Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE! BNR intenționează să angajeze specialiști români din străinătate

Ziarul de Vrancea
24 sep 2017 155 vizualizări

Ce condiții trebuie să îndeplinească persoanele interesate și care sunt pașii prin care vor fi recrutațI viitorii angajațI ai băncii centrale

Banca Națională a României (BNR) lansează programul Brain Regain, pentru selectarea specialiștilor români din străinătate, se arată într-un anunț publicat pe site-ul instituției. 'BNR pune la dispoziția specialiștilor români, care lucrează în străinătate, posturi de înaltă competență în următoarele arii de specialitate ale băncii centrale: politică monetară, modelare și prognoze macroeconomice, stabilitate financiară, reglementare și autorizare, operațiuni de piață, studii economice, relații internaționale și rezoluție bancară. Dacă aveți minimum 5 ani experiență profesională relevantă, obținută în străinătate, în cadrul unor instituții financiare internaționale, bănci centrale, bănci comerciale, instituții de învățământ superior sau institute de cercetare, Banca Națională a României vă oferă posibilitatea valorificării experienței în țară, prin angajarea cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată', se arată în anunț. Posturile disponibile prin Programul 'Brain Regain' — 2017, condițiile specifice de participare și calendarul procesului de selecție vor fi publicate până la data de 1 octombrie 2017. Conform BNR, înscrierea se face prin transmiterea pe adresa hr.recrutare@bnro.ro a unui curriculum vitae (model european), scrisoare de intenție, diplomă de master și/sau doctorat (după caz), alte diplome și certificate care atestă pregătirea, cartea de identitate/pașaport, documente care să ateste experiența profesională în străinătate și recomandări din partea angajatorului sau din partea unor profesori/specialiști de renume, după caz. Candidații selectați după prima etapă vor transmite prin e-mail un eseu întocmit în limba engleză (6.000-8.000 de cuvinte), în termenul solicitat de Comitetul de administrare a Programului. În urma acestei etape, vor completa on-line un chestionar psihometric. Interviul final va fi susținut în prezența membrilor Comitetului de administrare a Programului, la sediul Băncii Naționale a României din București.

UniCredit nu este interesată de preluarea Commerzbank

Informațiile apărute săptămâna acesta conform cărora UniCredit SpA ar fi interesată de o fuziune cu banca germană de stat Commerzbank sunt un nonsens, a afirmat adjunctul președintelui grupului bancar italian, Vincenzo Calandra Buonaura, transmite Reuters. "Este o absurditate", le-a spus jurnaliștilor Calandra Buonaura, prezent la o conferință în stațiunea Courmayeur. Surse care au dorit să-și păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că UniCredit a comunicat recent Guvernului german că este interesat de o eventuală fuziune cu Commerzbank. Potrivit surselor, în ultimele luni UniCredit a semnalat că este interesat de o tranzacție care s-ar derula în întregime printr-un schimb de acțiuni și care ar urma să aibă loc după finalizarea procesului de restructurare prin care trece în prezent cea mai mare bancă italiană, restructurare care ar urma să se încheie în 2019. Faptul că UniCredit și-a exprimat interesul pentru Commerzbank către Guvernul german, care deține un pachet de 15% din acțiunile Commerzbank după ce salvat banca în perioada crizei financiare, ar pune bazele uneia din cele mai mari fuziuni transfrontaliere din Europa. Pentru moment însă este vorba de discuții preliminare. Una din sursele citate de Reuters a precizat că și alte grupuri și-au exprimat interesul pentru Commerzbank. Înainte însă de o eventuală fuziune între UniCredit și Commerzbank, vor trebui depășite mai multe obstacole, inclusiv reticența germanilor la ideea ca una din cele mai mari bănci locale să fie preluată de un cumpărător din străinătate. "UniCredit a avut unele contacte cu Ministerul german de Finanțe", a declarat una din surse, adăugând că în timp ce Guvernul de la Berlin este deschis la ideea unei vânzări, Commerzbank nu și-a exprimat interesul. Întrebat dacă au existat părți interesate de pachetul de acțiuni deținut de Guvernul de la Berlin la Commerzbank, un purtător de cuvânt de la Ministerul german de Finanțe a refuzat să comenteze adăugând că "oficialii sunt contactați de investitori financiari pentru o gamă largă de subiecte... Am spus întotdeauna că Executivul nu intenționează să păstreze pentru totdeauna participația sa la Commerzbank și că vrea să obțin un rezultat bun pentru contribuabili". UniCredit are o valoare de piață de aproximativ 40 de miliarde de euro, de aproape trei ori mai mult decât Commerzbank. O eventuală combinație ar crea una din cele mai mari bănci din Europa și ar îndeplini una din dorințele Băncii Centrale Europene privind consolidarea în sectorul bancar. UniCredit a cumpărat banca germană HVB în anul 2005 și astfel a intrat pe mai multe piețe din Europa Centrală și de Est, inclusiv în România. Germania are legături istorice și comerciale puternice cu Italia ceea ce face din UniCredit unul din principalii candidați la o eventuală fuziune cu Commerzbank, care realizează aproximativ jumătate din veniturile sale de pe urma creditelor și serviciilor financiare oferite IMM-urilor germane, așa numitele firme Mittelstand.

