MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Barilul scade, benzina și motorina rămân scumpe
„Ținem să amintim Guvernului României că nu suntem cetățeni de mâna a șaptea”, susține Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) solicită Guvernului să explice de ce tolerează menținerea prețului crescut al carburanților, după ce cotația barilului de petrol a scăzut aproape la jumătate față de perioada în care prețurile la pompe au explodat. "Consiliul Concurenței ar fi trebuit să vadă cartelul benzinarilor, dar va avea nevoie de 15 ani să constate acest fapt evident, la fel ca în alte situații. Ținem să amintim Guvernului României că nu suntem cetățeni de mâna a șaptea, nu suntem analfabeți sau persoane cu retard. Putem citi știrile și putem analiza singuri situația în care ne aflăm. Dorim doar explicații în legătură cu bătaia de joc generalizată care ne afectează pe toți", se arată într-un comunicat al Confederației transmis joi AGERPRES. Președintele COTAR, Vasile Ștefănescu, a arătat, în context, că explozia pe care o consideră nejustificată a prețurilor benzinei și motorinei a fost explicată prin creșterea prețului barilului de petrol și prin criza mondială anunțată după 24 februarie, când a început conflictul din Ucraina. Pe de altă parte, însă, acesta precizează că prețul barilului a scăzut sub 90 de dolari, de la începutul lunii august, iar prețurile la pompă nu s-au modificat. "Explozia absolut nejustificată a prețurilor benzinei și motorinei ni s-a explicat prin creșterea prețului barilului de petrol și prin criza mondială anunțată după 24 februarie, când a început conflictul din Ucraina. Am acceptat și poveștile ministrului Energiei care ne-a spus că Putin e de vină. Dar a scăzut prețul barilului sub 90 de dolari, de la începutul lunii august, iar la pompă rămân aceleași prețuri umflate în așa-zisa criză. Cum procedăm? Îl chemăm pe Putin să constate că benzinarii își bat joc de noi? În timp ce Guvernul României se laudă cu programul finanțat de UE "Ajutor pentru România", adică 250 de lei la fiecare două luni, pe niște carduri care au costat mai mult decât ajutorul acordat săracilor, același guvern pare că se străduiește să crească numărul persoanelor care vor fi dependente de ajutorul de subzistență, prin lipsa totală a oricărei acțiuni ce ar putea duce la scăderea prețurilor la produse și servicii. Scăderea prețului carburanților la pompă ar fi trebuit deja să fie prima soluție, mai ales pentru că prețul barilului de petrol e în continua scădere", a declarat Vasile Ștefănescu, potrivit comunicatului citat.
Suprafața afectată de secetă a urcat la 375.423 hectare
așa arată date centralizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Suprafețele afectate de secetă pentru care s-au întocmit procese-verbale de constatare a pagubelor au ajuns joi la 375.423 hectare, în 33 de județe, conform datelor centralizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Din totalul suprafețelor afectate de secetă, 201.040 ha sunt cultivate cu grâu și triticale, 30.801 ha cu orz, orzoaică, ovăz, secară, 31.758 ha cu rapiță,65.322 ha cu porumb, 4.713 ha cu soia, 868 ha cu mazăre, 28.921 ha cu floarea soarelui, 5.715 ha cu plante furajere și 7.129 ha alte culturi. Au raportat culturi afectate de secetă județele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vaslui și Vrancea.
