MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Autorităţile propun prelungirea plafonării tarifelor RCA
Măsura ar urma să fie aplicată până la sfârșitul acestui an
Autorităţile propun, printr-un proiect de Hotărâre de Guvern publicat luni de Ministerul Finanţelor, prelungirea plafonării tarifelor RCA până la 31 decembrie 2024, motivând dezechilibrul între cerere şi ofertă pe această piaţă, ce poate pune presiuni suplimentare asupra preţurilor după data de 30 septembrie. Supravegherea practicării tarifelor de primă maxime de către societăţile de asigurare care practică RCA şi stabilite conform Hotărârii de Guvern se exercită de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, pe perioada de 3 luni, stabilită conform art. 4 alin. (3) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit iniţiatorilor, în prezent în piaţa asigurărilor RCA din România se manifestă în continuare o reticenţă în ceea ce priveşte apetitul la risc al asigurătorilor RCA pentru anumite categorii de asiguraţi şi există un grad ridicat de concentrare care continuă să reprezinte o vulnerabilitate a pieţei atât din prisma expunerii pe clase de asigurare, cât şi din perspectiva cotelor de piaţă semnificative deţinute de un număr relativ mic de societăţi
de asigurare ceea ce arată un grad scăzut de concurenţă. În ceea ce priveşte evoluţia pieţei de asigurări RCA referitoare la indicatorii de solvabilitate şi lichiditate, comparativ cu primul semestru din 2023 valoarea PBS (prime brute subscrise, n.r.) pentru asigurările RCA a crescut cu 2%, societăţile înregistrând creşteri semnificative ale portofoliilor, se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ. De asemenea, numărul de contracte RCA în vigoare la sfârşitul lunii iulie 2024 este cu aproximativ 4% mai mare decât la finalul anului 2023. Valoarea activelor lichide la jumătatea anului 2024 este în creştere cu 9% faţă de valoarea de la finalul anului 2023 iar indicatorul de lichiditate se păstrează la un nivel solid peste cerinţa legală, se arată în documentul citat. "În ceea ce priveşte dezechilibrele existente în piaţa asigurărilor RCA este de menţionat numărul ridicat de cazuri prelucrate încadrate în categoria asiguraţilor cu risc ridicat, observându-se o creştere semnificativă a acestora cu aproximativ 19.000 de cazuri faţă de începutul lunii iunie, societăţile preluând în asigurare un număr de aproximativ 7.500 de astfel de cazuri pe lună de la începutul anului 2024. Cu referire la gradul de cuprindere este de menţionat că acesta este în continuare scăzut faţă de angajamentul asumat de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană", explică iniţiatorii proiectului în nota de fundamentare. Totodată, se observă existenţa în continuare a aceloraşi împrejurări excepţionale, care denotă un dezechilibru între cerere şi ofertă şi are potenţialul de a genera consecinţe negative, în sensul unei presiuni suplimentare asupra preţurilor după data de 30 septembrie 2024, la care încetează efectele HG nr. 1326/2023, cu modificările ulterioare, susţin aceştia.
Cristian Nacu (IFC): România are de 24 de ani o creştere continuă a PIB-ului
u această creştere nu a fost uniformă şi nu a fost simţită de toate segmentele de populaţie, susține economistul
Cristian Nacu, Senior Country Officer România, International Finance Corporation (IFC), a afirmat că România are de 24 de ani o creştere continuă a PIB-ului şi a menţionat că această creştere nu a fost uniformă şi nu a fost simţită de toate segmentele de populaţie, în special în zona rurală. El a adăugat că potenţialul de creştere este foarte mare deoarece această dezvoltare a avut loc în lipsa unei infrastructuri civilizate. ”Să nu uităm realizarea României, începând cu 2000, sunt 24 de ani aproape de creştere continuă, o creştere cu o medie de peste 3,5% a PIB-ului. România a ajuns de la 26% cât avea în 2000, din media europeană, la aproape 78% în 2023. În 2024, probabil şi mai mult. Toată această creştere, din păcate, nu a fost uniformă. Şi asta e unul din motivele pentru care anumite segmente ale populaţiei nu au simţit această creştere, şi mă refer în special la zona rurală, dar asta nu arată decât că lipsa infrastructurii a fost un element principal pentru care această dezvoltare nu a fost uniformă”, a declarat, Cristian Nacu, marţi, la cea de-a cincea ediţie a evenimentului ROINVEST, organizat de Agenţia de presă News.ro, în parteneriat cu Team Innovation Media şi Agenţia de PR şi comunicare Plurivox. El consideră că potenţialul de creştere este foarte mare pentru România. ”Cred că potenţialul României este foarte mare de creştere, pentru că, să nu uităm, dezvoltarea asta spectaculoasă din ultimii 25 de ani, să spunem, s-a petrecut în aproape absenţa unei infrastructuri civilizate. România era peste locul 100 în ceea ce priveeşte calitatea infrastructurii, în special de transport. Acum în următorii ani, această capacitate de transport şi în general infrastructura se va dezvolta cu fonduri europene, s-a discutat dimineaţă de acest bonus de la Uniunea Europeană care a reprezentat PNRR-ul. Dar el există şi se va pune la treabă şi vedem lucrurile astăzi mişcându-se. Imaginaţi-vă ce potenţial de creştere va avea România în condiţiile în care va avea şi o infrastructură care să-i permită acest lucru”, a explicat Cristian Nacu.