Voucherele de vacanță nu prea au avut succes

Valoarea sejururilor vândute pe baza voucherelor de vacanță se situează sub așteptări, până la finalul lunii iulie fiind de numai 10,3 milioane de euro, întrucât acestea se acordă în prezent numai în sistemul privat, a anunțat duminică patronatul Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT). Reprezentanții ANAT estimau inițial că și angajații din sistemul public, respectiv 1,2 milioane de persoane, vor primi vouchere de vacanță în acest an și astfel piața putea să crească de la 10 milioane de euro anul trecut la 380 de milioane de euro, potrivit calculelor patronatului.”Între timp, în cazul bugetarilor, valoarea lor a fost stabilită la numai 1.450 de lei/persoană, iar rectificarea bugetară, în urma căreia și instituțiile publice să poată acorda vouchere de vacanță, s-a făcut la finalul verii”, spun oficialii ANAT, într-un comunicat. De asemenea, cererea pentru vacanțe în stațiuni balneare, în creștere de la un an la altul, a adus vânzări mai mari cu 20% în sezonul din acest an, și chiar peste, în zonele mai dezvoltate, fiind urmate de cele pentru stațiunile montane și Delta Dunării, în timp ce pentru litoral s-au înregistrat vânzări sub așteptări. ”Investiții realizate în structuri de cazare din zonele balneare, în centre de relaxare și tratament au schimbat percepția că zona balneo este destinată numai persoanelor cu diferite afecțiuni și au inclus produsul în oferta mai multor agenții de turism”, adaugă reprezentanți patronatului. Din datele ANAT, principalii clienți în acest an fost familiile cu copii, care au preferat pentru vacanța lor hoteluri cu aqua park, bazine termale, centre SPA. Stațiunile cele mai cerute sunt Băile Felix, Băile Herculane, Sovata, Covasna, Vatra Dornei, Călimănești-Căciulata, Băile Olănești, la un sejur mediu de 7,5 nopți.

 Mai mult, vremea capricioasă, ofertele pentru destinații externe, vânzarea directă realizată de unii hotelieri de pe litoral, tarifele mai mari în medie cu 10% față de anul trecut au dus la scăderea numărului de turiști în stațiunile de pe litoral în sezonul din acest an, vânzările înregistrate prin agențiile de turism fiind, în general, la nivelul de anul trecut. Mamaia a fost, în continuare, în topul preferințelor românilor, urmată de Eforie, Venus, Jupiter și Neptun, alease în special de familiile cu copii. Sejurul mediu pe litoral a fost de 5,5 zile.

