MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Autorităţile propun reducerea deficitului cu 0,74% din PIB-ul anual
În 2031, deficitul ar coborî la 2,4% din PIB
Obiectivul autorităţilor de la Bucureşti este o reducere anuală a deficitului bugetar cu 0,74% din PIB astfel încât, în 2031, soldul negativ să scadă la 2,4% din PIB, au declarat, pentru Agerpres, surse guvernamentale. Acesta este inclus în Planul fiscal care ar trebui depus la Bruxelles până în data de 25 octombrie. "Planul fiscal propune măsuri pentru reducerea graduală a deficitului bugetar la un nivel sustenabil, compatibil cu cerinţele Uniunii Europene. Obiectivul este de a reduce deficitul cu 0,74% din PIB anual, prin ajustarea cheltuielilor şi îmbunătăţirea colectării veniturilor. Prin reformele asumate se asigură o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, având ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,4% din PIB. Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice pentru perioada 2025-2031 se va face cu încadrarea în valorile indicatorilor macroeconomici prevăzuţi în TFUE, respectiv un deficit bugetar de 3% din PIB şi o datorie publică de sub 60% din PIB", au precizat sursele citate. Potrivit acestora, planul prevede păstrarea cotei unice de impozitare, abordare care asigură continuitatea unui sistem fiscal simplificat, uşor de administrat şi predictibil pentru contribuabili, fără a introduce impozitări progresive. Planul nu implică scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, permiţând acestora să îşi menţină beneficiile fiscale existente, au menţionat sursele. Pe de altă parte, documentul prevedere asigurarea unui ritm anual de investiţii publice pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde de euro precum şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă de peste 29,7 miliarde de euro care corespunde cu implementarea unui volum de investiţii de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,6% din PIB în anul 2027 pentru ca în ultima parte a PFTM ritmul mediu anual al investiţiilor să fie de peste 5% din PIB. Cheltuielile cu investiţiile estimate pentru perioada 2024-2031 se ridică la peste 1.147 miliarde lei, astfel: 120 miliarde de lei (6,79% din PIB) în acest an, 149,9 miliarde lei (7,87% din PIB) în 2025, 158,3 miliarde lei (7,73% din PIB) în 2026, 144,5 miliarde lei (6,58% din PIB) în 2027, 143,1 miliarde lei (6,09% din PIB) în 2028, 144,7 miliarde lei (5,77% din PIB) în 2029, 144 miliarde lei (5,38% din PIB) în 2030 şi 142,8 miliarde lei (5,02% din PIB) în 2031. Planul pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar prevede crearea cadrului legal pentru susţinerea investiţiilor strategice în economie pentru industria prelucrătoare, scopul fiind de a asigura tranziţia verde şi digitală pentru industria prelucrătoare din România precum şi de a crea accesul la granturi alocate din bugetul de stat în funcţie de specificul investiţiilor, la facilităţi fiscale, acces la utilităţi publice şi accesul la autorizarea investiţiilor necesare prin debirocratizarea sistemului de acordarea a avizelor şi acordurilor specific pentru acele categorii de investiţii care depăşesc valoarea de 150 milioane euro.
Inflaţia din România este cea mai mare din UE pentru a şaptea lună la rând
u în luna septembrie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Irlanda (0,0%), Lituania (0,4%), Slovenia şi Italia (ambele cu 0,7%)
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna septembrie până la 2,1%, de la un nivel de 2,4% în august, însă România este, pentru a şaptea lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, cu un avans anual al preţurilor de 4,8%, arată datele publicate, joi, de Eurostat. În luna septembrie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Irlanda (0,0%), Lituania (0,4%), Slovenia şi Italia (ambele cu 0,7%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (4,8%), Belgia (4,3%) şi Polonia (4,2%). Comparativ cu datele din luna august 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 20 state membre, inclusiv în România de la 5,3%, până la 4,8%, a rămas stabilă în două ţări şi a crescut în cinci state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei s-a redus de la 2,2% în luna august, până la 1,7% în luna septembrie. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut uşor, de la 2,8%, până la 2,7%. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut uşor, de la 2,8%, până la 2,7%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat, săptămâna trecută, că rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna septembrie 2024, la 4,62%, de la 5,1% în august, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,72%, cele nealimentare cu 3,3%, iar serviciile cu 7,88%. "Indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2024 comparativ cu luna august 2024 a fost 100,33%. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 a fost 4,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2023 - septembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2022 - septembrie 2023) a fost 6,1%", se precizează în comunicatul INS. Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna septembrie 2024 comparativ cu luna august 2024 a fost 100,40%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 4,8%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2023 - septembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2022 - septembrie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6,4%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate în august de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Guvernul a aprobat o modificare la Programul ”Rabla pentru tractoare”
u finanţarea va fi acordată fără a fi necesară încheierea unor contracte, fiind suficientă doar aprobarea Comitetului de avizare al Administraţiei Fondului pentru Mediu
Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, o modificare la Programul ”Rabla pentru tractoare” care permite ca finanţarea să fie acordată fără a fi necesară încheierea unor contracte, fiind suficientă doar aprobarea Comitetului de avizare al Administraţiei Fondului pentru Mediu. ”Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Hotărârea privind modificarea HG-ului nr. 589/2024 pentru aprobarea finanţării din Fondul pentru mediu a Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate. Astfel, finanţarea va fi acordată fără a fi necesară încheierea contractelor de finanţare, ci doar prin aprobarea Comitetului de avizare al Administraţiei Fondului pentru Mediu”, a transmis, miercuri, Ministerul Mediului. Ministrul de resort, Mircea Fechet, a precizat că ”modificarea aprobată astăzi este menită să înlesnească procesul prin care se acordă finanţarea pentru beneficiarii acestui program”. ”Prin Programul Rabla pentru tractoare ne propunem să sprijinim producătorii agricoli care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei agricole primare pentru achiziţionarea de tractoare şi maşini agricole autopropulsate, inclusiv accesorii agricole aferente, noi şi, bineînţeles, mai puţin poluante”, a declarat ministrul Mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet. Programul Rabla pentru tractoare are un buget de 500 de milioane de lei.
Străinii ultra-bogaţi din UK fără domiciliu fiscal în ţară cer un regim fiscal similar celui din Italia
Străinii ultra-bogaţi din Marea Britanie fără domiciliu fiscal acolo îndeamnă guvernul să introducă un regim de impozitare forfetară în stil italian pentru a preveni un exod al averilor, deoarece statutul lor preferenţial este ameninţat în viitorul buget, transmite CNBC. Investitorii străini pentru Marea Britanie, un grup de lobby format din persoane fără domiciliu fiscal în ţară şi consilierii lor, alături de think tank-ul Oxford Economics, au propus un regim de impozitare pe niveluri (TTR) care ar percepe străinilor bogaţi o singură taxă anuală în schimbul scutirii de la impozitul pe moştenire (IHT). asupra activelor din afara Marii Britanii şi impozitul din Marea Britanie pe veniturile şi câştigurile din străinătate, pe o perioadă de până la 15 ani. Astfel de taxe ar fi percepute în funcţie de averea netă a unei persoane, cu taxe anuale propuse variind de la 200.000 de lire sterline (260.447 de dolari) pentru cei care au averi de până la 100 de milioane de lire sterline, şi o taxă anuală de 2 milioane de lire sterline pentru cei cu averi de peste 500 de milioane de lire sterline. Acest lucru diferă de regimul Italiei, care percepe o taxă recent dublată de 200.000 de euro pe an, indiferent de categoria de avere. Investitorii străini pentru Marea Britanie urmează să se întâlnească joi cu oficiali guvernamentali pentru a discuta propunerile. ”Dacă nu există stabilitate, oamenii îşi fac acum planuri să plece”, a declarat Leslie MacLeod Miller, directorul general al Foreign Investors pentru Marea Britanie, pentru CNBC, miercuri, în timpul unui eveniment de anunţare a propunerilor. Statutul de non-dom al Regatului Unit este o regulă fiscală din epoca colonială, care permite persoanelor care locuiesc în Regatul Unit, dar care au domiciliul în altă parte, să evite plata impozitului pe venit şi câştiguri de capital din străinătate timp de până la 15 ani.
