Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: BNR urcă dobânda de politică monetară la 3,75%

Ziarul de Vrancea
9 mai 2022 691 vizualizări

Prognoza actualizată a Băncii Naționale evidențiază o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflației

BNR a decis ieri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 la sută pe an, de la 3 la sută pe an, începând cu data de 11 mai. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședință marți a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022. Alte decizii vizează majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la sută pe an, de la 4,00 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75 la sută, de la 2,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022. De asemenea, CA al BNR a mai stabilit păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Prognoza actualizată a Băncii Naționale a României (BNR) evidențiază o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflației, astfel că rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze ascensiunea în trimestrul II 2022 și să descrească doar gradual în următoarele patru trimestre. În trimestrul I 2022, rata anuală a inflației a înregistrat astfel o nouă creștere substanțială (de la 8,19% în decembrie 2021) și peste așteptări, cu o contribuție însă mult mai modestă din partea componentelor exogene ale IPC, în condițiile aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie pentru populație. Pe acest fond, scăderile de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale pe ansamblul trimestrului I au contrabalansat în bună măsură influențele creșterii ample a prețului combustibililor și a prețurilor LFO”, arată BNR. O sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, arată un raport al BNR. ”O sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Se reconfirmă, totodată, scăderea dinamicii anuale a PIB la 2,4% în trimestrul IV 2021, de la 6,9% în precedentele trei luni, pe seama slăbirii considerabile a ritmului absorbției interne. În schimb, exportul net și-a redus aportul negativ la avansul PIB, în condițiile în care scăderea dinamicii anuale a volumului importurilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a volumului exporturilor”, arată datele BNR. Pe acest fond, creșterea anuală a soldului negativ al balanței comerciale a decelerat semnificativ față de trimestrul III, dată fiind și restrângerea decalajului nefavorabil dintre variația prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor. Deficitul de cont curent și-a mărit însă substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării balanței veniturilor secundare, ponderea acestuia în PIB majorându-se astfel la 7% pe ansamblul anului 2021, de la 5% în 2020.

Dobânda a fost majorată de trei ori în Polonia

Marcel Ciolacu a declarat, referitor la faptul că BNR a majorat dobânda de referință de la 3 la 3,75, că acest lucru nu reflectă realitatea economică, fiind vorba doar de țările din zona sau granița de conflict, în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, state printre care se numără Polonia, Ungaria și România. „Am avut o discuție cu premierul. Cred că se impune o discuție la nivel guvernamental și de familii politice cu Comisia Europeană în ceea ce privește țările care au frontieră cu Ucraina normal că băncile văd un risc mai mare să împrumuți aceste țări care sunt în zona de conflict și în granița de conflict”, a mai explicat liderul PSD. „Era de așteptat în contextul macroeconomic această decizie luată de BNR. Mi se pare că și ministrul de Finanțe s-a împrumutat pe piața internă de o anumită sumă de bani pentru a acoperi deficitul. Ce e îngrijorător - dacă vă uitați, Polonia a pornit de la 2% dobânda și a ajuns, zilele acestea, la 7%. Toate țările apropiate și care au frontieră cu Ucraina - Polonia, Ungaria și România au ajuns în acest moment să se împrumute cu peste 7%. Mi se pare că și Bulgaria”, a afirmat Marcel Ciolacu, întrebat marți, după ședința Consiliului Politic Național al PSD despre majorarea dobânzii de referință de către BNR de la 3 la 3,75.

Exporturile au urcat în primele trei luni până la 22,03 miliarde de euro

 vânzările firmelor locale în afara țării au crescut cu 24,4% u importurile au totalizat 29,2 miliarde de euro, fiind mai mari cu 26,7%

