MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Analiștii se așteaptă la scăderea leului în fața euro
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut în septembrie, cu 6,7 puncte până la 40,1 puncte. Creşterea economică, anticipată la 1,1% anul viitor
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut în luna septembrie, cu 6,7 puncte până la valoarea de 40,1 puncte. 47% dintre analiştii financiari anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni. Pentru anul viitor, economia este anticipată să crească cu 1,1%. ”Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut în luna septembrie, cu 6,7 puncte până la valoarea de 40,1 puncte. Această situaţie s-a datorat scăderii cu 7,3 puncte a componentei de anticipaţie a indicatorului, şi cu 5.5 puncte a componenţei de condiţii curente”, arată asociaţia. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2025) a rămas relativ constantă comparativ cu exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 4,97%. În acelaşi timp, in jur de 47% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni, iar aproxomativ 27% anticipează o stabilitate sau o creştere a acestui indicator. “Decelerearea economiei în pofida impulsului fiscal semnificativ precum şi incertitudinea cu privirte la conduita politicii fiscale în anul următor au condus la continuarea trendului descendent al indicatorului de încredere. Mai mult, pentru anul următor, conform anticipaţiilor, economia va continua să decelereze, existând chiar (deşi nu este scenariul de baza) un risc de recesiune”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România. În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, în jur de 88% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0407 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0975 lei pentru un euro. Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 44% dintre participanţi, anticipează o scădere în următoarele 12 luni, în timp ce 38% anticipează o stagnare. De asemenea 38% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt corect evaluate, iar 25% că sunt supraevaluate. Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 a ramas la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,3% din PIB. In anul viitor acesta este estimat sa se reduca la valoarea de 5.9%. Anticipaţiile de creştere economică pentru anul curent au continuat să se reducă faţă de exerciţiile anterioare şi se situează la valoarea de 1,7%. Pentru anul viitor, economia este anticipată să crească cu 1,1%, existand şi opinii printre participanţii la sondaj de recesiune. Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 56% în următoarele 12 luni
Producţia de energie în centrale solare fotovoltaice a crescut cu 60%
u pe de altă parte, producţia din hidrocentrale a fost de 10,59 miliarde kWh, în scădere cu 24,7%, iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 7 miliarde kWh, în scădere cu 4,2%
Producţia de energie în centrale solare fotovoltaice a fost de 2,57 miliarde kWh, în primele opt luni ale acestui an, în creştere cu 60,5% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică. Cifrele referitoare la energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice includ şi prosumatorii. Pe de altă parte, producţia din centralele electrice eoliene a fost de 4,10 miliarde kWh, în scădere cu 16,9% (835,9 milioane kWh) faţă de perioada ianuarie - august 2023. Producţia din hidrocentrale a fost de 10,59 miliarde kWh, în scădere cu 24,7% (3,48 miliarde kWh), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 7 miliarde kWh, în scădere cu 4,2% (308,1 milioane kWh). Producţia din termocentrale a fost de 11,37 miliarde kWh, în creştere cu 1,1% (127,8 milioane kWh). În primele opt luni ale anului, producţia internă de energie a însumat 11,33 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 644.700 tep (-5,4%) faţă de perioada corespunzătoare din anul trecut, iar importul a fost de 10,02 milioane tep, în creştere cu 85.200 tep (+0,9%). Resursele de energie primară au scăzut cu 2,6%, la 21,35 milioane tep iar cele de energie electrică s-au redus cu 0,9%, la 43,99 miliarde kWh. Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 33,56 miliarde kWh, cu 1,4% mai mare faţă de primele opt luni din 2023. Consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 1,1%, consumul populaţiei a crescut cu 2,9%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 3,4%. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 3,26 miliarde kWh, în scădere cu 134,1 milioane kWh. Exportul de energie electrică a fost de 7,17 miliarde kWh, în scădere cu 9,2% (725,8 milioane kWh).
TAROM pune în vânzare bilete cu tarife de la 23 euro
Compania TAROM pune în vânzare, în perioada 14 - 16 octombrie 2024, bilete de avion la tarife începând de la 23 euro, pentru zborurile într-un singur sens, pe toate rutele interne, a anunţat luni operatorul aerian naţional. Oferta este valabilă pentru călătorii începând din 11 noiembrie 2024. "Aşadar, din nou, la început de săptămână puteţi face o alegere bună scurtând distanţa şi călătorind în România de la 23 euro pentru un zbor într-un singur sens (dinspre destinaţiile interne spre Bucureşti), 47 euro (dinspre Bucureşti către destinaţiile interne), respectiv 69 euro pentru un zbor dus-întors. Tariful include toate taxele, un bagaj de mână de 8 kg, iar toţi pasagerii noştri beneficiază de check-in gratuit", se arată într-un comunicat al companiei. Biletele sunt disponibile pentru vânzare atât pe site-ul www.tarom.ro, cât şi prin intermediul agenţiilor proprii sau al agenţilor autorizaţi.