Ministrul Câciu: Cea mai bună reţetă este ca deficitul să se plătească singur
Cea mai bună reţetă este ca deficitul să se plătească singur şi trebuie să recunoaştem ceea ce nu se spune şi anume că jumătate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) înseamnă deficit, a declarat, ieri, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu. "Ceea ce trebuie continuat este a nu afecta toxic economia: rezolvarea deficitului pe taxe. De aceea am şi negociat cu Comisia Europeană un deficit pe şapte ani pentru a nu interveni brutal în economie (...) De altfel, pe şapte ani vor face ajustare şi ţările din regiunea noastră, care intră şi ele în procedură de deficit excesiv. Ar fi fost o prostie din partea oricărui guvern să facă o ajustare pe termen mai scurt, pentru că spaţiul fiscal ar fi fost mai redus. Asta însemna mai puţini bani pentru economie. Unii vor spune: "Da, dar veţi face datorie în exces. Vă lungiţi mai mult decât vă este plapuma". Eu cred că cea mai bună reţetă este ca deficitul să se plătească singur. Pare paradoxal ce spun, dar investiţiile sunt singurul multiplicator care pot să-ţi aducă venituri de aşa natură în viitor, încât deficitul să înceapă să scadă, să se ajusteze şi datoria să fie neutralizată treptat prin veniturile suplimentare care vin la buget şi, de ce nu, la un moment dat să ne aducă excedent. Nu consider că este momentul să ajustăm pe taxe", a afirmat Câciu. În viziunea ministrului, economia trebuie să fie aptă să se adapteze la schimbări şi să nu mai fie dependentă de stimuli economici decât din partea de investiţii. "Toată lumea să înţeleagă că suntem parteneri la aceeaşi masă, economia să fie aptă să se adapteze la schimbări, economia să nu mai fie dependentă de stimuli economici decât din partea de investiţii, pentru că foarte mult economia globală a trăit pe perfuzii. Trebuie să ieşim din paradigma perfuziilor şi să intrăm în paradigma dezvoltării în toate componentele. Statul român să se reformeze, economia să se reconvertească spre investiţii. Oameni buni, haideţi să şi recunoaştem că jumătate din PNNR înseamnă deficit", a explicat Adrian Câciu.
Gigantul bateriilor Northvolt va reduce cu 25% forţa de muncă în Suedia
Producătorul de baterii Northvolt a anunţat luni planuri de a reduce un total de 1.600 de locuri de muncă în Suedia, ca parte a unor eforturi majore de reducere a costurilor, transmite CNBC. Într-o actualizare publicată pe site-ul său, Northvolt a spus că, în urma paşilor iniţiali luaţi ca parte a unei reforme strategice, compania şi-a revizuit domeniul de activitate în Suedia ”pentru a se asigura că resursele sale sunt concentrate pe accelerarea producţiei în fabricarea de celule pe scară largă la Northvolt Ett.” Acţiunea strategică necesită ca Northvolt să îşi reducă forţa de muncă globală cu aproximativ 20% şi o reducere cu 25% în Suedia. Compania preconizează că aceste măsuri vor duce la concedierea a aproximativ 1.600 de angajaţi, inclusiv desfiinţarea a 1.000 de posturi la fabrica sa din Skellefteå, în nordul ţării. Compania a spus că toate concedierile vor face obiectul unor negocieri sindicale în curs. Northvolt, care livrează în prezent baterii de la prima sa gigafabrica Northvolt Ett din Skellefteå, a declarat în martie că are peste 6.000 de angajaţi. Pe 9 septembrie, a avertizat despre necesitatea de a lua ”câteva decizii dificile cu privire la mărimea forţei noastre de muncă, pentru a se potrivi nevoilor unei scări reduse de operaţiuni”. La acea vreme, Northvolt a refuzat să spună câte locuri de muncă ar putea fi afectate. Pe lângă planurile de concediere a personalului, compania care duce lipsă de numerar a declarat că va suspenda planurile pentru o extindere considerabilă a Northvolt Ett, menţionând că proiectul a fost intenţionat să ofere încă 30 de gigawaţi oră de capacitate anuală de producţie a celulelor. Măsurile anunţate vin ca parte a unei revizuiri strategice mai ample şi ca răspuns la ceea ce Northvolt a descris drept ”un climat macroeconomic provocator”. Cu sediul în Stockholm, Suedia, Northvolt este una dintre cele mai valoroase firme de tehnologie private din Europa, care fabrică baterii litiu-ion pentru industria vehiculelor electrice. Are parteneriate cu o serie de mari producători auto europeni, inclusiv Volkswagen şi Volvo.