IMM-urile au plătit, în medie, 87.800 de dolari după un incident de securitate cibernetică

Companiile globale mici și mijlocii au plătit, în medie, în acest an, 87.800 de dolari după un incident de securitate cibernetică, în timp ce firmele mari au scos din buget până la 992.000 de dolari, relevă un raport întocmit de Kaspersky Lab și B2B International, intitulat 'Securitatea IT: centru de cost sau investiție strategică?'. Per ansamblu, companiile globale cheltuie aproape un sfert (23%) din bugetele IT alocate pentru investiții strategice în securitatea cibernetică, notează realizatorii cercetării. Cu toate acestea, bugetul mediu alocat de marile corporații segmentului de securitate IT, în termeni absoluți, a scăzut în 2016 de la 25,5 de milioane de dolari, la 13,7 milioane de dolari, anul acesta. În prezent, 63% dintre companii investesc în securitate cibernetică, în creștere cu 7%, comparativ cu datele din 2016, iar costurile de recuperare a informațiilor, în urma breșelor de securitate, se măresc. Astfel, în acest an, Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) au plătit, în medie, 87.800 de dolari pentru urmările unui incident de securitate, în comparație cu 86.500 de dolari, în 2016, în timp ce firmele mari au avut o creștere importantă, până la 992.000 de dolari, în 2017, față de 861.000 dolari, cu un an în urmă. Conform raportului Kaspersky Lab și B2B International, cele mai însemnate pierderi provin din incidentele care implică probleme cibernetice ale terților. În acest caz, IMM-urile trebuie să plătească până la 140.000 de dolari pentru incidentele care afectează infrastructura găzduită de către un terț, iar companiile mari pierd 1,8 milioane de dolari, ca rezultat al breșelor ce afectează furnizorii cu care folosesc date în comun, și 1,6 milioane de dolari din cauza furnizorilor de servicii de infrastructură (IaaS — Infrastructure as a service) cu o protecție insuficientă.

Deficitul în comerțul cu alimente crește la 916 milioane de euro la cinci luni

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare a ajuns la 916 milioane de euro până la finele lunii mai, în creștere cu 60,8% față de valoarea înregistrată în perioada similară din 2016, în condițiile în care importurile au urcat cu 19,3%, iar exporturile s-au majorat cu doar 6,9 procente, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Datele Institutului Național de Statistică arată însă un sold deficitar mai mare în comerțul agroalimentar al României pe primele cinci luni ale anului din 2017, de circa 989,3 milioane euro. Potrivit statisticii MADR, exporturile au crescut în primele cinci luni ale anului cu 6,9%, până la valoarea de 2,046 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au majorat cu 19,3%, totalizând 2,962 de miliarde de euro. Grâul rămâne principalul produs exportat, cu un total de 354 de milioane de euro pentru două milioane de tone, și o creștere valorică de 8,8 milioane de euro în primele cinci luni le anului față de perioada similară din 2016. Față de perioada corespunzătoare din 2016, exporturile au crescut, în principal, la semințe de floarea-soarelui (plus 59,7 milioane de euro), porumb (plus 21,9 milioane de euro), animale vii din specia bovine (plus 17,3 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (plus 16,1 milioane de euro), boabe de soia (plus 12,0 milioane de euro), orz (plus 10,9 milioane de euro), carne de porc (plus 10 milioane de euro), preparate alimentare (plus 9,2 milioane de euro), turte din extracția grăsimilor vegetale (plus 7,9 milioane euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (plus 7,1 milioane de euro) și ciocolată (plus 6,8 milioane de euro). Pe de altă parte, exportul de țigarete și-a continuat trendul descendent, pierzând 72,1 milioane de euro comparativ cu ceea ce s-a obținut în perioada similară din 2016. De asemenea, au mai scăzut din punct de vedere valoric și exporturile de carne de pasăre, cu 6,7 milioane de euro, cele de turte de soia, cu 6,2 milioane de euro și de semințe de rapiță (minus 3,2 milioane de euro). În privința importurilor, datele MADR arată că a fost înregistrată o creștere semnificativă în perioada ianuarie-mai la carnea de porc, respectiv un plus de 57,9 milioane euro, care rămâne principalul produs importat, cu un total de 153,9 milioane de euro pentru 77.600 tone. Alte importuri semnificative au mai fost la grâu (plus 50,8 milioane de euro), porumb (plus 49,1 milioane de euro), boabe de soia (plus 31,8 milioane de euro), turte de soia (plus 23,5 milioane de euro), zahăr (plus 21,6 milioane de euro), brânzeturi (plus 16,9 milioane de euro), preparate alimentare (plus 14,6 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui (plus 14 milioane de euro), tutun brut (plus 13,8 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (plus 10,7 milioane de euro), preparate pentru hrana animalelor (plus 10,7 milioane de euro), banane (plus 10,2 milioane de euro), tomate (plus 9,7 milioane de euro).

