MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: BNR a majorat anul acesta dobânda cheie de aproape 3,4 ori
La începutul anului, dobânda era de 2%, iar la sfârșitul lui 2022 a urcat ka 6,75%
Banca Națională a României a majorat anul acesta dobânda cheie la fiecare ședință a Consiliului de Administrație, rata dobânzii de politică monetară urcând astfel de la 2%, în ianuarie, la 6,75%, în noiembrie. Un nivel mai mare al dobânzii a fost înregistrat 2010, când aceasta a fost stabilită la 7%. La prima ședință din acest an, în 11 ianuarie, BNR a majorat dobânda de politică monetară la 2%, de la 1,75%, pe 10 februarie aceasta a fost mărită la 2,50%, iar pe 6 aprilie a urcat la 3%. Banca centrală a majorat apoi dobânda cheie pe 11 mai la 3,75%, iar pe 7 iulie a decis o nouă creștere, până la 4,75%, fiind, de altfel, și cea mai mare majorare operată în cadrul unei ședințe a Consiliului de Administrație a Băncii. La ședința 8 august dobânda a urcat la 5,50%, la 6 octombrie la 6,25% și la 9 noiembrie a ajuns la 6,75%. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, a explicat, la începutul anului, pentru AGERPRES, că instituția încearcă să ancoreze așteptările inflaționiste, prin majorarea dobânzii de politică monetară, și să tempereze creșterea de prețuri la celelalte componente, în condițiile în care peste 70% din componenta indicelui de inflație este determinată de prețurile la energie. "Din păcate prețurile la energie au continuat să crească și în luna decembrie a anului trecut deși speram cu toții să se simtă mai consistent plafonarea. Vedem că indicii de creștere sunt în continuare mari pentru energie și gaze și cum în indicele total al inflației, de 8,2%, 70% din pondere vine din prețul la energie. La o pondere așa de mare politica monetară a băncii centrale are un impact redus. Deci dacă observăm restul indicelui, ce rămâne din 70%, suntem cumva într-un anumit control. Importat este ca prin deciziile de politică monetară să putem ancora așteptările și menținem această creștere relativă a prețurilor pe cealaltă componentă. Și așteptăm să vedem alte măsuri care pot influența prețurile la energie", a declarat la acea dată Dan Suciu. El a spus că deja se văd efectele de runda a doua ale creșterii prețurilor la energie și BNR încearcă să le tempereze. Întrebat cum ar răspunde banca centrală celor care ar putea spune că instituția a ratat ținta de inflație, Suciu a precizat că situația nu este una specifică României, iar creșterea nu putea fi temperată prin instrumentele de care dispune banca centrală. "Toate băncile centrale din lume au ratat țintele de inflație în contextul în care prețul la energie a crescut. Nu știu dacă există bănci centrale care au păstrat vreo țintă. Avem o creștere a inflației care vine din exterior, asupra căreia banca centrală nu are nicio capacitate de a acționa, și altă componentă care vine din energie, asupra căreia are un impact relativ redus. Cine spune așa nu înțelege cum funcționează politica monetară", a mai spus reprezentantul BNR. "Băncile au sărit calul", iar Robor-ul la trei luni a urcat la 8,21% Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a avut, de asemenea, o evoluție spectaculoasă în acest an. Pe 3 ianuarie 2022 indicele se situa la 3,02%, iar pe 4 ianuarie cobora chiar a 3,01%. După această dată indicele a avut o evoluție ascendentă până la nivelul de 8,21%, înregistrat pe 26 și 27 octombrie, reprezentând o creștere de 172,75%.
Dăianu: România poate evita o recesiune în anul ce vine
u creșterea PIB va fi mult mai mică-probabil între 1,5-2,5%, estimează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu
București, 27 dec /Agerpres/ - România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creșterea PIB va fi mult mai mică - probabil între 1,5-2,5%, consideră președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. "România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creșterea PIB va fi mult mai mică - probabil între 1,5 - 2,5%, față de aproximativ 5% în 2022. Guvernul are de rezolvat o ecuație foarte dificilă: să evite intrarea în recesiune reducând în același timp deficitul bugetar către ținta extrem de ambițioasă de 4,4% din PIB (în 2023) și orientând resurse către apărare și asistența pentru cetățeni și firme vulnerabile. Resursele europene ies și aici în relief fiind singurul piston contraciclic într-un mediu potrivnic. Respect și compasiune pentru cetățenii loviți de aceste timpuri. Respect pentru întreprinzătorii onești, firmele care, cu agilitate și creativitate, caută să se adapteze la condiții extrem de vitrege", a explicat, la solicitarea AGERPRES, Daniel Dăianu, referitor la perspectiva pentru anul viitor. El susține că trebuie să definim și să ne urmărim mai bine interesele în Uniunea Europeană, să învățăm din eșecuri. "Uniunea este un proiect ce a făcut mult bine, a contribuit la pace pe continent și este mare lucru că România este stat membru. Să ne imaginăm cum ar fi fost ca România să nu fie parte din UE și NATO. Dar în UE există și interese divergente, relații de putere ce creează asimetrii, decizii nedrepte, vezi Schengen, chiar standarde duble de facto etc. Afirm aceasta știind că nu există organizație infailibilă, perfectă, în lume. Și depinde și de noi să ne atenuăm statutul de periferie economică, să facem ca UE să funcționeze mai bine. Oricum, trebuie să valorificăm mai bine resursele de care dispunem, în folosul nostru. 