Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Aproximativ 62% dintre angajații din sectorul bancar câștigă sub 4.000 lei net pe lună

Ziarul de Vrancea
29 mar 2022 491 vizualizări

"Dacă ne uităm la distribuția salarială, doar 3,3% dintre angajații din domeniu câștigă peste 2.000 de euro pe lună”, arată analiștii din domeniu

Circa 62% dintre angajații din sectorul bancar câștigă sub 4.000 lei net pe lună, iar media salarială din Banking este de 3.800 de lei, arată datele unei platforme de recrutare. "Deși 2021 a fost un an în care băncile au înregistrat profituri record, acest lucru nu se reflectă și în salariile pe care le câștigă majoritatea angajaților din acest sector. Astfel, media salarială din Banking este de 3.800 de lei, conform datelor introduse până în acest moment în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, de către specialiștii care activează în domeniu", potrivit eJobs România. Totodată, se remarcă diferențe salariale majore între pozițiile de top management și de birouri și cele din sucursale, unde activează majoritatea angajaților, acest lucru contribuind la o medie salarială scăzută la nivel de industrie. Conform sursei citate, "vorbim, astfel, de o medie aliniată cu salariul mediu net pe economie, care, în februarie 2022, era puțin peste 3.800 de lei pe lună". Analiza mai arată că acest lucru plasează Bankingul pe același nivel cu Imobiliare și eCommerce, dar la distanță considerabilă de fruntea clasamentului, dominată de IT, unde media salarială depășește 5.000 de lei. "Dacă ne uităm la distribuția salarială, doar 3,3% dintre angajații din domeniu câștigă peste 2.000 de euro pe lună, în timp ce 3 din 5 angajați din acest sector primesc la final de lună sub 4.000 de lei net. Acest lucru se explică și prin faptul că oferta de specialiști depășește cu mult cererea, căci numărul de joburi nou create în domeniu nu reușește să țină pasul cu numărul anual foarte mare de absolvenți de studii economice", a precizat Raluca Dumitra, head of marketing la eJobs România. Cei mai mulți angajați din Financiar/Bancar (30,8%) câștigă un salariu cuprins între 2.000 și 3.000 de lei, iar 10,4% chiar sub 2.000 de lei. Există totuși un segment considerabil de mijloc, de 26% dintre angajați, care câștigă între 4.000 și 7.000 de lei net pe lună, potrivit datelor introduse până în acest moment în Salario de specialiștii în banking. Mai mult decât atât, aproape 9% dintre angajați câștigă salarii medii nete cuprinse între 7.000 și 10.000 lei lunar. Cele mai mari valori introduse în acest moment în Salario de cei care lucrează în Banking sunt pentru poziții de management și IT. Printre cele mai mari salarii introduse în comparatorul de salarii marca eJobs, se numără: Director General - 40.000 lei, Arhitect IT - 25.000 lei, Programator Java - 25.000 lei, Director financiar - 21.000 lei, Analist financiar - 20.000 lei. Dacă vorbim însă despre cele mai mari medii salariile pe poziții, acestea depășesc media națională care se câștigă pe aceeași poziție. Astfel, pentru poziția de Chief Technology Officer salariul este de 20.000 lei, un Director de Vânzări câștigă 10.000 lei, un Trezorier - 9.067 lei, Director Financiar - 9.000 lei, Senior Project Manager - 8.750 lei. Cele mai mici salarii medii nete sunt pentru posturile de Ofițer Bancar - 2.700 lei, Agent Vânzări - 2.500 lei, Contabil Junior - 2.500 lei, Operator Introducere Date - 2.000 lei, Asistent Consultant Fiscal - 1.800 lei. În ceea ce privește cei mai curioși angajați din domeniu, 15% dintre datele introduse în Salario în acest domeniu provin de la ofițerii bancari. Orașele cu cele mai mari salarii medii nete din Banking sunt: București - 4.500 lei, Timișoara - 3.800 lei, Cluj-Napoca - 3.500 lei, Oradea - 3.500 lei și Târgu-Mureș - 3.300 lei. În schimb, orașele cu cele mai mici salarii medii nete din Banking sunt: Botoșani - 2.500 lei, Roman - 2.500 lei, Călărași - 2.200 lei, Pașcani - 2.200 lei și Dorohoi - 2.000 lei. În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile peste 38.000 de locuri de muncă, dintre acestea, mai mult de 1.400 fiind în domeniul bancar. Peste 400.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs.

