Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Alte loturi de înghețată retrase din magazine. Chimist: „Pot produce cancer”

Ziarul de Vrancea
1 aug 2021 599 vizualizări

20 de sortimente au fost retrase din Carrefour și alte 4 din Auchan n din nefericire, mare parte din stocul de aceste sortimente era deja vândută

Noi alerte de înghețată care conține substanțe toxice au fost emise de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Nu mai puțin de 20 de sortimente de înghețată au fost retrase din Carrefour și alte patru sortimente vor fi scoase din hipermarketurile Auchan. 

O mare parte din marfă a fost însă deja vândută. ”Pentru a afla care sunt sortimentele, intrați pe site-ul ANSVSA. Acolo sunt poze cu loturile de înghețată în care s-a identificat etilena. Ele nu mai există pe rafturi în acest moment, dar există posibilitatea ca românii să aibă aceste sortimente de înghețată în frigider, și recomandăm să le distrugă sau să le returneze de îndată”, a spus Mihai Ponea, director ANSVSA. Specialiștii susțin însă că probleme de sănătate apar doar la un consum ridicat din sortimentele de înghețată care conțin oxid de etilenă, un compus chimic folosit, de regulă, pe post de dezinfectant. 

„E foarte adevărat că această substanță ingerată mult timp poate produce afecțiuni pulmonare, cancer, atacă ficatul, iar ficatul este cel care sintetizează ce mâncăm”, a atras atenția Adela Balea, inginer chimist, intervievat ieri pe această temă de un post național de televiziune. De asemenea, studiile arată că produsele contaminate cu acest pesticid pot cauza în timp afecțiuni cardiace sau chiar cancer.

În ultima perioadă, mai multe tipuri de înghețată au fost retrase de la vânzare din cauza conținutului de oxid de etilenă. Loturi de înghețată vândute magazinele Metro, precum și unele vândute în lanțul de hipermarketuri Cora au fost de asemenea retrase de la vânzare. Recent, și un desert vândut în lanțul de magazine Cora a fost retras din cauza conținutului mare de oxid de etilenă, același motiv determinând retragerea de pe piața din România a mai multor loturi de înghețată comercializată sub brandurile Bounty, Snickers și Twix.

Produsele care conțin un aditiv numit roșcovă (caruba) și contaminat cu oxid de etilenă, un pesticid cancerigen interzis în Europa, vor trebui retrase toate de pe piața europeană, chiar dacă pesticidul nu este detectat, a decis recent Comisia Europeană.

Piața imobiliară dă peste tot în lume în clocot

Financial Times: Pandemia a antrenat cea mai mare creștere a prețurilor locuințelor din două decenii n un motiv: scăderea dobânzilor la credite

Prețurile locuințelor sunt în plină expansiune în aproape toate economiile majore ca urmare a pandemiei, înregistrând cea mai mare creștere din ultimele două decenii și generând îngrijorări cu privire la potențialele amenințări la adresa stabilității financiare, scrie Financial Times. Dintre cele 40 de țări care furnizează date OECD, doar trei au înregistrat scăderi în primele trei luni ale acestui an - cea mai mică proporție de la începutul seriei de date, în 2000, a constatat analiza Financial Times.

Ratele dobânzilor scăzute la minime istorice, economiile acumulate în timpul restricțiior și dorința de a avea mai mult spațiu în condițiile în care oamenii lucrează de acasă alimentează tendința, au spus analiștii. Creșterea anuală a prețurilor locuințelor în grupul OECD de țări bogate a atins 9,4% - cel mai rapid ritm din 30 de ani - în primul trimestru al anului 2021, pe măsură ce economiile și-au revenit după recesiunile severe provocate de coronavirus anul trecut.

Creșteri puternice s-au înregistrat în Marea Britanie, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Canada și Turcia, printre altele.

Adam Slater, economist principal la Oxford Economics, spune că proprietățile din economiile avansate au fost supraevaluate cu aproximativ 10% în comparație cu tendințele pe termen lung. Acest lucru face ca acest boom să fie unul dintre cele mai mari din 1900, a calculat el. Cu toate acestea, el a menționat, de asemenea, că unii factori care determină creșterea prețurilor au fost temporari, cum ar fi stimulentele fiscale guvernamentale și efectele pandemiei asupra economiilor, inclusiv întreruperea lanțurilor globale de aprovizionare cauzată de întârzierile din porturi.

Creșterea creditului este mai mică decât înainte de criza financiară globală, ceea ce sugerează „un risc mai mic de faliment în comparație cu, să zicem, 2006-2007”, a spus el.