Exporturile au crescut cu 24,4% în primele trei luni, la 22,03 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 26,7%, la 29,2 miliarde euro. Deficitul balanței comerciale în primul trimestru al anului a fost de 7,16 miliarde euro, mai mare cu 1,83 miliarde euro, față de perioada similară din 2021, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). ”În perioada 1.I-31.III 2022, exporturile FOB au însumat 22,035 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 29,203 miliarde euro. În perioada 1.I-31.III 2022, exporturile au crescut cu 24,4%, iar importurile au crescut cu 26,7%, comparativ cu perioada 1.I-31.III 2021. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.III 2022 a fost de 7,168 miliarde euro, mai mare cu 1,83 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.III 2021”, arată datele INS. În perioada 1.I-31.III 2022, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (42,9% la export și 32,7% la import) și alte produse manufacturate (30,9% la export și 28,9% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.III 2022 a fost de 16,059 miliarde euro la expedieri și de 20,93 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,9% din total exporturi și 71,7% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.III 2022 a fost de 5,975 miliarde euro la exporturi și de 8,272 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,1% din total exporturi și 28,3% din total importuri. Prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costul asigurării și transportului internațional.

RAR a amendat cu 1 milion de lei service-urile auto

Aproape 1.000 de ateliere de reparații din toată țara au fost controlate de inspectorii Registrul Auto Român (RAR) în ultimele 3 luni, iar sancțiunile au depășit un milion de lei. ”Registrul Auto Român este cu ochii pe cei care prestează activități de reparații auto, însă o fac în afara legii și în condiții care nu pot garanta siguranța lucrărilor de reparație. Aproape 1.000 de ateliere de reparații din toată țara au fost controlate de inspectorii RAR în ultimele 3 luni, în cadrul unor acțiuni complexe. Sancțiunile au depășit un milion de lei”, anunță RAR. Inspectorii RAR au găsit neconformități legate de: efectuarea de activități de reparații fără autorizație tehnică; efectuarea inspecției finale care să demonstreze conformitatea lucrărilor de reparații (una dintre condițiile legale privind admiterea și menținerea în circulație a autovehiculului, ulterior intervenției asupra unui autovehicul); păstrarea și respectarea condițiilor inițiale de autorizare; prestatorii de servicii care nu au pregătirea necesară de a interveni la sistemele de securitate ale autovehiculului. ”RAR atrage atenția că reparațiile efectuate în ateliere care nu respectă legea sunt calea cea mai sigură spre riscul de a primi servicii de o calitate îndoielnică. Dacă alegeți să vă reparați mașina pe principiul “ieftin și rapid”, într-o unitate improvizată, rețineți că nu aveți cum să verificați calitatea reparațiilor făcute, dar vă scad și șansele de a putea rezolva pe cale amiabilă eventualele inconveniente cauzate de calitatea slabă a lucrărilor”, spun reprezentanții RAR. Controalele RAR au rolul de a stabili o stare de normalitate și legalitate în sfera serviciilor oferite posesorilor de autovehicule și de a-i încuraja să intre în legalitate pe cei care desfășoară activități de reparații în mod neautorizat, spun aceștia.

