MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Al doilea salt pentru ROBOR din această săptămână
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut marți la 2,28%, de la 2,22%, urmat și de indicii la șase și nouă luni, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR)
Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a crescut la 2,52%, de la 2,49%. Indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii platită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut de la 2,56% la 2,57%. Indicele ROBOR la 12 luni a crescut la 2,62%, de la 2,60%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care bancile românesti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabilește zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotatiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Națională.
Cel mai bun început de an din ultimii 10 pentru vânzările auto
u vânzările de automobile noi au urcat cu 20% în primele trei luni ale anului
Primul trimestru al anului 2018 consemnează cel mai mare volum de vânzări înregistrat în primul trimestru din ultimii 10 ani, cu o creștere de 20,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Vânzările sunt susținute, în principal, de către persoanele juridice, care acoperă 70% din totalul achizițiilor de autoturisme realizate în primele 3 luni ale anului. Este însă de remarcat faptul că numărul de autoturisme achiziționate de către persoanele fizice în aceste prime 3 luni din 2018 (8.799 unități) este cu 76% mai mare decât cel aferent perioadei similare de anul trecut (4.996 unități); ca urmare, și ponderea lor a crescut în 2018 la 30% de la 21% în 2017. Această creștere a avut loc înaintea demarării Programului Rabla, ceea ce arată în mod foarte clar faptul că, în actuala conjunctură economică favorabilă, acest program nu mai este la fel de important în ceea ce privește decizia persoanelor fizice de achiziție unui autovehicul nou. Referitor la autoturismele rulate (în marea lor majoritate nefiscalizate), în primele trei luni din 2018 au fost înmatriculate 120.655 unități (cu 5,8% mai puține decât în aceeași perioadă din 2017). În luna martie 2018 importurile de autoturisme rulate sunt cu cca. 20% mai mici decât în luna similară a anului trecut. Cu toate acestea, este previzibil ca și în acest an numărul de autoturisme rulate ce vor fi importate în parcul național să se situeze în jurul cifrei de 500.000 de unități, relativ similar cu volumul înregistrat anul trecut. De remarcat ar fi însă pentru începutul acestui an o oarecare îmbunătățire a vârstei acestor autoturisme rulate, creșterile de volume fiind datorate, în mare parte celor mai noi de 7 ani. Ford România a realizat în primele trei luni ale anului 36.313 unități, în creștere cu 135,8% (aproape 2,5 ori) comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut. Exporturile Ford au crescut cu 140,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. În primele 3 luni ale anului au fost vândute 35.993 unități (20,3%), din care 29.531 autoturisme (26,1%) și 6.462 autovehicule comerciale ( scădere de 0,6%). Top-ul pe mărci (autoturisme și autovehicule comerciale) este condus de către Dacia, cu 9.309 unități, urmată de către Volkswagen, cu 3.680 unități și Ford 3.055 unități. La autoturisme, top-ul pe mărci are pe primul loc Dacia, cu 8.586 unități (29,1% cotă de piață, pe un volum în creștere cu 41,9% față de primele trei luni din 2017), urmată de Volkswagen cu 3.388 unități (11,5% cotă de piață, volume în creștere cu 19,0% față de 2017); Skoda 2.740 unități (9,3% din total piață, volume în creștere cu 25,8%); Ford 2.076 unități (7,0% din total piață, volume în creștere cu 19,0%) și Renault 2.013 unități (6,8% cotă de piață, volume mai mari cu 20,3%). Cu 3.270 unități vândute, Dacia Logan este cel mai bine vândut model în aceste prime trei luni din 2018, urmat de Dacia Sandero, cu 2.112 unități, Dacia Duster cu 2.103 unități, Skoda Octavia cu 1.086 unități și Renault Clio cu 963 unități. Analizând segmentarea pe clase, observăm faptul că majoritatea segmentelor înregistrează creșteri, unele importante (A plus 68,8%, SUV plus 53,9%, Sport plus 34,3%, F plus 23,3%, C plus 21,1%, B plus 10,5 și D plus 6,3%). Sunt însă altele care înregistează scăderi, unele chiar semnificative (MPV -44,4% și E -14,7%). În funcție de tipul de combustibil, ponderea autoturismelor cu motoare pe benzină continuă să crească, ajungând să dețină, după primele 3 luni din 2018, 54,9% din total, semnificativ mai mare față de ponderea pe care o avea în aceeași perioadă a lui 2017 (45,7%).