Fondul suveran din Norvegia, cel mai mare din lume, a pierdut 174 de miliarde de dolari
Fondul suveran de administrare a averilor din Norvegia, cel mai mare din lume, a înregistrat o pierdere de 1.680 de miliarde de coroane norvegiene (174 de miliarde de dolari) în prima jumătate a anului 2022, pe măsură ce piețele bursiere în general au traversat șase luni tumultoase, transmite CNBC. Fondul, care administrează active de 1.300 de miliarde de dolari, a avut un randament negativ de 14,4% în timpul perioadei raportate, deoarece acțiunile și obligațiunile au reacționat violent la temerile de recesiune globală și la amplificarea vertiginoasă a inflației. Dar randamentul fondului a fost totuși cu 0,114 puncte procentuale peste rentabilitatea indicelui bursier de referință, a declarat miercuri Norges Bank, banca centrală a țării, echivalentul a 156 de miliarde de coroane. Piața a fost caracterizată de rate ale dobânzilor în creștere, inflație ridicată și război în Europa. Investițiile în acțiuni au scăzut cu până la 17 la sută. Acțiunile tehnologice au avut rezultate deosebit de slabe, cu o rentabilitate de -28%”, a declarat directorul general al Norges Bank Investment Management, Nicolai Tangen, într-un comunicat. Rentabilitatea capitalului propriu a scăzut cu 17%, în timp ce investițiile cu venit fix și în infrastructura de energie regenerabilă necotată au scăzut cu 9,3%, respectiv 13,3%. Vastele rezerve de petrol și gaze din Marea Nordului ale Norvegiei reprezintă baza activelor fondului. Energia a fost singurul sector care nu a înregistrat profituri negative, după ce fondul a făcut investiții uriașe în energia eoliană în ultimii ani.
Fraudă fiscală de miliarde de euro în Germania
Cancelarul german Olaf Scholz se va confrunta în această săptămână cu întrebări din partea unor parlamentari, cu privire la rolul său în combaterea unei fraude fiscale de miliarde de euro, iar investigația amplă referitoare la această schemă amenință să-l submineze în timp ce se confruntă cu o criză energetică și cu consecințele negative ale războiului din Ucraina, transmite Reuters. În cadrul schemei, cunoscută sub denumirea de ”cum-ex” sau eliminarea dividendelor, băncile și investitorii tranzacționează rapid acțiuni ale companiilor în jurul zilei de plată a dividendelor, estompând proprietatea asupra acțiunilor și permițând mai multor părți să pretindă în mod fals reduceri de impozite pentru dividende. Lacuna, acum închisă, s-a transformat într-un scandal politic, reaprins de titlurile recente din presă potrivit cărora procurorii care cercetau schema din Hamburg, unde Scholz a fost anterior primar, au descoperit 200.000 de euro în seiful unui politician local. Investigația a dobândit dimensiuni vaste. Oficialii guvernamentali spun că este vorba despre aproximativ 100 de bănci de pe patru continente și cel puțin 1.000 de suspecți. Scholz este afectat într-un moment în care coaliția sa de guvernare se luptă cu nemulțumirea publică tot mai mare față de costurile vertiginoase ale energiei, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Vineri, Scholz urmează să se confrunte cu parlamentarii locali din Hamburg, care investighează de ce, când Scholz era primar, a fost nevoie de o intervenție a Ministerului de Finanțe pentru ca autoritățile locale să ceară rambursarea milioanelor de euro câștigate în cadrul schemei de către Warburg, o importantă bancă locală. Scholz a respins sugestiile de intervenție politică în numele băncii, dar parlamentarii locali spun că problema nu a fost încă rezolvată.
Mai puține locuri de muncă vacante în trimestrul al doilea
Numărul locurilor de muncă vacante a fost 46.000 în trimestrul doi al acestui an, în scădere cu 1.300 față de trimestrul anterior, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică, remis, joi, AGERPRES. Rata locurilor de muncă vacante estimată pentru trimestrul II 2022 a fost 0,91%, în scădere cu 0,04 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului 2021, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,11 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 6.500. În trimestrul II 2022, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administrația publică (1,84%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (1,63%) și activități de spectacole, culturale și recreative (1,60%). În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante, cu o valoare a ratei de 1,04%. Sectorul bugetar a însumat circa 25% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 5.300 locuri vacante s-au regăsit în sănătate și asistență socială, 5.000 locuri vacante în administrația publică, iar 1.200 în învățământ. La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în alte activități de servicii (0,24%) și în industria extractivă (0,30%). Cele mai puține locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacții imobiliare, alte activități de servicii, respectiv în industria extractivă (100 locuri vacante pentru fiecare în parte).
