MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Analiștii financiari anticipează un deficit bugetar de 7,4% din PIB în 2021
în plus, ei anticipează că pentru orizontul de 12 luni o valoarea medie a cursului de 4,9742 lei pentru un euro
Analiștii CFA România anticipează un deficit bugetar de 7,4% din PIB în 2021 și o rată a inflației de 2,58% pentru orizontul de 12 luni, respectiv februarie 2022 - februarie 2021, potrivit unui comunicat de presă al organizației. În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, peste 88% dintre participanții la sondaj anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9208, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 4,9742 lei pentru un euro. Din luna aprilie a anului trecut, în cadrul sondajului realizat lunar de Asociația CFA România, au fost adăugate întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei naționale, iar rezultatele pentru luna decembrie 2020 relevă că, în ceea ce privește durata impactului economic al coronavirusului, cea mai mare parte a respondenților (peste 51%) anticipează că acesta se va resimți până în trimestrul II al anului 2022. Valoarea medie a anticipațiilor privind evoluția în termeni reali a PIB în anul 2021 este Â3,6%. Datoria publică ca procent în PIB va ajunge, într-un orizont de 12 luni, la 51%. Anticipațiile respondenților sunt de adoptare a euro de către România în anul 2029. "Este de remarcat faptul ca 63% din participanții la sondaj consideră prețul proprietăților imobiliare din marile orașe ca fiind supraevaluat. De asemenea participanții la sondaj anticipează revenirea inflației, 63% dintre participanți considerând că rata inflației va crește în următoarele 12 luni", se menționează în comunicat. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut, în luna ianuarie, față de luna anterioară, cu 5,3 puncte până la valoarea de 55,7 puncte, conform comunicatului organizației. Față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a scăzut cu 8 puncte, evoluția datorându-se ambelor componente ale acestuia. "Este a treia lună consecutivă de creștere substanțială a încrederii în economie și a patra lună consecutivă de creștere a componentei de anticipații a indicatorului, evoluția indicatorului fiind în concordanță cu evoluția parametrilor", a declarat Adrian Codirlașu, vicepreședinte al Asociației CFA România. Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de aproape 10 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condițiile curente referitoare la mediul de afaceri și piața muncii și anticipațiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.
Egiptul, vedeta printre turiștii români
u Alin Burcea (ANAT): Românii vor să plece în vacanțe unde se poate
Egiptul a reprezentat, ca destinație turistică, vedeta Târgului de Turism online datorită prețurilor, a declarat pentru AGERPRES, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea, care a precizat însă că majoritatea rezervărilor au fost făcute pentru perioada imediat următoare și mai puțin pentru vară, din cauza incertitudinilor create de pandemia de COVID-19. "Românii vor să plece unde se poate în principal. Pot să spun că toată lumea a înnebunit cu Egiptul, a fost vedeta târgului. Cele mai mari vânzări au fost făcute de joi până duminică, pe Egipt. Dar, în general vorbim de plecările apropiate, pentru că oamenii nu știu ce se întâmplă în vară. Vacanțele pentru vară merg un pic mai greu, nu are niciun fel de legătură cu 2019, și totul pleacă de la necunoscut, legat de situația epidemiologică. În Egipt se merge mult. Noi la agenție am făcut aproape 400 de rezervări de vineri până duminică și am ajuns undeva la 2.700. Și ne-am propus să avem undeva la 10.000 de rezervări pentru Egipt anul ăsta", a declarat Alin Burcea. Ideea unui târg de turism în varianta online este mai veche, reprezentantul ANAT declarându-se mulțumit de organizare. "Noi oricum voiam să facem din 2019 un târg online de turism, deci ideea unui târg de turism online nu este una nouă. A existat o platformă a Romexpo, a mers bine, nu pot