436,92 milioane lei pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

Ministerul Agriculturii vrea să instituie o schemă de ajutor de stat în valoare de 436,92 milioane lei pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, arată un proiect de Hotărâre de Guvern publicat în dezbatere pe site-ul ministerului.ă ”Suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2017 este de 436,92 milioane lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017“, arată documentul publicat în dezbatere pe site-ul autorității. De asemenea, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunțat sâmbătă seara la Iași că, începând cu 15 octombrie, va începe plata subvențiilor pentru fermieri, îndemnându-i totodată pe reprezentanții APIA să-i sprijine pe agricultori pentru ca aceștia să nu facă multe drumuri pentru încasarea banilor. “Suntem singura țară a Uniunii Europene care a încheiat procedura de depunere a cererilor până la 15 mai. Au fost solicitări din alte țări, s-a dat de către comisar o prelungire a termenului de depunere a cererilor", a declarat Daea.

Uber este dispusă să facă unele concesii în Londra

Compania Uber este dispusă să facă unele concesii pentru a-și continua activitatea la Londra, relatează Sunday Times, în contextul în care vineri autoritățile londoneze au decis să revoce licența de funcționare a VTC Uber. Potrivit publicației britanice, citată de Le Figaro, VTC prevede măsuri legate de siguranța pasagerilor și de condițiile pentru cei 40.000 de șoferi vizați de decizia autorităților londoneze, cum ar fi limitarea numărului de ore de muncă și concedii cu plată. "Deși nu ni s-a cerut să facem schimbări, ne-ar plăcea să știm ce putem face. Însă este necesar un dialog pe care din nefericire nu am reușit să îl avem", a declarat patronul Uber Londra, Tom Elvidge. Surse apropiate de Regia londoneză pentru transportul în comun au declarat pentru Sunday Times că intențiile companiei sunt încurajatoare și că nu este exclusă posibilitateea unor discuții. Peste 500.000 de persoane au semnat, sâmbătă, o petiție inițiată de Uber împotriva revocării licenței la Londra. Autoritățile londoneze au decis, vineri, să revoce licența de funcționare a companiei VTC Uber, ceea ce ridică un obstacol major în calrea activităților societății în Regatul Unit. 

 “Capitala este pe cale să devină un oraș intelligent”

Capitala este pe cale să devină un oraș inteligent, la nivelul proiectelor "mișcându-se deja câteva lucruri" în zona mobilității, cum ar fi cel al sistemului de monitorizare și control al traficului sau cel privind cardul unic de transport CFR - RATB - Metrorex, care vor fi implementate până la finalul anului, a declarat, sâmbătă, președintele Asociației Române pentru Smart City și Mobilitate (ARSCM), Eduard Dumitrașcu, la evenimentul de lansare a Caravanei Smart City. "În București se întâmplă câteva lucruri îmbucurătoare. În primul rând, la nivelul Primăriei Capitalei în sfârșit avem și noi un city manager în persoana lui Sorin Chiriță, un om care știe ce înseamnă accesarea fondurilor europene, care știe ce înseamnă implementarea acestor programe. Este incredibil, dar a trebuit să stăm aproape 28 de ani ca să avem un administrator public al Capitalei. Trebuie să înțelegem că primarul are un set de responsabilități, iar city managerul, administratorul public are cu totul alte responsabilități. Ei bine, de 3-4 luni, avem și noi un administrator public. Asta era primul lucru pe care trebuia să îl facem!", a spus Dumitrașcu, în marja evenimentului de lansare a Caravanei Smart City.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.