Ciolacu, întâlnire cu reprezentanţii OMV Petrom pe tema gazelor din Marea Neagră
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut, marţi, o întrevedere cu delegaţia OMV Petrom condusă de Alfred Stern, director general executiv şi preşedinte al consiliului de supraveghere OMV, în cadrul căreia s-a discutat despre evoluţia proiectului de exploatare a gazelor din Marea Neagră - Neptun Deep, precum şi despre alte proiecte de investiţii în domeniul energiei. Premierul a dat asigurări că Guvernul va susţine în continuare cu fermitate acest proiect, având în vedere beneficiile aduse României şi românilor. ”Colaborarea strânsă între autorităţile guvernamentale, OMV Petrom şi Romgaz face ca Neptun Deep să avanseze conform graficului. Guvernul va susţine în continuare cu fermitate acest proiect, având în vedere beneficiile aduse României şi românilor. În valoare de 4 miliarde de euro, această investiţie va asigura energia necesară cetăţenilor şi economiei naţionale şi va face din România un jucător important pe piaţa europeană”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, într-un comunicat oficial al Guvernului. La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, Adriana Petcu.
Croaţia va transfera povara fiscală de la persoane fizice la proprietăţi
Croaţia intenţionează să transfere povara fiscală de la persoane fizice la proprietăţi, în încercarea de a opri creşterea preţurilor imobiliare şi a chiriilor, a declarat luni ministrul său de Finanţe, Marko Primorac, citat de Reuters. În Croaţia există 600.000 de proprietăţi fie goale, fie disponibile doar pentru închiriere pe termen scurt în ţara cu 3,85 milioane de locuitori, ceea ce face dificil pentru tineri să găsească apartamente pe termen lung, în special în oraşele turistice de pe coasta Adriaticii. Primorac a declarat Consiliului Economic şi Social al Croaţiei că noua legislaţie ar trebui, de asemenea, să încurajeze întoarcerea croaţilor din străinătate, să digitalizeze sistemul fiscal şi să consolideze disciplina fiscală. Locuinţele au devenit indisponibile pentru mulţi, a spus Primorac, deoarece oamenii au cumpărat proprietăţi imobiliare ca fiind cea mai sigură modalitate de investiţie, în timp ce şi cumpărătorii străini s-au grăbit să investească din cauza impozitelor scăzute, creând un dezechilibru pe piaţă.
GM şi Ford ar trebui să nu mai exporte vehicule din China în SUA
General Motors şi Ford Motor ar trebui să oprească exporturile de vehicule din China în Statele Unite, în temeiul unei propuneri de reglementare care ar interzice software-ului şi hardware-ului auto din China, a declarat luni, pentru Reuters, un oficial al Departamentului de Comerţ. GM vinde Buick Envision, iar Ford vinde Lincoln Nautilus -- ambele asamblate în China -- pentru piaţa din SUA. Producătorii auto nu au comentat imediat. ”Anticipăm în acest moment că orice vehicul care este fabricat în China şi vândut în SUA va intra sub interdicţii”, a declarat Liz Cannon, care conduce biroul de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor al Departamentului de Comerţ. GM şi Ford sunt conştiente, a adăugat ea, că ”în viitor”, producţia din China pentru piaţa Statelor Unite ”ar trebui să fie oprită în China şi mutată în altă parte”.
Declin al preţurilor petrolului
Preţurile petrolului au scăzut luni, deoarece activitatea dezamăgitoare a afacerilor din zona euro a contribuit la îngrijorările legate de cererea slabă, transmite Reuters. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent, cu livrare în noiembrie, au scăzut cu 0,8%, până la 73,91 USD pe baril. Contractele futures pentru ţiţei din SUA, pentru noiembrie, au scăzut cu 0,85%, la 70,40 USD pe baril. Activitatea de afaceri din zona euro s-a contractat brusc şi neaşteptat în această lună, pe măsură ce industria de servicii, dominantă a blocului, a încetinit, în timp ce scăderea producţiei s-a accentuat. Activitatea de afaceri din SUA a fost constantă în septembrie, dar preţurile medii practicate pentru bunuri şi servicii au crescut în cel mai rapid ritm din ultimele şase luni, ceea ce poate sugera o accelerare a inflaţiei în lunile următoare.