spune că nu a mers, dar nu au fost vânzări spectaculoase. Lumea nu este speriată de online, pentru că practic totul este online în zilele noastre. La noi la agenție am avut undeva la 100.000 de euro vânzări. Îmi e greu să spun per total, pentru că au fost undeva la 10 agenții prezente la târg", a precizat sursa citată. Burcea a explicat și motivele pentru care Egiptul se află printre preferințele românilor în acest an. "Egiptul merge foarte bine și pentru că numărul de cazuri de COVID este destul de jos iar prețurile pachetelor sunt foarte bune. Nu au mai fost niciodată așa. Pentru un hotel de cinci stele standard, destul de nou, prețul este sub 1.000 de euro pentru un pachet de două persoane. Cu tot cu taxă de aeroport, cu all inclusive, ghid și transferuri. Și fiind foarte avantajos ca preț toată lumea își permite să dea în plus 200 și ceva de lei pentru un test pentru COVID", a completat el. Reprezentantul ANAT a afirmat că între România și Grecia ar urma să se semneze un protocol de călătorie prin care vor fi stabilite regulile. "Pentru Grecia și Turcia sunt puține rezervări, câteva zeci de turiști care se înscriu pe zi, mult sub nivelul din 2019 datorită condițiilor de călătorie. Și asta pentru că nici din Turcia, nici din Grecia nu au venit informații foarte clare. Din câte știu va avea loc prima discuție online între ministrul grec al Turismului și ministrul Năsui pentru semnarea protocolului de călătorie. Pentru că s-a înțeles greșit, în niciun caz nu va fi vorba doar de pașaportul de vaccinare pentru intrarea în Grecia, pentru că nu își permit așa ceva. Rolul acestui protocol este să clarifice situația", a mai spus Alin Burcea.
Virgil Popescu: Prima moleculă de gaz din Marea Neagră va fi scoasă anul acesta
Prima moleculă de gaz românesc din Marea Neagră va fi scoasă anul acesta de compania Black Sea Oil&Gas din perimetrul Aurora, iar din zăcământul Neptun Deep probabil că acest lucru se va întâmpla în anul 2025, a declarat, luni seara, ministrul Energiei, Virgil Popescu. "Eu cred că vom scoate din Marea Neagră mai mult decât putem consuma noi, dar avem răgaz până în 2025 probabil când ar putea să iasă prima moleculă din Neptun Deep, și aici aș face o paranteză. Primul gaz românesc, prima moleculă de gaz românesc din Marea Neagră, va fi anul acesta. Va fi scoasă de compania Black Sea Oil&Gas din alt perimetru, Aurora, în zona de nord a arealului și vor scoate primul gaz românesc. Este o descoperire mai mică, este un perimetru mai mic decât Neptun Deep, dar va ieși primul gaz românesc din Marea Neagră. Deci, vom avea anul acesta primul gaz scos din Marea Neagră'', a spus ministrul, la B1 TV. Virgil Popescu a menționat că România se află printre puținii producători de gaze din Europa, iar dacă va avea surplus de gaze acestea vor trebui vândute. "Da, România este producător de gaze. Suntem printre puținii producători de gaze din Europa și până când va ieși gazul cel mult din Marea Neagră avem timp să construim mai multe centrale de energie electrică cu producție de gaze - și aici le-aș vedea în interiorul arcului carpatic, pentru că zona aceea a Transilvaniei nu este o zonă unde se produce și de aceea și Mintia și Paroșeni sunt acolo, sunt foarte importante de ținut și de tehnologizat, trecut parțial pe gaze și, de ce nu, și altele. Avem proiectul de la Halânga, unde a fost o termocentrală, s-a închis, deci (...) trebuie pusă în loc o nouă producție de energie electrică și evident trebuie gazul procesat pe o valoare adăugată mai mare și aici vorbim de dezvoltarea petrochimiei, iar Romgazul are un prim proiect de producție a metanolului, care este primul pas spre petrochimie. Și eu cred că până iese gazul putem discuta de proiecte și de a avea capacități de consum a gazului în interiorul României. Evident, dacă avem surplus de gaze - și vom avea surplus de gaze - acestea trebuie vândute, iar România poate deveni un furnizor de gaze pe piața regională. Și să nu uităm dezvoltarea rețelei de distribuție a gazelor naturale și încălzirea populației cu gaze", a susținut acesta.
