Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: BNR se așteaptă ca urcarea prețurilor să se tempereze abia anul viitor

Ziarul de Vrancea
7 aug 2019 588 vizualizări

Banca centrală estimează o inflație de 4,2% la finele acesui an și de 3,4% în decembrie 2020

Banca Națională a României estimează că inflația va fi 4,2% la finele acestui an și de 3,4% în decembrie 2020, a anunțat guvernatorul BNR Mugur Isărescu joi, la prezentarea raportului asupra inflației. Rata anuală a inflației se va menține în afara intervalului țintei centrale și pe parcursul semestrului II 2019, sub impactul șocurilor nefavorabile din prima parte a anului curent, iar ulterior se va plasa pe o traiectorie

relativ stabilă, în jumătatea superioară a intervalului țintei, sub incidența epuizării efectelor șocurilor de ofertă din 2019, concomitent cu persistența presiunilor inflaționiste la nivelul inflației de bază, a spus Isărescu. Isărescu spune că evoluția prețurilor a fost influențată de o serie de factori, efecte pozitive având prețurile internațioanle ale petrolului și efectele favorabile ale evoluției prețurilor produselor din tutun și a celor cu prețuri administrate, iar efectele negative fiind induse de modificările legislative în domeniul taxării companiilor din telecomunicații, de șocurile de ofertă pe plan internațional pe segmentul cărnii de porc, de dinamica anuală robustă a salariului mediu net din economie, precum și de excedentul de cerere agregată în creștere. În acest context, guvernatorul a remarcat creșterea consumului, cu efect direct asupra balanței comerciale, alături de lipsa de corelare dintre evoluția cifrei de afaceri din comerț și a încasărilor din industrie, dar și necorelarea creșterii veniturilor populației și cât poate produce economia. Pentru anul viitor prognoza este pozitivă, în intervalul țintit, dar va trebui acționat pentru temperarea creșterilor salariale și a excesului de cerere de pe piață. În privința creditării, „cât vom putea tempera, temperăm, dar nu putem omorî creditul”, a spus Isărescu. Pe plan extern, perspectivele nu sunt favorabile, în condițiile disputei comerciale dintre SUA și China, chair dacă până acum situația internațională nu a indus efecte negative în economia României. Isărrescu a subliniat și faptul că Rezerva Federală americană a redus dobânda, Banca Centrală Eurroepană vorvește de noi relaxări, Banca Angliei la fel, și, mai nou, o serie de bănci entrale emergente vor să procedeze la fel. „Suntem cu ochii cât cepele pe factorii externi”, a subliniat guvernatorul BNR.

Ce spune șeful băncii centrale despre deficitul bugetar

u „este salutară decizia de menținere a deficitului, altfel, avem un buget tensionat”, a comentat Isărescu

Este de salutat decizia Guvernului de a menține deficitul la 2,76% din PIB la rectificarea bugetară, dar altfel bugetul este tensionat, cu cheltuieli rigide, veniturile fiind o problemă și mai mare, a declarat joi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la prezentarea raportului asupra inflației. Nivelul veniturilor bugetare reprezintă o problemă în contextul în care nivelul veniturilor fiscale se situează sub 27%, după ce partidele politice care s-au succedat la guvernare au redus constant impozitele, spune Isărescu. „S-au întrecut și stânga și dreapta, și dreapta și stânga, care reduce mai mult și am ajuns la un nivel al veniturilor fiscale de sub 26-27%. Când eram eu premier, în anul de grație 2000 erau la 32% veniturile fiscale și știu cum se făcea bugetul. Greu de tot. Veneau toate ministerele cu solicitări și cereau în jur de 40%, iar marea filozofie bugetară era cum bagi 40% în 32%. Nu cred că doleanțele de cheltuieli ale ministerelor au scăzut”, spune Mugur Isărescu. Bugetul este tensionat, apreciază Isărescu. „Noi ne uităm la lucrurile mari. Ponderea cheltuielilor cu salarii, cu pensii, este la peste 70%. Nu prea ai câmp de manevră acolo. Noi le numim cheltuieli rigide. Este greu să te atingi de ele. În consecință, apare tensiune pe partea de cheltuieli”. „Altminteri, eu am fost în domeniul politic, știu cât de greu se iau deciziile acolo, și abordarea înțeleaptă este ține sub control și ajustează. Dacă nu putem ține sub control, trebuie să ajustăm, chiar și în an electoral. Dacă se va întâmpla asta și vom avea o reducere a deficitului fiscal tot e bine”, spune Isărescu. Ministerul Finanțelor Publice a elaborat proiectul rectificãrii bugetare cu respectarea limitei deficitului bugetar. Produsul intern brut s-a majorat la 1031 miliarde lei, fațã de 1022,5 miliarde lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului pe acest an. Diminuãri au fost operate de la Ministerul Transporturilor (–128,8 milioane lei), Ministerul Fondurilor Europene (–681,9 milioane lei), Ministerul pentru Mediul de afaceri, Comerț și Antreprenoriat (–243 milioane de lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltãrii Rurale (–310,4 milioane de lei), Ministerul Cercetãrii și Inovãrii (–369,1 milioane lei), Ministerul Educației Naționale (–1,03miliarde lei), Secretariatul General al Guvernului (–143,6 milioane lei).