Producţia industrială a scăzut cu 2%, în primele opt luni
Producţia industrială a scăzut ca serie brută cu 2%, în primele opt luni, şi cu 1,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). ”În perioada 1.I – 31.VIII.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.VIII.2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 2%, din cauza scăderilor din cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,5%), industria prelucrătoare (-1,6%) şi industria extractivă (-0,6%)”, arată datele INS. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I – 31.VIII.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.VIII.2023, a fost mai mică cu 1,4%, ca efect al scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,9%), industriei prelucrătoare (-1%) şi industriei extractive (-0,5%). În luna august 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 12,8%, din cauza scăderilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-14,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-7,8%) şi industria extractivă (-1,2%). Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 1,1%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+1,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 4,5%, respectiv cu 1,2%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 4,3%, ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5%), industriei prelucrătoare (-4,5%) şi industriei extractive (-0,4%).
Proprietarul Zara, Inditex, a lansat un fond pentru a investi în proiecte de inovare
Proprietarul Zara, Inditex, a lansat un fond pentru a investi aproximativ 50 de milioane de euro în proiecte de inovare, în principal în sectorul textil, relatează Reuters. Noul fond, care va fi administrat de firma Mundi Ventures, îşi propune să susţină strategia gigantului modei de a sprijini noile startupuri pentru a găsi noi materiale sau tehnologii care au un impact mai mic asupra mediului. Inditex, care s-a angajat să reducă la jumătate emisiile în întregul său lanţ de aprovizionare până în 2030, a investit în firme americane precum Circ, care se concentrează pe reciclarea textil-la-textil, şi mai recent în Galy, un startup american care dezvoltă un proces de a produce bumbac din celule vegetale în laboratoare. Inditex s-a angajat să realizeze 25% din articolele sale de îmbrăcăminte din fibre noi, care nu există încă la scară industrială, şi investeşte mult în dezvoltarea acestora.
Trump va majora rapid tarifele vamale
Consilierul comercial al lui Donald Trump se pare că le spune managerilor de fonduri de pe Wall Street că, dacă candidatul republican la preşedinţie va fi reales, el ar putea începe să-şi pună în aplicare rapid propunerile de majorare a tarifelor, după preluarea mandatului, potrivit analiştilor politici de la Piper Sandler, citaţi de CNBC. Am auzit de la un număr de clienţi că fostul reprezentant comercial al lui Trump, Robert Lighthizer, s-a întâlnit cu grupuri de investitori şi le-a spus că Trump ar putea anunţa tarife pentru produsele chineze de 60% şi tarife generale de 10%, la scurt timp după preluarea mandatului”, a scris trio-ul de analişti de cercetare de la banca de investiţii, într-o notă adresată clienţilor. Întrebată despre notă, secretarul de presă al campaniei Trump, Karoline Leavitt, nu a negat că Lighthizer s-a întâlnit cu investitori. Dar ea a avertizat: ”Nicio politică nu ar trebui considerată oficială decât dacă vine direct de la preşedintele Trump”. Nu a fost imediat clar ce grupuri au vorbit cu Lighthizer, iar analiştii Piper Sandler nu au răspuns la o solicitare a CNBC pentru mai multe detalii.
Apple ar putea lansa o nouă cască de XR anul viitor
Apple ar urma să scoată pe piaţă, în 2025, o nouă cască de realitate mixtă, dar la un preţ mai mic. Aceasta va fi lansată anul viitor, conform surselor citate de Bloomberg şi va costa în jur de 2.000 de dolari. Deşi nu poate fi considerat automat un produs ieftin, diferenţa de preţ, de la 3.500 de dolari, este evidentă, compania americană făcând eforturi pentru a reduce preţul şi a creşte numărul cumpărătorilor. Pentru a reduce preţul, Apple este nevoită să facă o serie de compromisuri, printre care să folosească materiale mai ieftine, un procesor mai slab şi să elimine anumite facilităţi, precum EyeSight, care face ca ochii utilizatorului să fie vizibili când are casca pusă. Planul Apple în acest domeniu mai include lansarea unei noi versiuni de Vision Pro în 2026 şi o pereche de căşti AirPods cu camere în 2027. Compania americană mai lucrează şi la un dispozitiv de smart home, care arată ca o tabletă şi permite controlarea mai multor dispozitive conectate la reţeaua wireless.
Presiunile deflaţioniste ale Chinei au crescut în septembrie
Inflaţia preţurilor de consum din China s-a redus în mod neaşteptat în septembrie, în timp ce deflaţia preţurilor de producţie s-a accentuat, amplificând presiunea asupra Beijingului de a implementa rapid mai multe măsuri de stimulare pentru a relansa cererea în scădere şi activitatea economică instabilă, transmite Reuters. Ministrul de Finanţe, Lan Foan, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că vor exista mai multe ”măsuri contraciclice” în acest an, dar oficialii nu au furnizat detalii cu privire la dimensiunea sau momentul pregătirii stimulentelor fiscale, despre care investitorii speră că vor atenua presiunile deflaţioniste din a doua mare economie din lume. Indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut luna trecută cu 0,4% faţă de aceaşi perioadă a anului precedent, cel mai lent din ultimele trei luni, faţă de o creştere de 0,6% în august, au arătat duminică datele Biroului Naţional de Statistică (BNS), care sunt sub o creştere de 0,6% prognoză într-un sondaj Reuters în rândul economiştilor.