Fumătorii au adus anul trecut bugetului statului aproape 20 de miliarde de lei

Patru companii care dețin circa 95% din piața legală a tutunului (BAT, JTI, PMI și Imperial Tobacco) au virat în 2021 la bugetul statului român peste 19,85 miliarde lei, în creștere cu 13% față de 2020. ”Patru companii care dețin circa 95% din piața legală a tutunului au virat în 2021 la bugetul statului român peste 19,85 miliarde lei, în creștere cu 13% față de 2020”, anunță companiile. Suma reprezintă accize, TVA și alte taxe și contribuții. „În 2021, JTI Romania a virat la buget sume cu peste 14% mai mari comparativ cu 2020. În ciuda restricțiilor impuse de pandemie, am reușit să creștem contribuțiile pentru că piața neagră s-a menținut sub media europeană, iar cadrul de reglementare nu a suferit schimbări majore și neplanificate. Statul s-a putut baza pe acest sector rezilient într-o perioadă de incertitudini fără precedent. Dată fiind importanța industriei pentru economie, considerăm că, pentru o abordare echilibrată a reglementărilor în domeniu, este nevoie de coordonarea acestuia de către Ministerul Economiei, al Finanțelor sau al Agriculturii sau de către un comitet interministerial din care să facă parte și Ministerul Sănătății care, prin natura lucrurilor, are o perspectivă mai radicală față de acest sector. Pentru a continua să contribuim pozitiv în toate domeniile economice – venituri bugetare, exporturi, investiții, piața muncii – nu cerem nimic de la stat, care e principalul beneficiar al acestei industrii, ci doar normalitate și stabilitate”, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria. Philip Morris România anunță că în perioada 2022-2023 va mai investi peste 100 de milioane de dolari. „Ne bucurăm să raportăm și în acest an creșterea taxelor virate la bugetul de stat. Aceasta este rezultatul muncii depuse de oamenii noștri, al spiritului lor de adaptare la o perioadă dificilă, dar și la transformarea prin care trece compania. Este, de asemenea, rezultatul a ceea ce am început în urmă cu aproape 30 de ani: demararea unor investiții importante în România și desfășurarea activității în mod responsabil și sustenabil. Tot ceea ce facem este pe termen lung și are în vedere oamenii și societatea în care trăim, dovezi ale angajamentului companiei de a construi un viitor fără fum. Doar în ultimul an investițiile Philip Morris International în România au ajuns la aproape 100 de milioane de dolari. Din 2017, până în prezent, 500 de milioane de dolari au fost investiți în fabrica noastră din Otopeni. În perioada 2022-2023, PMI va mai investi peste 100 de milioane de dolari și va continua să dezvolte capacitățile de producție. Pentru a îndeplini ceea ce ne-am propus avem nevoie și din partea autorităților de o perspectivă pe termen mediu și lung a politicii fiscale și de un cadru de reglementare stabil”, a declarat Dragoș Bucurenci, director External Affairs, Philip Morris România.

Numărul insolvențelor în Europa Centrală și de Est ar urma să crească

Numărul insolvențelor corporative în Europa Centrală și de Est (ECE) a crescut în 2021, atingând niveluri pre-pandemice în majoritatea țărilor, după o scădere înregistrată în 2020. Șapte țări au raportat un număr mai mare de insolvențe (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia), iar cinci țări au înregistrat o scădere a acestora (Croația, Estonia, Letonia, Serbia și Slovenia), arată un studiu Coface, potrivit căruia în contextul retragerii treptate a măsurilor de sprijin COVID și a consecințelor războiului Rusia-Ucraina, numărul companiilor insolvente din ECE ar urma să crească în trimestrele următoare. Situația insolvențelor din regiune a fost afectată în ultimii doi ani de diverse condiții economice, măsuri de sprijin și modificări legislative. Pandemia de COVID a declanșat o decelerare economică, cu o scădere de 4% a creșterii regionale, arată datele Coface. „În 2021, regiunea ECE a înregistrat o creștere economică de 5,5%, dar este de așteptat ca acest trend să se disipeze în acest an, cu o rată de creștere estimată de 3,2%. Toate țările ECE sunt susceptibile de a suferi de pe urma consecințelor, directe și indirecte, ale războiului Rusia-Ucraina. Țările baltice urmează să înregistreze cele mai slabe rate de creștere datorită legăturilor lor comerciale cu Rusia”, a declarat Grzegorz Sielewicz, economist Coface pentru Europa Centrală și de Est. ”După o scădere a insolvențelor în regiune în 2020, acestea au crescut în 2021, revenind la nivelurile de dinainte de pandemie. Această creștere a fost anticipată pe fondul intențiilor guvernelor de a reduce măsurile de sprijin. Media ponderată a PIB-ului regional calculată pe baza dinamicii insolvenței țărilor a indicat o creștere de 34,7% în 2021 față de anul precedent (creștere de Â1,5% excluzând Polonia, unde numărul total de proceduri a crescut în principal din cauza noilor proceduri). Șapte țări au înregistrat un număr mai mare de insolvențe comparativ cu ​​anul precedent (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia), iar cinci țări au înregistrat o scădere a acestora (Croația, Estonia, Letonia, Serbia și Slovenia)”, arată datele Coface.

