) și Iași (202).
Criza din Strâmtoarea Ormuz loveşte industria auto de lux
Blocajele din Strâmtoarea Ormuz, generate de războiul cu Iranul, încep să afecteze industria auto de lux, pe fondul unei crize globale de uleiuri de bază esenţiale pentru motoarele de înaltă performanţă, transmite CNBC. Analiştii avertizează că stocurile ar putea fi epuizate în aproximativ o lună dacă fluxurile de aprovizionare nu sunt reluate, ceea ce ar duce la reducerea producţiei de lubrifianţi şi la creşteri semnificative de preţuri. Uleiurile de bază sunt componentele principale ale lubrifianţilor utilizaţi în motoare, industrie, aviaţie sau transport maritim. Pentru maşinile de lux şi supercaruri, aceste produse sunt critice, deoarece pot rezista la temperaturi extreme, turaţii ridicate şi presiuni intense. Regiunea Golfului Persic asigură o parte semnificativă din producţia globală, iar perturbările actuale au dus deja la creşteri record ale preţurilor, în unele cazuri aproape dublate în Europa. Criza este amplificată de avarierea unor facilităţi energetice din Qatar, restricţii la export în Asia şi declaraţii de forţă majoră în state din Orientul Mijlociu, ceea ce pune presiune pe întreg lanţul de aprovizionare. Reprezentanţii industriei avertizează că impactul se va resimţi în costurile finale pentru consumatori şi în disponibilitatea produselor, în condiţiile în care cererea rămâne ridicată, iar alternativele sunt limitate.
SUA elimină tarifele pentru whisky-ul scoţian
Preşedintele Donald Trump a anunţat eliminarea tuturor tarifelor pentru whisky-ul scoţian, ”în onoarea” regelui Charles III, însă exporturile Marii Britanii către Statele Unite rămân puternic afectate după valul de taxe comerciale introdus anterior, transmite CNBC. Exporturile de bunuri ale Regatului Unit către SUA au scăzut cu aproximativ 25% după introducerea tarifelor din aprilie anul trecut, potrivit datelor oficiale. În termeni absoluţi, livrările, excluzând metalele preţioase, au coborât cu circa 1,5 miliarde de lire sterline, conform Office for National Statistics. Declinul a fost vizibil şi în sectorul auto, unde exporturile britanice către piaţa americană au rămas sub nivelurile anterioare tarifelor pe parcursul ultimelor 12 luni. În acelaşi timp, importurile din SUA au crescut la începutul lui 2026, ceea ce a împins Regatul Unit într-un deficit comercial cu cel mai mare partener al său pentru trei luni consecutive. Acordul comercial semnat anul trecut între Londra şi Washington, după introducerea aşa-numitelor tarife ”liberation day”, a inclus o taxă generală de 10% pentru bunurile importate în Statele Unite, punând capăt schimburilor fără tarife dintre cele două economii şi afectând inclusiv exporturile de băuturi spirtoase. Deşi industria whisky-ului scoţian, care angajează aproximativ 40.000 de persoane şi reprezintă circa 23% din exporturile de bunuri ale Scoţiei, ar putea beneficia de eliminarea tarifelor, impactul pozitiv este limitat şi nu compensează deteriorarea generală a balanţei comerciale.
Arieratele bugetului general au crescut cu aproape 2%
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 1,99%, în martie 2026, până la 706 milioane de lei, de la 692,2 milioane de lei, în luna precedentă, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF), consultate de AGERPRES. Arieratele de peste 90 de zile au rămas la nivelul de 172,5 milioane de lei, la fel ca în februarie, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 6,35%, de la 297,3 milioane de lei, în februarie 2026, la 316,2 milioane de lei în martie 2026. Arieratele peste 360 de zile au scăzut în martie cu 2,25%, de la 222,4 milioane lei, până la 217,4 milioane lei. Potrivit sursei citate, în ceea ce privește bugetele locale, arieratele au crescut cu 1,38%, de la 672,9 milioane de lei (în februarie 2026) la 682,2 milioane de lei (în martie 2026). Arieratele de peste 90 de zile au scăzut cu 3,26%, la 163,4 milioane lei, cele peste 120 de zile s-au majorat cu 6,6%, la 311,9 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile au coborât cu 2,09%, până la 207 milioane de lei.
Declin al preţurilor petrolului
Preţurile petrolului au scăzut vineri, după ce Iranul a transmis o propunere actualizată de pace către mediatori din Pakistan, alimentând speranţele privind o posibilă înţelegere cu Statele Unite, transmite CNBC. Cotaţiile petrolului american au coborât cu aproximativ 3%, închizând la 101,94 dolari pe baril, în timp ce referinţa internaţională Brent crude oil a pierdut aproape 2%, ajungând la 108,17 dolari pe baril. Oficialii pakistanezi au confirmat că propunerea Iranului a fost transmisă deja către Statele Unite, în contextul unor negocieri fragile şi al restricţiilor persistente asupra transportului de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice globale. Preşedintele Donald Trump a declarat însă că nu este mulţumit de oferta Iranului, sugerând că negocierile rămân într-un impas. Liderul american se confruntă şi cu presiuni interne, având un termen de 60 de zile impus de legislaţia privind puterile de război pentru a obţine aprobarea Congresului sau pentru a retrage trupele.
Importurile de cărbune ale României s-au majorat cu peste 430%
Producția de cărbune a României a totalizat în primele două luni ale acestui an 244.400 tone echivalent petrol (tep), fiind cu 26,1% mai mică (minus 86.400 tep) față de cea din perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Importurile de cărbune au fost, în ianuarie-februarie 2026, de 20.700 tep, în creștere cu 16.800 tep (plus 430,8%) comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Dinamica producției de cărbune, cât și importurile sunt prevăzute în scădere până în 2027, pe măsură ce alte capacități de producție de energie vor fi puse în funcțiune, urmând să se diminueze cu 11,4%, respectiv cu 24,5%, conform estimărilor din ultima Prognoză a echilibrului energetic, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Astfel, potrivit CNSP, producția de cărbune era estimată pentru 2025 la 1,718 milioane tep (minus 10,5%), în 2026 la 1,555 milioane tep (minus 9,5%) și în 2027 la 1,432 milioane tep (minus 7,9%).
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
De același autor