Extracția de gaze din Marea Neagră va începe în trimestrul doi

u așa preconizează Mark Beacom, directorul Black Sea Oil&Gas

Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) va începe extracția gazelor naturale din proiectul românesc offshore în al doilea trimestru al acestui an, mai târziu decât se preconiza, a declarat miercuri directorul general de la BSOG, Mark Beacom, care a avertizat că eforturile continue de modificare a legislației pentru producătorii de gaze subminează investițiile, transmite Reuters. Black Sea Oil & Gas (BSOG), deținută de Carlyle International Energy Partners și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), este o companie independentă de energie cu sediul în România, care desfășoară operațiuni de dezvoltare a resurselor de gaze naturale. Inițial, compania intenționa să demareze extracția gazelor naturale din Marea Neagră în luna noiembrie a anului trecut. Guvernul de la București a promis în repetate rânduri că Legea offshore va fi amendată în Parlament, în prima jumătate a acestui an, însă până acum nu a fost prezentat un proiect de act normativ în acest sens. "Cu cooperarea constructivă a tuturor părților implicate, primele cantități de gaze vor fi extrase în al doilea trimestru din 2022", a declarat Mark Beacom pentru Reuters. "Punctul nostru de vedere este că subminarea continuă a producătorilor locali prin introducere constantă de noi măsuri dăunătoare este motivul pentru care România a eșuat în a-și atinge capacitatea semnificativă de producție și nu va face decât să prelungească această situație", a adăugat Beacom. Luna aceasta, Guvernul de la București a prelungit, pentru un an, o schemă de sprijin pentru creșterea facturilor la energie iar una dintre prevederi obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producție la prețuri plafonate în schimbul unor reduceri și scutiri de taxe. Directorul Black Sea Oil & Gas spune că noile măsuri îi vor descuraja pe producători. "Există o lipsă semnificativă de investiții pentru a extrage resursele descoperite care stau la ușa României... și o descurajare a producătorilor, inclusiv BSOG, să caute noi resurse prin explorare", a subliniat Mark Beacom. Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanță PwC, România are cea mai mare rată de taxare a producției offshore de gaze din Europa, la 23%, de patru ori mai mare decât media. Eșecul Parlamentului de la București de a modifica Legea offshore în 2021 a determinat grupul petrolier OMV Petrom să amâne pentru 2023 o decizie finală de investiții cu privire la proiectul Neptun Deep, unde explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi. În prezent, portofoliul companiei Black Sea Oil & Gas (BSOG) este alcătuit din Proiectul MGD și două licențe de producție gaze naturale, zăcămintele Ana și Doina din perimetrul XV Midia - Zona de Apă de Mică Adâncime în care BSOG deține o participație de 70%.

Deficitul de forță de muncă din turism este de aproximativ 50.000 de lucrători

Deficitul de forță de muncă în industria turismului este de aproximativ 50.000 de lucrători, iar cea mai acută problemă se întâlnește pe litoralul românesc, unde este necesară prezența a peste 20.000 de lucrători, preponderent sezonieri, informează Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT). Conform sursei citate, criza forței de muncă cu care se confruntă turismul românesc a fost tema întrunirii interministeriale desfășurată marți, prezidată de ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu. "Sectorul privat din industria turismului a semnalat în repetate rânduri existența unui deficit de forță de muncă în acest domeniu, problemă care s-a acutizat în perioada pandemiei, când, spre exemplu, numeroase structuri cu funcțiuni de primire turistică au fost nevoite să își restrângă activitatea, angajații fiind forțati să se îndrepte către alte domenii. Drept răspuns, în urma consultărilor avute și la nivel de premier, trebuie să unim eforturile astfel încât să venim cu un pachet de măsuri pe termen scurt, dar și în perspectivă, care să diminueze acest impact negativ", a declarat Constantin-Daniel Cadariu. În vederea indentificării de soluții, au fost prezenți la discuții Aurelian Păduraru, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Valentin-Ciprian Muntean, director general al Departamentului Consular în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum și reprezentanți ai industriei de profil. "Soluțiile pe termen scurt, analizate în cadrul întâlnirii, se referă la importul de lucrători din țările Non-UE, contingentul stabilit pentru acest an fiind de 100.000, și la modalitățile prin care poate fi redus timpul necesar pentru acordarea vizelor, precum și la corelarea vizei de ședere cu viza de muncă/angajator", se menționează în comunicat. În continuarea dialogului, ministrul Cadariu a propus organizarea unei noi întâlniri la Palatul Victoria în decursul săptămânii viitoare, cu implicarea tuturor factorilor decizionali, pentru realizarea unui plan de acțiuni. Industria de profil a fost reprezentată în cadrul întrunirii de Daniel Mischie, președinte Alianța pentru Turism (APT), Dragoș Răducanu, prim-vicepreședinte al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Andreea Medvedovici, director executiv al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), precum și de alți membri ai acestor structuri asociative.