2023 va fi un alt an tare complicat pentru mulți cetățeni, mediul de afaceri, instituțiile statului roman. Avem și războiul din Ucraina, care poate deveni de uzură. Să încercăm să trecem prin greutăți cu daune cât mai mici amintindu-ne și de zicala că unde sunt mai mulți puterea crește, să ne bucurăm de ceea ce este bun în viața noastră", a afirmat Daniel Dăianu. Președintele Consiliului Fiscal a amintit că 2022 este anul invadării Ucrainei, al resurgenței inflației la cote nemaiîntâlnite în ultimele decenii în multe state europene. Pe de altă parte, Daniel Dăianu consideră că în Europa s-a ieșit vizibil din pandemie, cu efecte binefăcătoare pentru viața oamenilor, dar criza energetică, exacerbată de război, a alimentat inflația și a creat noi anxietăți. Economiile au început să încetinească, să se apropie de recesiune. "Incertitudinile pentru 2023 rămân mari, situația de ansamblu complexă, complicată. Amploarea volatilității și evoluții nonliniare împiedică predicții. În tabloul riscurilor pentru evaluări sunt de inclus mersul războiului din Ucraina, întărirea politicilor monetare, ce face finanțarea mai scumpă, nervozitatea piețelor financiare și posibile sincope de finanțare unde există supraîndatorare, impactul creșterii prețului energiei care afectează competitivitatea multor companii, accentuarea sindromului de "întoarcere spre interior" - inclusiv prin protecționism. Pe fondul rivalității geopolitice între SUA și China, al situației din Ucraina, al unui nou "război rece", considerente de siguranță/securitate capătă adesea întâietate în raport cu cele de eficiență. În această logică se înscriu tendințe de regionalizare a fluxurilor comerciale și lanțurilor de producție, introducere de sancțiuni, formare de blocuri economice și comerciale, fie acestea neetanșe și cu geometrie variabilă", a declarat Daniel Dăianu.
Media anuală a comerțului ilegal cu țigarete în 2022 este cea mai scăzută din ultimii 15 ani
Media anuală a comerțului ilegal cu țigarete în 2022 este de 7,1%, cea mai scăzută din ultimii 15 ani, iar piața neagră a țigaretelor s-a redus ușor în noiembrie, cu 0,3 puncte procentuale (pp), până la 6,8% din totalul consumului, comparativ cu 7,1% în septembrie, conform studiului realizat de compania de cercetare Novel. "În luna noiembrie, piața neagră a scăzut ușor la nivel național cu 0,3 pp față de septembrie. În majoritatea regiunilor țării, nivelul contrabandei se menține constant. Cele mai mari scăderi se înregistrează în vest, cu 3,6 pp până la 2,7% și în nord est, de 3,4 pp până la 19%, această din urmă regiune continuând să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, categoria Duty Free deține cea mai mare pondere în noiembrie, de 38,6%, cu un avans de 0,9 pp față de septembrie. "Cheap Whites" se află în scădere semnificativă cu 7 pp până la 33%, Moldova este în creștere cu 9,4 pp până la 14,6%, iar Ucraina și Serbia se situează la nivel relativ constant. Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2022, cea mai mare cotă pe piața neagră o dețin cheap whites (46,5%), iar media anuală a ponderii produselor provenite din Moldova este în scădere cu 2,1 pp până la 9,7%", a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research. La rândul său, Ileana Dumitru, director juridic și relații publice al Ariei Europa centrală și de sud, BAT, a menționat că, la fiecare trecere a graniței, produsele de contrabandă își cresc valoarea, lăsând în urmă pierderi considerabile pentru bugetul de stat, siguranța comunităților și dezvoltarea economică. "România încheie însă anul cu o tendință de scădere a pieței negre și cu cel mai mic nivel al comerțului ilicit de țigarete din ultimii 15 ani, un rezultat al eforturilor susținute ale autorităților pentru siguranța frontierelor, recunoscute de altfel la nivel european. Suntem mândri să fim un partener de durată al autorităților și să putem susține aceste eforturi prin campanii de informare pe platforma Stop Contrabanda și acțiuni concrete de donații de echipamente. Vom derula astfel de acțiuni și în 2023 și sperăm ca, în contextul predictibilității fiscale oferite de calendarul de creștere a accizelor pentru produsele din tutun și nicotină, tendința de scădere a pieței negre a produselor din tutun să se mențină, în beneficiul economiei, al societății și al jucătorilor legitimi, deopotrivă", a declarat Ileana Dumitru. Totodată, Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria, a menționat că România are a doua cea mai extinsă graniță a UE după Finlanda, ceea ce înseamnă că autoritățile de aplicare a legii din țara noastră depun eforturi suplimentare față de alte state membre pentru securizarea frontierelor.
