MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Aproape jumătate dintre români vor să-și schimbe locul de muncă
Cea mai mare încredere în șansele de a găsi un post disponibil o au IT-iștii, specialiștii și muncitorii calificați, arată un studiu de specialitate
Primul lucru pe care îl vor face 45% dintre români, după pandemie, va fi să își schimbe locul de muncă, iar cea mai mare încredere în șansele de a găsi un post disponibil o au IT-iștii, specialiștii și muncitorii calificați, reiese dintr-un sondaj întocmit de o platformă de recrutare online. Potrivit eJobs România, 14,5% dintre respondenți nu au în plan să facă vreo schimbare, 11% vor să urmeze un proces de reconversie profesională, iar 9% au de gând să plece din țară. De asemenea, 6,5% din totalul celor chestionați spun că vor să-și deschidă un business odată ce economia își va reveni, în timp ce 5% se gândesc să solicite o mărire salarială. Întrebați care cred că sunt categoriile profesionale care își vor găsi cel mai ușor un loc de muncă la finalul pandemiei, 23% dintre participanții la sondaj au pus pe primul loc specialiștii, iar 21% cred că șansele cele mai mari le au IT-iștii și 15% menționează muncitorii calificați. În ierarhie urmează tinerii fără experiență (14%), muncitorii necalificați (12,5%) și candidații peste 45 de ani (7,4%). Conform datelor centralizate, pe ultimele locuri apar liber profesioniștii (freelancers) - cu 4,3% dintre sufragii, și managerii (2,8%). În acest context, peste jumătate dintre români (52%) sunt de părere că acum este cel mai bun moment pentru a se angaja sau a-și schimba locul de muncă, în timp ce 20% cred că, în această vară, va fi ocazia potrivită pentru o astfel de schimbare, 12% cred că din toamnă, iar 10% estimează că abia din 2022 piața muncii își va reveni. Principalul motiv pentru care cei mai mulți candidați ar schimba în acest moment angajatorul este un salariu mai mare, menționat de 31% dintre respondenți. 17% ar pleca pentru oportunități mai bune de creștere, 12% s-ar muta într-o companie mai stabilă și 11% ar pleca dacă ar găsi un loc de muncă într-un alt domeniu de activitate. O pondere de 6,1% dintre cei chestionați au declarat că ar renunța la locul actual de muncă dacă ar avea posibilitatea să plece în altă țară și tot atât de mulți și-ar da demisia pentru un pachet de beneficii extra-salariale mai bun decât cel pe care îl au în prezent. Sondajul eJobs a fost realizat în perioada aprilie - mai 2021, pe un eșantion de 700 de respondenți. În acest moment, peste 28.000 de locuri de muncă pentru Romania și străinătate sunt disponibile pe platforma eJobs și, pentru acestea, sunt înregistrate, în fiecare lună, între 1,1 și 1,5 milioane de aplicări.
Salariul mediu net a urcat în martie la 3.547 lei
u conform datelor INS, câștigul salarial mediu a înregistrat un salt de 5,4% în martie față de februarie 2021
Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.547 lei, în creștere față de luna precedentă cu 182 lei (plus 5,4%) și cu 7,7% față de martie 2020, a anunțat joi Institutul Național de Statistică (INS). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice (8.876 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.751 lei). "În luna martie 2021, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.785 lei, cu 288 lei (plus 5,2%) mai mare decât în luna februarie 2021. Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.547 lei, în creștere față de luna precedentă cu 182 lei (plus 5,4%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice (8.876 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.751 lei)", arată datele INS. Comparativ cu luna martiea anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,7% Indicele câștigului salarial real a fost 104,5% pentru luna martie 2021 față de aceeași perioadă a anului precedent. Indicele câștigului salarial real a fost 105% pentru luna martie 2021 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 232,4%, cu 11 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna februarie 2021. În luna martie 2021, față de februarie 2021, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat reluării activității anumitor agenți economici, realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 46,7% în activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 23% în activități de editare; între 10% și 17% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, fabricarea băuturilor, telecomunicații, extracția minereurilor metalifere, activități profesionale.