Romgaz a împrumutat 325 milioane euro de la Raiffeisen Bank

Producătorul de gaze Romgaz a semnat miercuri un contract de împrumut bancar în valoare de 325 milioane euro cu Raiffeisen Bank, în vederea acoperirii unei părți din prețul de achiziție a tuturor acțiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) Exxon Mobil Exploration and Production Romania Limited. ”Astazi, 30 martie 2022, a fost semnat de către Romgaz (în calitate de împrumutat) și Raiffeisen Bank (calitate de creditor), contractul de împrumut bancar nr.37843/30.03.2022 în valoare de 325 milioane euro, precum și termenii și condițiile angajante aferente, în vederea acoperirii unei părți din prețul de achiziție a tuturor acțiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) Exxon Mobil Exploration and Production Romania Limited”, arată un anunț al companiei. Maturitatea creditului este de 5 ani de la data tragerii. Rambursarea creditului se face în rate trimestriale egale începând cu primul trimestru după prima tragere din credit. Perioada de utilizare este de 3 luni de la data semnării contractului de împrumut. La 26 octombrie 2021 conducerea executivă Romgaz a finalizat negocierile cu Exxon privind preluarea acțiunilor Exxon Romania Exploration and Production. Producătorul român de gaze Romgaz a anunțat în iunie 2021 că a încheiat un acord de exclusivitate cu ExxonMobil Exploration and Production Romania Holdings Ltd. cu privire la negocierile de achiziție a tuturor acțiunilor emise, adică 100% din capitalul social al ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deține 50% din drepturile dobândite și obligațiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă. Exxon Mobil și OMV Petrom explorau blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, unde rezultatele preliminare au indicat rezerve de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze (România consumă 11 miliarde pe an), însă companiile au amânat decizia de a merge mai departe cu etapa de extracție. OMV Petrom, cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est și Romgaz, a anunțat în aprilie că va deveni operator, în cazul în care Romgaz finalizează preluarea participației în proiectul Neptun Deep, iar oferta Romgaz este acceptată de către ExxonMobil.

Credit Suisse, despăgubiri de peste 500 de milioane de dolari către un fost premier

Un tribunal din Bermude a hotărât marți că fostul prim-ministru georgian Bidzina Ivanișvili și familia acestuia trebuie să primească despăgubiri ”cu mult peste 500 de milioane de dolari” de la filiala locală de asigurări de viață a Credit Suisse, într-un eșec costisitor pentru bancă, transmite CNBC. Instanța a spus că Ivanișvili și familia trebuie să primească aceste despăgubiri ca urmare a unei fraude de lungă durată comise de un fost consilier al Credit Suisse, Pascale Lescaudron. Credit Suisse a declarat că filiala sa de asigurări de viață, care este în curs de lichidare, intenționează să ”urmărească în mod energic” un recurs la acest verdict. Hotărârea este o altă lovitură pentru banca afectată de scandal, care încă se resimte din cauza pierderilor de miliarde acumulate în 2021, ceea ce a determinat o schimbare a managementului de vârf, în timp ce se confruntă cu noi anchete privind conformitatea și riscurile de eșec. Judecătorul-șef Narinder Hargun, de la Curtea Supremă a Bermudelor, a declarat: ”CS Life nu a luat măsuri sau măsuri adecvate pentru a preveni gestionarea frauduloasă de către domnul Lescaudron a conturilor polițelor, deoarece acorda prioritate veniturilor generate de domnul Lescaudron pentru Credit Suisse față de interesele clienților săi.” Client al Credit Suisse între 2005 și 2015, Ivanișvili a susținut că a acumulat pierderi de sute de milioane de dolari din cauza tranzacțiilor falsificate făcute de bancherul său privat din Geneva, Lescaudron, desemnat să se ocupe de investițiile sale în 2006. Lescaudron a fost condamnat de un tribunal elvețian în 2018 pentru că a falsificat semnăturile foștilor clienți, inclusiv cea a lui Ivanișvili, pe o perioadă de opt ani, și a recunoscut că a falsificat tranzacții și a ascuns pierderi tot mai mari ca parte a unei scheme care i-a adus zeci de milioane de franci elvețieni. Cazul din Bermude acoperă doar o parte din despăgubirile pe care Ivanișvili le solicită Credit Suisse, concentrându-se pe aproximativ 400 de milioane de dolari în presupuse pierderi suferite din tranzacții frauduloase și ”imprudente” cu 755 de milioane de dolari investiți în polițe de asigurare la filiala de asigurări de viață a Credit Suisse din Bermuda. Instanța din Bermude a spus că amploarea despăgubirilor nu a fost încă soluționată, dar ar trebui calculată pe baza sumei pe care polițele lui Ivanișvili ar fi generat-o până la 29 martie 2022, dacă ar fi fost investite într-un portofoliu adecvat cu risc mediu.