Viorel Ștefan: La Sidex Galați, producția va crește, nu se va restrânge
Vicepremierul Viorel Ștefan a declarat marți, la Parlament, că după ce ArcelorMittal va vinde combinatul siderurgic de la Galați (fostul Sidex) producția va crește, nu se va restrânge, pentru a se respecta regulile europene de concurență. „Sidex face parte dintr-un pachet mai mare format din 7 combinate, din care 6 vor trebui preluate de un singur investitor. Tranzacția va fi monitorizată astfel încât să urmeze o creștere de producție la aceste combinate, nu o restrângere, pentru că altfel ar rezulta efecte nedorite în materie de concurență pe piața laminatelor la cald și la rece. Cesiunea nu se va putea face decât cu acordul explicit al statului român”, a declarat Viorel Ștefan. El a participat la o conferință pe tema competitivității companiilor energo-intensive, organizată de Intact. „Va exista și o monitorizare post-tranzacție (n.n.- după vânzarea Sidex), pe 5-10 ani, pentru că se vor lua toate garanțiile necesare creșterii afacerii, și nu restrângerii acesteia, la toate unitățile preluate”, a precizat vicepremierul. Combinatul gălățean se află pe lista cu unități pe care compania ArcelorMittal este dispusă să le vândă pentru a nu încălca regulile legii concurenței și cele privind monopolul. „În cadrul analizei curente a Comisiei Europene privind achiziția unității Ilva (Italia) - a înaintat o propunere de pachet de separare care să răspundă preocupărilor pe care Comisia le-a ridicat în timpul verificărilor. Pachetul de separare propus include următoarele active: ArcelorMittal Piombino (singura linie de zincare din Italia), ArcelorMittal Galați România, ArcelorMittal Skopje Macedonia, ArcelorMittal Ostrava Republica Cehă, ArcelorMittal Dudelange Luxemburg, Liniile de zincare nr. 4 și 5 de la Flemalle; decaparea, linile de laminare la rece și ambalaje metalice acoperite din Tilleur, toate acestea din Liège, Belgia”, se arată într-un comunicat transmis recent de ArcelorMittal. ArcelorMittal este lider mondial în industria oțelului și activități miniere, cu prezență în 60 de țări și amprentă industrială în 19 țări. În 2017 ArcelorMittal a înregistrat o cifră de afaceri de 68,7 miliarde $ și o producție de oțel de 93,1 milioane de tone.
Teodorovici: „Nu e un război între BNR și Guvern. Noi colaborăm”
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat marți că Guvernul colaborează cu Banca Națională a României (BNR), chiar dacă „ne mai și criticăm între noi”, astfel că nu e nevoie de o mediere - oferită de președintele Klaus Iohannis - între cele două instituții. „Nu e un război între BNR și Guvern. Noi colaborăm - asta nu înseamnă că nu ne mai și criticăm între noi. Nu cred că e nevoie să avem și o astfel de discuție, există o relație între cele două instituții”, a spus Eugen Teodorovici. Întrebat dacă va merge la mediere, la Cotroceni, ministrul Finanțelor a răspuns: „Doamna prim-ministru va primi o invitație la Cotroceni și va decide în consecință. Iar noi, ca miniștri, ne vom conforma”. Președintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că va fi mediator între Guvern și Banca Națională a României, urmând să invite cele două părți la Cotroceni. „Este posibil ca anumite abordări ale Cotroceni și BNR să semene, dintr-un motiv simplu, suntem oameni care înțelegem legile economiei și vedem ce se intâmplă. Această abordare de a arunca în curtea BNR inflația, creșterea dobânzilor este fundamental greșită (...) Politicile fiscale ale guvernanților au dus la creșterea dobânzilor. Problema poate fi rezolvată printr-o abordare responsabilă și politici guvernamentale sustenabile. Guvernele PSD nu au înțeles foarte bine urmările politicilor pe care le-au pus în practică, au trecut cu lejeritate peste argumentele Opoziției, ale mele. Ea poate fi corectată, dar dacă mai stăm mult se va ajunge la dezechilibre în scurt timp. Animozitatea dintre BNR și Guvern e profund dăunătoare. Voi face o mediere, adică vin la aceeași masă părțile care au o opinie diferită. În zilele următoare, voi invita și pe unii și pe alții la Cotroceni”, a declarat președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a mai spus că „s-a mers cam departe cu unele afirmații destul de contondente în ultima vreme. Sper că vom ajunge la un numitor comun”.