Cristian Ghinea promite jumătate de miliard de euro pentru IMM-uri
Componenta de instrumente financiare și granturi pentru mediul privat este una dintre cele mai avansate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar printr-un acord semnat cu Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții, va exista un instrument de capital de risc pentru IMM-uri de jumătate de miliard de euro, a declarat, joi, după ședința de Guvern, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. "S-au spus tot felul de prostii despre PNRR, de pildă că nu ajută mediul privat. Componenta de instrumente financiare și granturi pentru mediul privat este una dintre cele mai avansate. Am negociat cu Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții, suntem pregătiți să semnăm un acord imediat ce PNRR este aprobat și această injecție de capital în economia privată înseamnă o garanție de portofoliu pentru solvabilitate de 400 de milioane de euro. Asta înseamnă că firmele aflate în criză pot să aibă un credit-punte până când se termină criza, cu garanție acordată de stat. Va mai fi o garanție de portofoliu pentru acțiune climatică, de 100 de milioane de euro. Deci, firme care vor să investească în retehnologizare pot să aplice aici. Un instrument de capital de risc pentru IMM-uri de jumătate de miliard de euro. Asta înseamnă că BEI și FEI, imediat după aprobarea PNRR, vor începe procesul de selectare a unor bănci locale cărora li se oferă garanții de portofoliu și care vor putea să dea acești bani mai departe. Noi estimăm un efect de levier, în sensul în care pentru un euro pus prin acest instrument de garantare, în economia reală ajung 4 sau 5 euro", a menționat Ghinea. Demnitarul a făcut referire și la fondurile de infrastructură dedicate digitalizării, educației și sănătății. "Pe lângă aceste instrumente financiare vor fi granturi pentru digitalizare, de 200 de milioane de euro, care vor fi administrate de Autoritatea pentru Digitalizarea României și o măsură de sprijin pentru listarea la Bursă. Avem o economie în care participarea la bursă este foarte limitată. Sunt diverse opreliști tehnice pentru listare. Vom avea un instrument de 35 de milioane de euro dedicat pentru asistență tehnică acordată companiilor care vor să se listeze la Bursa de Valori de la București. Avem 3,7 miliarde de euro la Educație și sunt foarte mândru că avem 12% din PNRR pentru educație, ceea ce este mai mult decât recomandarea făcută de Parlamentul European, de 10%. Zece mii de laboratoare vor dota școlile din România, 2.000 de microbuze "verzi", peste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 50 de școli noi, "verzi". Tot o componentă avansată este cea de sănătate, de 2,5 miliarde de euro, unde vom construi sau dota 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de medici de familie și lucrăm la lista de spitale care vor fi construite sau renovate din acest fond de infrastructură pentru sănătate", a apreciat Cristian Ghinea.
Pandemia a crescut dependența de smartphone-uri
Pandemia și restricțiile de circulație a generat o creștere a dependenței românilor față de smartphone-uri, astfel că aceștia au fost din ce în ce mai conectați cu obiectele “smart”: casa, mașina, ceasul. Potrivit unui barometru realizat de Frames la comanda Factory 4.0, în topul celor mai folosite aplicații mobile se află cele de știri, social media, filme și monitorizarea sănătății. "Pandemia și restricțiile de circulație i-au făcut pe români să fie mai conectați ca oricând la tehnologie, la mediul digital. Dincolo de munca de acasă, utilizarea smartphone-ului a devenit o parte importantă a vieții cotidiene", potrivit unui barometru realizat de Frames la comanda Factory 4.0, care arată că în topul celor mai folosite aplicații mobile se află cele de știri, social media, filme și monitorizarea sănătății. Într-o lume în care accesul la internet a devenit, pentru mulți, la fel de important ca și curentul electric, smartphone-ul a ajuns un obiect indispensabil, iar pe fondul pandemiei, smartwatch-ul sau brățara de fitness au urcat și ele în topul gadgeturilor esențiale. 68,3% dintre românii chestionați într-un barometru de opinie Frames & Factory 4.0, intitulat "RomanianApp. Cum au influențat aplicațiile mobile viața românilor" și realizat la începutul acestei luni, au declarat că față de perioada dinainte de pandemie folosesc cu mult mai mult telefoanele mobile. Pe fondul temerilor legate de COVID, aplicațiile de știri se află pe primul loc în topul preferințelor, urmate de cele de social media, filme & seriale și cele utilitare (calendar, ceas, mesaje etc.). "Criza COVID i-a făcut pe tot mai mulți români să caute informații, să încerce să fie la curent cu știrile, cu evoluția situației, asta în condițiile în care restricțiile le-au schimbat complet viața. Restricțiile de circulație, teama de îmbolnăvire, stress-ul social creat de pandemie au dus aplicațiile de știri în topul accesărilor, alături de cele care țin de interacțiunea online și petrecerea timpului mai mult în casă, cum sunt cele de filme și seriale", arată rezultatele barometrului. În topul celor mai utilizate aplicații, pe locurile următoare s-au clasat cele de shopping (cumpărături), productivitate (email, documente, tabele), muzică, jocuri, mâncare (food delivery, rețete online etc.), fitness, stil de viață, cursuri online, călătorii și dating.