Sony lansează un nou serviciu de jocuri video pe bază de abonament

Sony urmează să lanseze un nou serviciu de jocuri video pe bază de abonament pentru PlayStation, în această vară, încercând să stimuleze vânzările consolelor sale și să concureze cu o ofertă similară a Microsoft, relatează CNBC. Compania a declarat marți că va grupa serviciile existente PlayStation Plus și PlayStation Now într-un singur serviciu de abonament numit PlayStation Plus. Noul PlayStation Plus va fi disponibil în iunie și vine cu trei niveluri: Pachetul de bază, PS Plus Essential, care înlocuiește PS Plus original și care oferă jucătorilor două jocuri gratuite în fiecare lună și acces la multiplayer online. Costă 10 dolari pe lună sau 60 de dolari pentru un abonament anual. PS Plus Extra vine cu aceleași avantaje ca și Essential, dar include o selecție de 400 de titluri descărcabile pentru PlayStation 4 și PlayStation 5. Are un preț de 15 dolari lunar sau 100 de dolari pe an. PS Plus Premium include cu 340 de jocuri mai multe decât Extra și le permite jucătorilor să transmită în flux o selecție de jocuri PS, PS2, PSP, PS3, PS4 și PS5 pe internet. PS Plus Premium costă 18 dolari pe lună sau 120 de dolari în fiecare an.

Prețurile petrolului au scăzut cu circa 2 dolari pe baril

Prețurile petrolului au scăzut marți cu circa 2 dolari pe baril după informațiile pozitive legate de negocierile dintre Rusia și Ucraina pentru a pune capăt conflictului militar, deși negociatorii de la Moscova au clarificat că acestea nu reprezintă o încetare a focului, transmite Reuters. Cotațiile petrolului au fost influențate negativ și de noile restricții din China pentru a reduce răspândirea coronavirusului, care au provocat îngrijorări că cererea de combustibil ar putea fi afectată. Prețul țițeiului Brent a scăzut cu 2,38 dolari, sau cu 2,1%, până la 110,10 dolari pe baril până la ora 17:42 GMT (20:00 ora României). Cotația țițeiului West Texas Intermediate (WTI), de referință pe piața americană, a scăzut cu 1,89 dolari, sau cu 1,9%, la 104,02 dolari pe baril. Fiecare indicator de referință a scăzut cu 7% luni și a scăzut din nou cu până la 7% marți, înainte de a reveni de la minimele sesiunii. Negociatorii ucraineni și ruși s-au întâln marți în Turcia pentru primele discuții față în față în ultimele aproape trei săptămâni. Principalul negociator rus a spus că discuțiile au fost ”constructive”.

Apple nu mai repară iPhone-uri pierdute

Tehnicienii Apple și cei ai service-urilor autorizate au primit instrucțiuni prin care li se cere să refuze repararea iPhone-urilor marcate ca pierdute în registrul GSMA. Într-un e-mail trimis de Apple și văzut de MacRumors, se transmite că service-urile oficiale nu vor mai face reparații dacă un iPhone a fost marcat ca pierdut (potențial furat) în cadrul registrului GSMA. Acest registru este, în fapt, o bază de date cu numerele unice și alte informații despre telefoane. Spre exemplu, un telefon raportat ca furat sau pierdut la poliție ar trebui să apară ca atare și în registrul GSMA. De partea cealaltă, când un iPhone marcat drept pierdut ori furat ajunge într-un service oficial, inginerii de aici vor primi o notificare care le va afișa statutul dispozitivului, iar aceștia vor refuza reparația. Ce nu este clar, deși ar fi normal, este dacă service-urile oficiale vor anunța și poliția în cazul în care un iPhone pierdut ori furat este trimis pentru reparații.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.