Românii au în bănci depozite de 422 miliarde lei
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna ianuarie 2021 cu 0,3% față de luna anterioară, până la nivelul de 422,1 miliarde lei și cu 15,8% (12,4% în termeni reali) față de ianuarie 2020, arată datele BNR. "Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna ianuarie 2021 cu 0,3% față de luna anterioară, până la nivelul de 422,1 miliarde lei și cu 15,8% (12,4% în termeni reali) față de ianuarie 2020. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 65,1% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,2% față de luna decembrie 2020, până la 274,918 miliarde lei și cu 15,5% (12,1% în termeni reali) față de ianuarie 2020", arată datele BNR. Depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 1,2% față de luna anterioară, până la 153,294 miliarde lei, iar față de luna ianuarie 2020 au înregistrat o creștere de 16,5% (13,1% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au scăzut cu 1,1% (până la 121,624 miliarde lei) față de luna precedentă și au crescut cu 14,2% (10,9% în termeni reali) față de luna ianuarie 2020. Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 34,9% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, s-au majorat cu 0,5% față de luna decembrie 2020, ajungând până la nivelul de 147,184 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 0,4%, până la 30,196 miliarde euro). Comparativ cu luna ianuarie 2020, indicatorul a crescut cu 16,4%, exprimat în lei și cu 14,1%, dacă este exprimat în euro. Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 1,3% față de luna decembrie 2020, până la 106,657 miliarde lei; exprimate în euro, acestea au crescut cu 1,2%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 16,2% (13,9%, dacă indicatorul este exprimat în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au scăzut până la nivelul de 40,527 miliarde lei, înregistrând o scădere de 1,5% față de luna decembrie 2020 (scădere de 1,6% când indicatorul este exprimat în euro). Comparativ cu ianuarie 2020, acest indicator, exprimat în lei, s-a majorat cu 17% (dacă este exprimat în euro, creșterea a fost de 14,7%).
Tribul Cherokee cere Jeep să schimbe numele legendarului său 4x4
Legendarul Jeep 4x4 Cherokee, în vârstă de aproximativ o jumătate de secol, ar putea să fie nevoit să-și schimbe numele, după ce șeful tribului amerindian cu același nume a anunțat că a venit vremea ca întreprinderile și echipele sportive din Statele Unite să înceteze să folosească numele tribului, relatează AFP. Șeful tribului Cherokee, Chuck Hoskin Jr, ”a transmis grupului că nu tolerează folosirea numelui «Cherokee» de către întreprindere”, a confirmat luni pentru AFP o purtătoare de cuvânt a tribului. El a transmis acest lucru producătorului jeepului - grupul Stellantis -, rezultat în urma fuziunii grupurilor francez PSA și italiano-american Fiat Chrysler prin videoconferință, la 29 ianuarie. Contactat de AFP, constructorul de automobile nu a reacționat imediat. ”Cred că a venit timpul în această țară ca întreprinderile și echoipele sportive să retragă numele, imaginile și mascotele amerindiene de pe produsele, maiourile și echipe”, sublinia șeful Cherokee într-o declarație transmisă la 14 ianuarie revistei americane Car and Driver. ”Sunt sigur că aceste lucruri sunt bine intenționate, dar nune onorează să ni se înscrie numele pe o parte a unei mașini”, a deplâns el. Jeep a lansat acest vehicul cu tracțiune integrală în 1974, iar mai multe modele i-au sucedat de atunci. ”Cea mai bună modalitate de a ne onora este să se învețe mai mult despre Guvernul nostru, despre rolul nostru în această țară, despre istoria noastră, cultura noastră și limba noastră și să se poarte un dialog constructiv cu triburile recunoscute de către Guvernul federal cu privire la propritatea culturală”, sublinia Chuck Hoskin Jr. Echipa de fotbal american de la Washington și cea de baseball din Cleveland și-au abandonat recent, în urma unor presiuni, numele împrumutate de la triburi amerindiene - Redskins și, respctiv Indians.