Premierul, despre rectificare: Nu măriri, nu ieftiniri, cu doar realocări

Cîțu: În funcție de execuția bugetară, vedem dacă e nevoie să modificăm ceva la alocarea resurselor în buget, pentru a menține deficitul bugetar la ținta de 7.16%. Unele ministere vor beneficia de resurse suplimentare, în limita deficitului bugetar asumat

Premierul Florin Cîțu afirmă că singurul rol al rectificării bugetare este de a modifica, dacă este nevoie, alocarea resurselor în buget, în funcție de execuția bugetară, „pentru a menține deficitul bugetar la ținta de 7.16%”. „(...)Nu există elemente care să ducă la creșterea deficitului bugetar, iar resursele alocate în buget, la începutul anului, sunt suficiente, având în vedere ritmul cheltuielilor lunare din prima jumătate a anulu”, arată Cîțu. El menționează că sunt și elemente noi de luat în calcul. „Așa că bugetele unor ministere vor beneficia de resurse suplimentare, dar în limita deficitului bugetar asumat, de 7.16% (sau mai mic)”, conchide premierul. „Rectificarea bugetară are la bază execuția bugetară. În funcție de execuția bugetară, vedem dacă este nevoie să modificăm ceva la alocarea resurselor în buget, pentru a menține deficitul bugetar la ținta de 7.16%. Acesta este singurul rol al rectificării bugetare”, a afirmat Florin Cîțu, ieri, într-o postare pe Facebook. El a prezentat câteva dintre concluzille apărute în Raportul privind execuția bugetară pe al doilea trimestru al anului 2021. „Cheltuielile bugetare efectuate în trimestrul al II-lea al anului 2021 s-au situat sub nivelul programat în cazul majorității titlurilor de cheltuieli și în special în cazul cheltuielilor de capital și a celor cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile”, a arătat premierul, citând raportul.

Potrivit documentului, „este necesar ca în perioada imediat următoare să se intensifice eforturile de implementare a proiectelor de investiții finanțate atât din resurse bugetare interne cât și din fonduri externe nerambursabile astfel încât să se recupereze din decalajul, față de cheltuielile programate a se efectua, înregistrat în primele două trimestre ale anului 2021. De asemenea, în acest context, și sumele atrase din fonduri externe nerambursabile ar urma în perioada următoare să recupereze din decalajul înregistrat în perioada analizată”. „De asemenea, se impune ca la nivelul ordonatorilor principali de credite, să fie luate măsuri pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor externe nerambursabile, precum și pentru creșterea rigurozității în programarea trimestrială a cheltuielilor publice”, a fost o altă concluzie. „Este foarte clar că nu există elemente care să ducă la creșterea deficitului bugetar, iar resursele alocate în buget, la începutul anului, sunt suficiente, având în vedere ritmul cheltielilor lunare din prima jumătate a anului. Bineînțeles, există și elemente noi pe care trebuie să le luam în calcul la această rectifcare. Asa că bugetele unor ministere vor beneficia de resurse suplimentare, dar în limita deficitului bugetar asumat, de 7.16% (sau mai mic)”, a conchis premierul Cîțu.

Pfizer și Moderna își scumpesc vaccinurile anticovid

scumpirea vine în contextul îngrijorărilor privind noua tulpină, care a ridicat nivelul cererii

Companiile farmaceutice Pfizer și Moderna și-au scumpit vaccinul împotriva covid-19, în cadrul unui acord cu Uniunea Europeană (UE) - Pfizer de la 15,5 la 19,5 euro, iar Moderna de la 19 la 21,5 euro -, dezvăluie cotidianul financiar britanic Financial Times, care precizează că a consultat contractul, relatează AFP. Această scumpire intervine în contextul unor îngrijorări cu privire la o intensificare a variantei indiene (delta) a SARS-CoV-2 și după ce studii au dovedit că vaccinurile Moderna și Pfizer-BioNTech rămân eficiente împotriva acestei variante. Comisia Europeană (CE), contactată de AFP, a refuzat să facă vreun comentariu și a evocat confidențialitatea contractelor. Pfizer și Moderna, contactate la rândul lor de AFP, nu au reacționat imediat. Comisia a refuzat mereu să comunice prețul vaccinurilor comandate.

În decembrie, un ministru belgian a publicat pe Twitter - și apoi a șters - un tabel cu sumele promise de către Guvernul belgian producătorilor celor șase vaccinuri comandate și prețul pe unitate practicat în UE - 1,78 euro în cazul vaccinului anticovid al grupului anglo-suedez AstraZeneca, și 18 dolari (14,70 euro) în cazul vaccinului american Moderna. În mai, Uniunea Europeană a încheiat un nou contract în vederea achiziționării a 1,8 miliarde de doze de vaccin BioNTech-Pfizer, care să fie livrate în 2023 - fără să dezvăluie prețul. La începutul lui iulie, președinta CE Ursula von der Leyen a anunțat că UE și-a atins obiectivul de a dispune de suficiente doze, în iulie, pentru a vaccina 70% din populația europeană adultă - și anume 336 de milioane de persoane.