Ministrul Finanțelor confirmă că Declarația Unică va avea putere de titlu executoriu
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a confirmat marți că Declarația Unică introdusă prin noua legislație fiscală va avea putere de titlu executoriu, astfel că executarea silită a contribuabililor resrtanțieri se va putea face mult mai repede decât în prezent. „ANAF nu va mai emite Decizii de impunere, ceea ce înseamnă că Declarația Unică are acest caracter, de titlu executoriu. Lucrurile se simplifică din toate punctele de vedere, deci se simplifică și din acest punct de vedere”, a spus Eugen Teodorovici. „Contribuabilul își trece el însuși care-i sunt veniturile și care îi sunt obligațiile față de stat. Da, executarea silită se va putea face mult mai repede, dar nu asta se urmărește. E o abordare europeană”, a mai spus ministrul Finanțelor. Declarația fiscală unică (Declarația 212), recent introdusă în legislație pentru declararea, impozitarea și taxarea veniturilor extrasalariale, va deveni titlu executoriu atunci când se va atinge scadența la obligațiile de plată, au atenționat experții companiei de consultanță juridică CON-firm. „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) folosește direct informațiile din Declarația 212 pentru a soma neplătitorul, fără a mai fi necesară emiterea deciziilor de impunere, așadar se poate ajunge mai repede la executarea silită”, se arată într-un comunicat transmis luni de companie. „Titlul de creanță fiscală devine titlu executoriu la data la care se împlinește scadența sau termenul de plată prevăzut de lege, se prevede în Codul de procedură fiscală. O decizie de impunere, de exemplu, e un titlu de creanță fiscală; la fel, o declarație fiscală. Faptul că se ajunge la scadență și plata nu s-a realizat face ca acest titlu să fie folosit de ANAF pentru a executa silit contribuabilul, fără alte formalități”, spune Agnes Ghiță, expert fiscal în cadrul CON-firm. „Nou introdusă în legislația fiscală, Declarația unică 212 este un astfel de document - titlu de creanță fiscală - pe care ANAF îl poate folosi pentru a executa silit contribuabilii care nu au plătit la termen taxele la stat”, adaugă Agnes Ghiță. Termenul de plată pentru sumele declarate în formularul 212 este data de 15 martie a anului următor realizării venitului. Până la acest termen, contribuabilii pot face plăți în baza formularului depus la ANAF. Odată depășit termenul, ANAF poate să execute silit neplătitorii, folosindu-se de Declarația 212. „Este de reținut că executarea silită fiscală se face de către executorii ANAF, și nu de către executorii judecătorești - la care merge, de obicei, un privat care are de recuperat o creanță”, se menționează în comunicat.
Majoritatea facturilor se încasează la 150 de zile
Termenul mediu de încasare a facturilor în România pentru companiile cu cifra de afaceri de până la cinci milioane de euro este de 158 de zile, afectând peste 98% din totalul afacerilor de pe piața locală, potrivit datelor companiei Instantfactoring.com. Conform statisticilor, ponderea datoriilor înregistrate de companii pe termen scurt față de furnizori este de 55%, iar media gradului de îndatorare al companiilor cu cifra de afaceri de până la cinci milioane de euro este de 75%. În România, firmele cu o cifră de afaceri de până la 5 milioane de euro reprezintă peste 98% din totalul afacerilor și însumează 26% din cifra de afaceri totală a companiilor. De asemenea, ponderea datoriilor înregistrate de companii pe termen scurt din totalul datoriilor a crescut cu circa 15% în ultimii ani, de la 58% în 2008 la 73% în 2015. Sectoarele de activitate cele mai afectate de întârzierea de plată și de termenul de încasare mai mare de 120 de zile sunt: construcții, distribuție, agricultură, transporturi, metalurgie, servicii prestate întreprinderilor.
Prețul smartphone-urilor a crescut cu 30%
Anul trecut, prețurile medii ale smartphone-urilor au crescut comparativ cu 2016 de la 632 de lei la 825 de lei, a precizat ieri Costin Soare, director operational Avenir Telecom, în cadrul evenimentului de deschidere a unui magazin de telefoane și accesorii Energizer. Românii au cumpărat în 2017 aproximativ 3,6 milioane de smartphone-uri, iar pentru acest an, liderii industriei de telefoane și accesorii se așteaptă la același ritm de creștere, urmând ca valoarea medie a produselor comercializate să își păstreze o evoluție pozitivă, însă piața să fie mai mică decât în 2017. „Telefoanele devin tot mai scumpe, oamenii învestesc mai mult în smartphone-uri, astfel că și nevoia de protecție a investiției crește și ea. Ne așteptăm la o evoluție a pieței accesoriilor de telefoane, prin nevoia de protecție a cumpărătorului pentru smartphone-uri (folii de protecție, carcase etc.)”, a declarat Costin Soare. Avenir Telecom este un distribuitorul telefoanelor și accesoriilor pentru telefoane mobile Energizer care este prezent pe piața din România cu trei game de telefoane: Energizer Power Max, Energizer Hardcase, Energizer Energy.