iPhone 14 ar putea fi lansat la începutul lunii septembrie
Septembrie este luna în care Apple își prezintă an de an noile iPhone-uri, iar pentru lansarea seriei iPhone 14 există deja o dată vehiculată. Apple va organiza evenimentul de lansare al noilor iPhone-uri pe 7 septembrie, susține Bloomberg, care citează surse anonime din cadrul companiei. Apple nu a comentat informația, astfel că nu există, deocamdată, o confirmare oficială. La fel ca în ultimii ani, din cauza pandemiei, nu va fi un eveniment cu locuri vândute și cu prezență fizică. Evenimentul va fi înregistrat și transmis online pe site-ul companiei și pe YouTube. Din informațiile de până acum, seria iPhone 14 va fi compusă din patru modele și va exista o distincție mai mare, pe partea tehnică, între modelele de bază și versiunile Pro mai scumpe. Cele două modele Pro vor veni, printre altele, cu un procesor mai puternic, un breton mai mic și un ecran „always on”, care rămâne aprins în permanență pentru a afișa notificări și alte informații. Tot Bloomberg scrie că Apple și-a anunțat angajații să fie pregătiți pentru o lansare ce va avea loc pe 16 septembrie, aceasta putând fi data la care noile telefoane vor debuta pe piață.
Zeci de aplicații periculoase în magazinul oficial Google Play Store
Specialiștii în securitate informatică ai Bitdefender au identificat, recent, peste 30 de aplicații periculoase de Android, descărcate de peste două milioane de ori din magazinul oficial Google Play Store. Potrivit unui comunicat de presă al companiei românești, transmis joi AGERPRES, după ce erau descărcate de către utilizatori aplicațiile își schimbau numele și iconița pentru a nu putea fi identificate ușor. De asemenea, la instalare, cereau drepturi speciale care le permiteau să afișeze reclame peste alte aplicații deschise. "Descoperirea a fost posibilă datorită unei noi tehnologii Bitdefender care analizează comportamentul aplicațiilor după ce au fost instalate. Aplicațiile descoperite în această campanie au înregistrat cumulat milioane de descărcări, iar atacatorii chiar au dezvoltat și versiuni noi care permit ascunderea mai eficientă a acestora pe dispozitive. Aplicațiile sunt greu de identificat după instalare, dar pot fi șterse ca orice altă aplicație dacă sunt găsite. Deși principalul lor obiectiv este să arate reclame, este foarte probabil să încerce să imite interacțiunea cu utilizatorul și să apese singure pe reclame. Același sistem de reclame, care este controlat de atacatori, poate fi folosit pentru promovarea unor campanii cu amenințări informatice mult mai periculoase", se arată în comunicat.
Electrica a raportat pierderi de 175,5 milioane de lei
Electrica a raportat pierderi de 175,5 milioane de lei în prima jumătate a anului 2022, față de un profit net de 76,1 milioane de lei în perioada similară a anului trecut, potrivit Raportului semestrial consolidat al grupului transmis miercuri Bursei de Valori București. "Principalul impact negativ care contribuie la rezultatul negativ de 175,5 milioane lei este determinat de prețul mediu de achiziție al energiei electrice pentru Consumul Propriu Tehnologic (CPT) pe segmentul de distribuție cu 115% mai mare decât valoarea stabilită de ANRE ex-ante în tarife generând costuri suplimentare de 574 milioane lei, costuri ce se vor recupera în tarifele viitoare într-o perioadă de până la 5 ani după data de 31 martie 2023 in baza OUG 27/2022", se precizează în documentul citat. În perioada de șase luni încheiată la 30 iunie 2022, EBITDA a scăzut cu 255,8 de milioane de lei comparativ cu perioada similară a anului 2021, la 101,3 milioane de lei. Cheltuielile cu achiziția de energie electrică au crescut cu 127,9%, la 4,94 miliarde de lei în perioada de șase luni încheiată la 30 iunie 2022, în principal ca rezultat al majorării prețului de achiziție a energiei electrice pe segmentul de furnizare la care se adaugă și creșterea costurilor cu energia electrică pentru acoperirea CPT pentru segmentul de distribuție.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