Hidroelectrica, profit net de 1,453 miliarde lei
Compania de stat Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din țară, a realizat în 2020 un profit net de 1,453 miliarde lei, în creștere cu aproape 5%, de la 1,386 miliarde lei în 2019, arată raportul financiar publicat marți de acționarul său minoritar Fondul Proprietatea. Veniturile Hidroelectrica au scăzut însă în 2020 cu 8,7%, la 3,788 miliarde lei, de la 4,177 miliarde lei în 2019. "Conform rezultatelor preliminare neauditate furnizate de către conducere, în cursul anului 2020 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,788 miliarde lei, în scădere cu 8,7% față de 2019, un EBITDA de 2,698 miliarde lei, în scădere cu 8% față de 2019, un profit operațional de 1,686 miliarde lei, în scădere cu 14,6% față de 2019, un profit înainte de impozitare de 1,764 miliarde lei, în scădere cu 15,2% față de 2019, și un profit net de 1,453 miliarde lei, în creștere cu 4,8% față de 2019. Cantitatea de energie electrică vândută din producția proprie a ajuns la 14,58 TWh, în scădere cu 1,3% față de 2019, în timp ce cantitatea totală de energie electrică vândută a fost de 15,96 TWh, în creștere cu 0,7% față de 2019. Pe parcursul perioadei, prețul mediu de vânzare realizat al energiei electrice a scăzut cu 6,6% față de 2019, până la 214,1 lei pe MWh. Pe segmentul concurențial al pieței energiei electrice prețul mediu realizat a fost 238,6 lei pe MWh, în scădere 1,6% față de 2019", arată raportul FP.
Netflix va descărca automat filme și seriale pe dispozitivele mobile
O nouă facilitate Netflix va trece pe pilot automat download-ul conținutului pentru vizualizare offline, în funcție de ceea ce serviciul de streaming crede că i-ar plăcea utilizatorului. Netflix a anunțat “Downloads for You”, o nouă facilitate a aplicației sale de Android, care va fi responsabilă de descărcarea automată a conținutului. Mai târziu în cursul acestui an, aceeași facilitate va fi lansată și pe iOS. Activarea acestei funcții va face ca Netflix să descarce singur filme și seriale despre care crede că sunt pe placul utilizatorului. Algoritmul serviciului va face alegerea pe baza istoricului de vizionare al profilului folosit. Utilizatorul va putea specifica limita spațiului pe care Netflix o va avea la dispoziție pentru această facilitate. Există trei opțiuni în acest sens: 1GB, 3GB și 5GB. Download-ul se va face doar când device-ul mobil este conectat la o rețea wireless. “Downloads for You” va funcționa independent pentru fiecare profil în parte, astfel că fiecare profil va avea propria listă de download-uri și va putea specifica propria limită de spațiu. Deși Netflix spune că noua opțiune este valabilă pentru tot conținutul din cadrul platformei, în funcție de condițiile particulare de licențiere, ar putea exista cazuri în care anumite titluri vor fi ocolite de algoritm.
Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 1,55%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut marți la 1,55%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la 1,63%. Consiliul de administrație al BNR, întrunit pe 15 ianuarie 2021, a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, de la 1% pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an de la 2% pe an. De asemenea, BNR a mai decis păstrarea nemodificată a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei ianuarie-martie 2021, este de 1,88%, în declin de la nivelul de 2,17% în trimestrul patru al anului 2020. Reducerea de 0,29 puncte procentuale se aplică împrumuturilor acordate populației după luna mai a anului 2019, data la care a fost înlocuit ROBOR în contracte.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