Rata creditelor neperformante a coborât la sub 3%
Rata creditelor neperformante era, la finele trimestrului al treilea din 2022, de 2,82%, față de 3,01% la sfârșitul trimestrului anterior, conform datelor centralizate de Banca Națională a României (BNR). În septembrie 2022, în România erau 34 de instituții de credit, din care opt sucursale ale unor bănci străine. Activele totale se ridicau la 679,3 miliarde lei, cu 14,9 miliarde lei mai mari comparativ cu iunie 2022. Activele instituțiile cu capital privat reprezentau 88,6% în total active, iar activele instituțiilor cu capital străin 68%. De asemenea, indicatorul de solvabilitate era, în septembrie 2022, de 21,52%, față de 21,43% la finele lunii iunie.
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut ușor la 7,61% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut ușor marți, la 7,61% pe an, de la 7,63% pe an, vineri, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,84% pe an, de la 7,87% pe an, în timp ce ROBOR la 12 luni a stagnat la 8,10% pe an. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Depozitele rezidenților au ajuns la 495,43 miliarde lei
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna noiembrie 2022 cu 0,9% față de luna anterioară, până la nivelul de 495,43 miliarde lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,1% (-8,2% în termeni reali), arată datele BNR. ”Creditul guvernamental a înregistrat o creștere în luna noiembrie 2022 cu 3,4% față de luna octombrie 2022, până la 172,04 miliarde lei. În raport cu noiembrie 2021, acesta s-a majorat cu 8,6% (-7% în termeni reali). Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna noiembrie 2022 cu 0,9% față de luna anterioară, până la nivelul de 495,434 miliarde lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,1% (-8,2% în termeni reali)”, arată datele BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 64,6% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 2,5% față de luna octombrie 2022, până la 320,088 miliarde lei. Comparativ cu luna noiembrie 2021, acestea au crescut cu 7,6% (-7,9% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 1,6% față de luna anterioară, până la 168,038 miliarde lei și cu 4,4% (-10,6% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 3,6% (până la 152,050 miliarde lei) față de luna precedentă, iar față de luna noiembrie 2021, au înregistrat o creștere de 11,3% (-4,7% în termeni reali).
Mastercard: Vânzările cu amănuntul din SUA au crescut cu 7,6%
Vânzările cu amănuntul din SUA au crescut cu 7,6% în intervalul 1 noiembrie-24 decembrie, care reprezintă perioada cumpărăturilor pentru sărbătorile de iarnă, cumpărătorii fiind atrași de discounturile mari, potrivit unui raport realizat de Mastercard, citat de Reuters. Creșterea vânzărilor cu amănuntul este mai mare decât cea de 7,1% anticipată de Mastercard în septembrie, când compania de carduri estima că americanii își vor devansa cumpărăturile în octombrie, pentru a prinde reduceri timpurii. Cu toate acestea, creșterea vânzărilor cu amănuntul de sărbători din acest an este mai mică decât creșterea de 8,5% de anul trecut, deoarece inflația aflată la maximele mai multor decenii, creșterea ratelor dobânzilor și pericolul unei recesiuni i-au făcut pe consumatori să fie mai precauți. Comercianții cu amănuntul, inclusiv Amazon.com Iși Walmart, din Statele Unite, au oferit reduceri mari în perioada sărbătorilor pentru a scăpa de stocurile în exces și pentru a-și readuce stocurile la niveluri normale. Acest lucru a dus la o cerere puternică pentru orice, de la jucării la electronice, în perioada de cinci zile dintre Ziua Recunoștinței și Cyber Monday.
Grupul rus Rosatom anticipează o creștere de 15% a exporturilor sale
Grupul rus Rosatom anticipează o creștere de 15% a exporturilor sale în 2022, în timp ce portofoliul său de comenzi externe pentru următorii 10 ani a rămas stabil, la 200 de miliarde de dolari, a declarat directorul general al companiei de energie nucleară, Alexei Lihacev, publicației ruse Izvestia, transmite Reuters. ”Exporturile vor crește cu circa 15%”, a spus Lihacev. Creșterea provine din contracte care sunt deja implementate, furnizarea de combustibil, produse de uraniu îmbogățit, precum și servicii de conversie. Contractele inclus și construcția a 23 de unități de energie nuclerară, în cadrul unor proiecte dintr-o duzină de țări. Începând de la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, Rosatom a evitat sancțiunile occidentale, deși Statele Unite au luat în considerare aplicarea unor sancăiuni, la începutul acestui an. ”Chiar și în aceste condiții, portofoliul nostru de comenzi străine pentru următorii 10 ani este stabil, la nivelul de 200 de miliarde de dolari. În acest an vom depăși o barieră psihologică importantă pentru produsele noastre furnizare în străinătate, în valoare de 10 miliarde de dolari”, a declarat Lihacev. Rosatom a purtat discuții cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică cu privire la crearea unei zone sigure în jurul centralei nucleare Zaporojia din Ucraina, cea mai mare din Europa, pe care trupele ruse au capturat-o în martie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