Cartele PrePay doar cu buletinul

OUG prevăzută în raportul privind sistemul 112 prevede ca operatorii de telefonie mobilă să furnizeze servicii pe cartele PrePay doar după ce colectează datele de identificare a proprietarului cartelei SIM, ira datele să fie divulgate autorităților doar când se sună la 112. "A fost realizat deja un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea ordonanței de urgență nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea sistemului național unic pentru apeluri de urgență și a OUG 111/2001 privind comunicațiile electronice precum și nota de fundamentare a fost realizată. În cadrul ordonanței, veți regăsi și aspectul cu cartelele PrePay. Asta a ridicat mai multe întrebări. A fost făcută o analiză pe primele 6 luni ale acestui an de către colegii de la STS și, din cele 47,70% apeluri non-urgente efectuate în cursul celor 6 luni anul 2019, 52,86% au fost abuzive, iar 81% din cele abuzive au fost realizate de pe cartele PrePay, unde nu s-a putut identifica apelantul sau proprietarul", a declarat Raed Arafat, la Palatul Victoria.Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a precizat, referitor la textul ordonanței de urgență, că referirea la cartelele PrePay este doar în contextul apelării numărului 112."Deci numai când se apelează numărul 112, atunci furnizorul de telefonie mobilă divulgă numele și datele proprietarului cartelei Prepay. Așa este prevăzut în ordonanța de urgență, care este propusă ca draft în acest raport", a completat Arafat.

Cât vor costa noile smartphone-urile Galaxy Note10 și Note10Â

Producătorul coreean Samsung vrea să vândă două flagship-uri care împart brandul Galaxy Note. Spre deosebire de anii trecuți, Note10 nu mai este doar numele unui smartphone, ci al unei serii care este compusă acum din două versiuni și are șanse să se înmulțească pe viitor. Cele două telefoane lansate se numesc Galaxy Note10 și Note10Â. Prețurile pentru Note10 vor începe de la 949 euro, în vreme ce modelul, Note10Â va costa de la 1.099 euro. Cele două smartphone-uri vor intra pe piață pe 23 august. Cea mai evidentă deosebire dintre cele două o reprezintă ecranul de tip AMOLED. Acesta măsoară 6,3 inch în cazul lui Note10 și urcă la un amenințător pentru tablete 6,8 inch la Note10Â. Cum spune Samsung, noile smartphone-uri beneficiază de un design în care ramele din jurul ecranului sunt “aproape invizibile”. Nu la fel de invizibilă este camera frontală, introdusă într-un orificiu săpat chiar pe centru. Ambele versiuni vor oferi un sistem foto compus din trei camere. Camera principală are 12 MP și este secondată de o cameră ultrawide de 16 MP și o cameră tele cu 12 MP. Note10Â va avea și un senzor ToF, care vi folosit de aplicația 3D Scanner pentru a crea obiecte de 3D din obiectele scanate. La baza celor două modele va sta proaspăt lansatul chipset Exynos 9825, înlocuit cu Snapdragon 855 în unele piețe, și 8/12GB memorie RAM. Poate surprinzător, nu va există o versiune cu 128 GB spațiu de stocare. Note10 se va limita 256 GB spațiu de stocare, în vreme ce în cazul lui Note10Â utilizatorii vor avea de optat între 256 GB și 512 GB, memorie care folosește noul și mai rapidul UFS 3.0. Dacă Note10 este dotat cu o baterie “normală”, cu 3.500 mAh capacitate, bateria de 4.300 mAh din dotarea lui Note10Â constituie un element important în favoarea modelului cu ecran mai mare. Producătorul promite și că sistemul de încărcare rapidă va alimenta telefonul în doar câteva suficient pentru a putea fi folosit câteva ore. Nu există ieșire audio de 3,5 mm, în schimb pot fi folosite carduri de memorie microSD, dar doar în cazul lui Note10Â. S Pen, stylus-ul companiei coreene, va putea fi folosit în cazul noilor modele și fără a atinge ecranul. Vor exista unele gesturi care vor putea fi folosite de la distanță pentru acțiuni precum realizarea fotografiilor sau schimbarea paginilor din cadrul prezentărilor PowerPoint. Ambele versiuni vor avea și câte o variantă cu 5G, cu aceleași dotări tehnice și design.