Cerealele furate de ruși din Ucraina vor ajunge în Siria

Cerealele furate de trupele ruse din zonele ocupate din Ucraina au fost deja trimise în Marea Neagră, iar destinația cea mai probabilă pare a fi Siria. De acolo, ”cerealele pot fi introduse ilegal în alte țări din Orientul Mijlociu”, a anunțat departamentul de informații al Ministerului ucrainean al Apărării, citat de CNN. Potrivit Departamentului de informații al Ministerului ucrainean al Apărării, ”o parte semnificativă a cerealelor furate din Ucraina se află pe nave de marfă solidă sub pavilion rusesc în Marea Mediterană”. ”Destinația cea mai probabilă este Siria. De acolo, cerealele pot fi introduse ilegal în alte țări din Orientul Mijlociu”, se mai arată în comunicat. Rușii ”continuă să exporte alimente furate din Ucraina pe teritoriul Federației Ruse și al Crimeei ocupate”, se mai precizează în comunicat. În una dintre principalele regiuni producătoare de cereale – în apropiere de orașul Polohî din regiunea Zaporijie - semințele de cereale și de floarea-soarelui aflate în depozit sunt în curs de pregătire pentru a fi transportate în Rusia, se mai subliniază în comunicat. O coloană de camioane rusești a părăsit orașul Enerhodar, care se află tot în regiunea Zaporijie, sub paza armatei ruse. Destinația finală a coloanei a fost Crimeea, mai susține comunicatul citat. De asemenea, cereale au fost furate din regiunea Harkov, iar 1.500 de tone de cereale au fost luate din satul Mala Lepetîha din regiunea Herson, din Crimeea.

Un nou val de lăcuste distruge culturile în Sardinia

Un nou val de lăcuste distruge culturile de pe Insula italiană Sardinia, unde au sosit cu o lună mai devreme decât în anii precedenți, relatează The Guardian. Zona cea mai grav afectată este provincia Nuoro, unde lăcustele au decimat culturile de pe o suprafață de 25.000 de hectare de teren, după invazia din 2019, care este caracterizată ca fiind cea mai gravă invazie din ultimele decenii. Alte invazii ale lăcustelor au avut loc în 2020 și în 2021. Leonardo Salis, președintele unității Nuoro din Coldiretti, asociația fermierilor italieni, a declarat că lăcustele au distrus culturile de pe un câmp întreg, lunile de muncă și investiții ale fermierilor fiind în van. De asemenea, lăcustele distrug și grădini de legume. Salis a mai precizat că, după trei ani de plângeri și propuneri către autorități pentru a combate insectele, ”suntem șocați că încă vorbim despre invazia lăcustelor”. ”Fermierii sunt acum dezamăgiți, iar în acest an, unii și-au schimbat planul de recoltă pentru a încerca să limiteze pagubele pentru că știau că nimic nu se va schimba. Printre altele, nu au primit niciun euro până la ora actuală pentru a despăgubi prejudiciul suferit”, a adăugat el. Gabriella Murgia, consilierul pentru agricultură al insulei, a declarat, luni, că un grup de lucru care caută soluții de combatere a lăcustelor lucrează fără încetare.

Google, dat în judecată de Match Group

Match Group a dat în judecată Google, pe care-l acuză că abuzează de poziția dominantă pe care o deține pentru a forța aplicațiile de Android să-i folosească sistemul de plată. Producătorul din spatele mai multor aplicații matrimoniale, precum Tinder, Match și OkCupid, Match Group, a intentat proces gigantului american Google, despre care spune că a acaparat ilegal piața de distribuire a aplicațiilor pentru Android. În centrul procesului va fi sistemul de plăți al Google, pe care aplicațiile distribuite prin intermediul magazinului oficial, Play Store, sunt obligate să-l folosească. Prin folosirea sistemului de plăți din Play Store, dezvoltatorii de aplicații trebuie să plătească un comision către Google, comision care poate ajunge și la 30%. Procesul și acuzațiile pe care Match Group le aduce Google sunt similare celor din cazul Epic Games împotriva Apple. În urma acelui proces, Apple a avut câștig la multe dintre capetele de acuzare. În plus, Match Group mai acuză Google că, prin impunerea propriului sistem de plăți, ajunge în posesia identității și a datelor cardurilor folosite de utilizatori, pe care le folosește în propriul interes (în principal targetarea cu reclame).


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.