Economia din Singapore a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea
O revenire a produselor electronice a ajutat economia din Singapore, recunoscut ca cel mai scump stat din lume, să crească cu 4,1% de la an la an în al treilea trimestru al anului, mult mai rapid decât creşterea de 2,9% din trimestrul precedent, potrivit estimărilor oficiale anticipate. Economiştii chestionaţi de Reuters se aşteptau la o creştere de 3,8% în perioada iulie-septembrie, scrie publicaţia The Straits Times. Pe seria ajustată sezonier trimestrial, economia s-a extins cu 2,1%, a declarat Ministerul Comerţului şi Industriei, mai rapid decât creşterea de 0,4% din trimestrul al doilea. Accelerarea creşterii a venit pe fondul revenirii producţiei. Sectorul s-a majorat cu 7,5% în al treilea trimestru, faţă de anul anterior, după ce s-a contractat cu 1,1% în trimestrul precedent. Creşterea a fost condusă de expansiunile producţiei în toate clusterele de producţie, cu excepţia producţiei biomedicale. Economistul-şef al OCBC Bank, Selena Ling, a declarat că revenirea bruscă a producţiei, după două trimestre consecutive de contracţie, a fost condusă de electronice. Ea a spus că există aşteptări ca economia din Singapore „să fie susţinută de creşterea continuă a ciclurilor electronice şi comerciale”. La acestea se adaugă relaxarea condiţiilor financiare globale, pe măsură ce băncile centrale reduc ratele dobânzilor, astfel că oficialii cred că Produsul Intern Brut pe întregul an va ajunge probabil în jurul limitei superioare a intervalului de prognoză de 2% până la 3%, a menţionat Selena Ling. „Acest lucru este în conformitate cu prognoza noastră de 2,9% anual pentru creşterea Produsului Intern Brut în 2024, deşi estimarea de creştere anticipată ar putea fi revizuită puţin în scădere când datele din septembrie vor fi ulterior puse la dispoziţie”, a adăugat ea. În august, guvernul şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere pentru 2024 la 2% la 3%, limita superioară a intervalului de prognoză anterior de 1% la 3%
Stellantis recheamă 54.000 de SUV-uri hibride din întreaga lume
Producătorul auto Stellantis recheamă 54.000 de SUV-uri crossover hibride din întreaga lume, deoarece pedala de frână a vehiculelor s-ar putea decupla şi sș nu mai funcţioneze, transmite Reuters. Rechemarea, a spus compania, include unele SUV-uri hibride plug-in Alfa Romeo Tonale din 2024 până în 2025 şi unele SUV-uri plug-in Dodge Hornet din 2024, care se bazează pe aceeaşi platformă. Anunţul a fost făcut într-un dosar depus la Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi din SUA şi într-o declaraţie separată a Stellantis. Rechemarea include 21.069 de vehicule în Statele Unite, aproximativ 2.280 în Canada, 134 în Mexic şi aproximativ 30.517 în afara Americii de Nord, a spus Stellantis. Compania a spus că unele SUV-uri pot avea o pedală de frână care s-ar putea decupla din greşeală în timp ce este apăsată. Stellantis a spus că a cunoscut 15 cazuri la nivel global în care ansamblurile pedalei de frână s-au prăbuşit în timpul conducerii normale, inclusiv un accident, fără răniri raportate. Dealerii vor întări pedala de frână adăugând un şurub şi o piuliţă, a spus Stellantis.
Amazon a lansat mai multe modele noi de Kindle
Binecunoscuta serie de e-readers de la Amazon a fost extinsă cu patru modele noi, în frunte cu primul Kindle color al companiei. „Conceput pentru a oferi o culoare bogată şi asemănătoare hârtiei” pentru coperţi şi sublinieri, Kindle Colorsoft Signature Edition este primul model color al seriei. Acesta este rezistent la apă, se încarcă wireless, promite întoarceri rapide ale paginilor şi o autonomie ce poate ajunge şi până la opt săptămâni. Kindle Colorsoft Signature Edition va costa 280 de dolari şi va fi livrat din 30 octombrie. Kindle Scribe este noul cititor de cărţi electronice şi dispozitiv pentru însemnări al companiei, pe care se poate scrie folosind Amazon Premium Pencil. Însemnările pot fi adăugate direct în paginile cărţilor sau într-un panou lateral care poate fi ascuns şi pot fi acum rezumate cu ajutorul AI-ului. Noul Kindle Scribe costă 400 de dolari şi va fi disponibil din 4 decembrie. Paperwhite, cea mai populară serie Kindle, face saltul la un ecran ceva mai mare, de 7 inch, dar este mai subţire şi promite o autonomie de până la trei luni
Inflaţia din Marea Britanie a încetinit puternic, la 1,7%
Inflaţia din Regatul Unit a încetinit puternic, la 1,7%, în septembrie, a anunţat miercuri Biroul Naţional de Statistică, mărind aşteptările pieţei pentru o reducere a dobânzii de referinţă a Băncii Angliei, în noiembrie, transmite CNBC. Economiştii chestionaţi de Reuters se aşteptau ca inflaţia generală să ajungă la un nivel mai mare de 1,9% pentru septembrie, în prima scădere sub ţinta BOE de 2% din aprilie 2021. Inflaţia s-a situat în jurul acestui nivel în ultimele patru luni şi a ajuns la 2,2% în august. Inflaţia de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul şi tutunul, a ajuns la 3,2% în septembrie, în scădere de la 3,6% în august şi sub prognoza de 3,4% a unui sondaj Reuters. Creşterile de preţ în sectorul serviciilor, porţiunea dominantă a economiei Marii Britanii, au încetinit semnificativ, la 4,9%, luna trecută, de la 5,6% în august, atingând acum cea mai scăzută rată din mai 2022.