Programul comun UE de achiziționare a vaccinurilor anticovid a furnizat 330 de milioane de doze de vaccin BioNTech-Pfizer, 100 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca, 50 de milioane de doze de vaccin Moderna și 20 de milioane de doze de vaccin Johnson & Johnson. La sfârșitul lui iulie, gigantul farmaceutic american Pfizer estima că urmează să vândă în 2021 vaccinuri anticovid în valoare de 33,5 miliarde de dolari (28,23 miliarde de euro) - mai mult decât cele în valoare de 26 de miliarde de dolari (21,91 miliarde de euro) pe care miza cu două luni mai înainte. Moderna miza în mai pe vânzări anuale în valoare de 19,5 miliarde de dolari (16,43 miliarde de euro).

Rezervele valutare ale României au crescut în iulie

La 31 iulie 2021, rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 39 miliarde euro, față de 36,83 miliarde euro la 30 iunie 2021, au transmis ieri reprezentanții Băncii Naționale. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 iulie 2021 au fost de 44,130 miliarde euro, față de 41,757 miliarde euro la 30 iunie 2021. Plățile scadente în luna august 2021 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, însumează circa 211 milioane euro. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 5,12 mld. euro. În cursul lunii au avut loc următoarele operațiuni: intrări de 3.877 milioane euro; ieșiri de 1.700 milioane euro.

Fondatorii Google au vândut acțiuni de peste un miliard de dolari

Fondatorii Google Larry Page și Sergey Brin, acționarii care controlează grupul Alphabet, au vândut cumulat acțiuni în valoare de peste 1 miliard de dolari, începând din luna mai, pentru prima oară din 2017, relatează CNBC. Începând cu luna mai, cei doi au vândut acțiuni din clasa A și clasa C de peste 1,07 miliarde de dolari, potrivit documentelor depuse la Comisia americană pentru bursă și valori mobiliare. Vânzările efectuate de Brin au totalizat peste 610 milioane de dolari, iar cele ale lui Page, inclusiv din această săptămână, sunt de peste 462 de milioane de dolari. Ambii fondatori efectuează vânzările în cadrul unor planuri de tranzacționare prestabilite. Brin și Page au vândut ultima oară acțiuni în 2017. Acțiunile Alphabet au înregistrat performanțe bune în acest an. Acțiunile din clasa A ale Alphabet, compania mamă a Google, au crescut în acest an cu peste 50%, depășind avansul Nasdaq Composite și al unor giganți precum Amazon și Apple. Compania a raportat miercuri venituri și profituri solide. Page a renunțat la rolul de CEO al Alphabet la sfârșitul anului 2019, predând frâiele CEO-ului Google Sundar Pichai. În același timp, Serghei Brin a renunțat la funcția de președinte al Alphabet, iar rolul său a fost eliminat. Page și Brin, care au co-fondat Google în 1998, rămân membri ai consiliului de administrație al Alphabet și dețin un pachet majoritar de acțiuni la companie, controlând 51% dintr-o clasă specială de acțiuni cu drept de vot ale Alphabet.

Cei doi sunt printre cei mai bogați oameni din lume. Miliardarii din Silicon Valley și-au păstrat un profil scăzut de la renunțarea la rolurile lor de conducere, deși Brin a apărut săptămâna aceasta la primul magazin de vânzare cu amănuntul al Google din New York,. Page ar fi petrecut mult timp pe iahtul său din Insulele Fijian în timpul pandemiei, potrivit Insider.

Zoom Video va plăti 85 de milioane de dolari pentru închiderea unui litigiu

Zoom Video Communications a acceptat să plătească 85 de milioane de dolari și îmbunătățirea practicilor sale de securitate, pentru închiderea unui litigiu în care compania era acuzată de încălcarea confidențialității datelor utilizatorilor prin punerea lor la dispoziția Facebook, Google și LinkdIn și permiterea perturbării ședințelor de pe platforma sa de către hackeri, într-o practică numită Zoombombing, relatează Reuters. Acordul convenit este preliminar și necesită aprobarea judecătoarei districtuale Lucy Koh, din San Jose, California. Abonații participanți la procesul colectiv vor avea dreptul să primească înapoi 15% din abonamentele lor sau 25 de dolari, în funcție de care sumă este mai mar în timp ce alții vor primi până la 15 dolari. Zoom a acceptat măsurile de securitate, inclusiv avertizarea utilizatorilor atunci când gazdele întâlnirilor sau alți participanți utilizează aplicații de la terți la întâlniri și pentru a oferi angajaților instruire specializată în privința confidențialității și a prelucrării datelor. Compania cu sediul în San Jose a negat săvârșirea faptelor greșite atunci când a acceptat acordul. Acordul de sâmbătă a venit după ce Koh, pe 11 martie, a permis reclamanților să depună plângeri pe bază de contract. Deși Zoom a adunat aproximativ 1,3 miliarde de dolari sub formă de abonamente la întâlnirile Zoom, avocații reclamanților au considerat rezonabilă soluționarea de 85 de milioane de dolari, având în vedere riscurile litigiului. Ei intenționează să obțină până la 21,25 milioane de dolari sub formă de comisioane legale. Zoombombing este o practică prin care persoanele din afară deturnează întâlnirile Zoom și afișează pornografie, folosesc un limbaj rasist sau postează alt conținut deranjant.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.