Prețul energiei electrice dă aripi inflației
Rata anuală a inflației a crescut în aprilie cu 3,2%, de la 3,1% în martie, iar rata inflației de la începutul anului (aprilie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 2,6%, a anunțat joi Institutul Național de Statistică (INS). "Prețurile de consum în luna aprilie 2021 comparativ cu luna martie 2021 au crescut cu 0,5%. Rata inflației de la începutul anului (aprilie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 2,6%. Rata anuală a inflației în luna aprilie2021 comparativ cu luna aprilie2020 este 3,2%", arată datele INS. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2020–aprilie 2021) față de precedentele 12 luni (mai 2019 –aprilie 2020) este 2,6%. Indicele armonizat al prețurilor de consum în luna aprilie 2021 comparativ cu luna martie 2021 este 100,42%. Rata anuală a inflației în luna aprilie 2021 comparativ cu luna aprilie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 2,7%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2020–aprilie 2021) față de precedentele 12 luni (mai 2019 –aprilie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,2%. În luna aprilie, dintre mărfurile alimentare, cel mai mult s-au scumpit legumele și conservele de legume, cu 6,04% față de decembrie 2020, dar s-au ieftinit cu 11,74% față de aprilie 2020. Uleiul s-a scumpit cu 6,33% de la începutul anului și cu 11,88% față de aprilie 2020. Ouăle s-au ieftinit în aprilie cu 3%, față de decembrie 2020, și s-au scumpit cu 3,01% față de aprilie 2020. Dintre mărfurile nealimentare, în luna aprilie energia electrică, gazele și încălzirea centrală s-au scumpit cu 10,45% față de decembrie 2020 și cu 8,93% față de aprilie 2020. Combustibilii s-au scumpit cu 6,92% de la începutul anului și cu 8,66% față de aprilie 2020. Energia electrică s-a scumpit cu 18,22% în aprilie față de decembrie, și cu 16,97% față de aprilie 2020. Transportul aerian s-a iefitinit în aprilie cu 20,96% față de decembrie 2020 și cu 16,49% față de aprilie 2020.
Afacerile din industrie au urcat cu aproape 7%
În luna martie, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă), în termeni nominali, a crescut atât față de luna precedentă cu 16,7%,cât și față de luna corespunzătoare din anul precedent cu 21,7%, iar în primele trei luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2020, cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, a crescut cu 6,9%, a anunțat joi Institutul Național de Statistică (INS). "Cifra de afaceri din industrie, în luna martie 2021, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe total, cu 16,7%, datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare (plus 16,9%) și în industria extractivă (plus 11,7%). Pe marile grupe industriale creșteri au înregistrat: industria energetică (plus 28,6%), industria bunurilor intermediare (plus 19,8%), industria bunurilor de uz curent (plus 16,1%), industria bunurilor de capital (plus 13,5%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (plus 9,4%)", arată datele INS. Cifra de afaceri din industrie, în luna martie 2021, față de luna martie 2020, a crescut, pe ansamblu, cu 21,7%, datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare (plus 21,7%) și în industria extractivă (plus 18,6%). Pe marile grupe industriale creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (plus 31,6%), industria bunurilor de capital (plus 28,4%), industria bunurilor intermediare (plus 23,8%), industria energetică (plus 23,3%) și industria bunurilor de uz curent (plus 5%).
Amazon a câștigat un proces de 250 milioane de euro cu CE
Amazon a câștigat miercuri un apel împotriva Comisiei Europene, care i-a impus plata retroactivă a unor taxe de 250 de milioane de euro în Luxembourg, transmite CNBC. Curtea generală a Uniunii Europene a afirmat că Executivul UE nu a reuțit să dovedească faptul că Amazon a beneficiat de o faciltiate fiscală ilegală în Luxembourg, unde se află filiala europeană a companiei americane. Comisia Europeană a afirmat în 2017 că Luxembourgul a acordat Amazon beneficii fiscale ilegale, permițându-i să plătească taxe de patru ori mai mici față de alte companii locale, supuse acelorași legi naționale. "Salutăm decizia Curții, care este în conformitate cu poziția noastră de lungă durată, conform căreia am respectat toate legile aplicabile și că Amazon nu a primit niciun tratament special", a declarat miercuri un purtător de cuvânt al companiei pentru CNBC. Comisarul european pentru Concurență, Margrethe Vestager, a declarat: ”Vom studia cu atenție decizia și vom reflecta asupra posibililor pași următori”. Instituția poate decide să facă apel la hotărârea judecătorească și să ducă procesul la cea mai înaltă instanță a UE.
Indicele ROBOR la 3 luni rămas la 1,54%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas joi la 1,54%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a coborât de la 1,66% la 1,65%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru. IRCC se aplică împrumuturilor acordate populației după luna mai a anului 2019, data la care a fost înlocuit ROBOR în contracte.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