Telekom România a înregistrat o scădere de 2,8% a veniturilor

Grupul de companii Telekom România a anunțat, joi, că a înregistrat o scădere de 2,8% a veniturilor în trimestrul al doilea, față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 231,2 milioane de euro. Evoluția a fost influențată și de venituri mai mici provenite din vânzarea de telefoane mobile, pe măsură ce Telekom Romania s-a concentrat pe ofertele atractive de servicii #Netliberare și #BusinessLiber. ”Veniturile din serviciile fixe în T2 2019 au fost de 59,3 milioane euro, în scădere cu 5,3% față de perioada similară a anului trecut, în special ca urmare a veniturilor mai mici din voce fixă, în timp ce veniturile din TV și broadband au revenit pe creștere după mai multe trimestre”, se arată în comunicat. În plus, veniturile din serviciile fixe au crescut consecutiv, față de primul trimestru al acestui an (cu 2,6%) după doi ani de scăderi trimestriale succesive, reflectând evoluția favorabilă a ARPU. ”Veniturile din serviciile convergente fix-mobil au continuat tendința ascendentă, înregistrând o creștere de 30,2% de la un an la altul, pe fondul creșterii numărului de utilizatori pentru acest segment, cu 34,4%, ajungând la 802.500 de clienți la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al acestui an”, se arată în comunicat. Utilizatorii serviciilor de voce fixă (inclusiv FMC) au ajuns la 2,1 milioane la sfârșitul celui de-al doilea trimestru din 2019, înregistrând o creștere de 0,9% față de perioada similară a anului trecut. Creșterea bazei de clienți pentru serviciile integrate fix-mobil a compensat declinul continuu al numărului de abonați pentru serviciile tradiționale de voce fixă, potrivit companiei. ”Numărul de clienți pentru serviciile de televiziune a fost de 1,4 milioane în trimestrul doi al acestui an, în scădere cu 5,7% față de perioada similară a anului trecut, în principal pe fondul declinului tehnologiei DTH (Direct to Home). În același timp, segmentul de Internet TV (IPTV) a înregistrat un avans de 15% al numărului de clienți, de la un an la altul. Venitul mediu per utilizator (ARPU) pentru acest segment a crescut, de asemenea, semnificativ în aceeași perioadă”, se arată în comunicat.

Prețul gramului de aur a stabilit un nou nivel record

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, joi, un curs de referință de 4,7307 lei/euro, în scădere ușoară față de valoarea atinsă miercuri. Totodată, prețul gramului de aur a depășit 203 lei și a stabilit un nou nivel record, pe fondul creșterii volatilității pe piețele internaționale, iar lira sterlină a atins cel mai scăzut nivel din august 2018. Miercuri, euro a scăzut la 4.7309 lei. Joi, euro a coborât la 4.7307 lei. Prețul gramului de aur a urcat de la 202.1739 lei la 203.0148 lei. Acesta este un nou nivel maxim, depășind nivelul record atins miercuri.  Lira sterlină a scăzut de la 5.1345 lei la 5.1317 lei, pe fondul temerilor legate de Brexit. Acesta este cel mai scăzut nivel din 28 august 2018, când a fost 5.1253 lei. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4.2308 lei la 4.2197 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 4.3214 lei la 4.3268 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,09%, dar ROBOR la 6 luni a crescut, potrivit datelor publicate, joi, de Banca Națională a României (BNR). Marți, ROBOR la 3 luni a crescut la 3,09%. Miercuri și joi, indicele a stagnat. Totodată, joi, indicele ROBOR la 6 luni a crescut de la 3,17% la 3,18%. Luni, acesta a ajuns la la 3,17%, cel mai mic nivel din 22 iunie 2018, când a fost 3,16%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru primul trimestru din 2019, a crescut la 2,63%, de la 2,36% în T4 2018.

Trump, atac la cea mai puternică bancă din lume

Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri că Rezerva Federală (Fed) estea prea mândră să își recunoască greșeala și că trebuie să reducă dobânzile ”mai mult și mai repede” pentru ca Statele Unite să fie mai competitive față de alte țări, transmite Reuters. ”Problema noastră este o Rezervă Federală care este prea mândră pentru a recunoaște că a greșit acționând prea repede, înăsprind prea mult politica monetară (și că am avut dreptate!). Trebuie să reducă dobânzile mai mult și mai repede și să oprească ACUM această înăsprire cantitativă ridicolă”, a scris Trump într-o serie de postări pe Twitter. Președintele republican a cerut de luni de zile președintelui Fed, Jerome Powell, și reprezentanților Fed să reducă dobânzile pentru a susține economia americană. Măsura surprinzătoare anunțată de Trump săptămâna trecută, de impunere a unor noi tarife pentru importurile din China, a dat Fed o nouă pasă, care ar putea-o obliga să reducă din nou dobânzile, mai mult decât spera banca centrală că va fi necesar pentru a proteja economia de riscurile politicii comerciale.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.