MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Agenţiile de securitate germane se confruntă cu o dilemă în urma victoriilor obţinute de extrema dreaptă şi extrema stângă
Pensiile private au înregistrat o creştere de aproape 40% a activelor l 9,6 milioane de participanţi înscrişi la fondurile de pensii private
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) informează că pensiile private au înregistrat o creştere de aproape 40% a activelor, până la 246,2 miliarde de lei, la jumătatea anului 2026, faţă de perioada similară din 2025, acestea reprezentând 12,35% din PIB. Fondurile de pensii administrate privat, aferente Pilonului II, cumulau active în valoare de 237,4 miliarde de lei, în timp ce în cazul celor facultative, aferente Pilonului III, valoarea activelor a ajuns la 8,78 miliarde de lei. La data de 30 iunie, erau înscrişi 9,6 milioane de participanţi la fondurile de pensii private. "Sistemul pensiilor private din România şi-a continuat evoluţia solidă în primul semestru al anului 2026, activele totale administrate de fondurile de pensii private ajungând la 246,2 miliarde de lei la finalul lunii iunie, în creştere cu 39% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent", arată, ieri, ASF într-un comunicat de presă. Raportate la Produsul Intern Brut, activele totale ale sistemului de pensii private reprezentau 12,35% din PIB la 30 iunie 2026, confirmând consolidarea rolului acestui sector în arhitectura financiară a României, arată reprezentanţii ASF. Fondurile de pensii administrate privat, aferente Pilonului II, cumulau active în valoare de 237,4 miliarde de lei, cu 39% peste nivelul înregistrat în luna iunie 2025. În cazul fondurilor de pensii facultative, aferente Pilonului III, valoarea activelor a ajuns la 8,78 miliarde de lei, marcând o creştere anuală de 40%. ASF mai precizează că la finalul primului semestru din 2026, cele 17 fonduri de pensii private aveau înscrişi, cumulat, 9,64 milioane de participanţi, faţă de 9,46 milioane la sfârşitul anului 2025. În acelaşi timp, în sistemul pensiilor administrate privat erau înregistraţi 8,54 milioane de participanţi, comparativ cu 8,46 milioane de persoane în decembrie 2025. Totodată, numărul participanţilor la fondurile de pensii facultative a ajuns la aproximativ 1,1 milioane, în creştere faţă de nivelul de 999.000 înregistrat la finalul anului precedent. "Politica investiţională a fondurilor de pensii private a rămas concentrată în principal asupra pieţei financiare locale şi a instrumentelor cu profil investiţional prudent. În primele şase luni ale anului, 67% din active erau plasate în instrumente cu venit fix, în timp ce 29% din active erau investite în acţiuni", susţine conducerea ASF. Instrumentele financiare tranzacţionate pe pieţele financiare sunt evaluate prin marcare la piaţă, indiferent de perioada pentru care acestea sunt prevăzute a fi păstrate în portofoliile fondurilor. Evoluţia valorii unitare a activului net poate reflecta, pe termen scurt, episoadele de volatilitate ale pieţelor financiare, afirmă oficialii ASF. Fondurile de pensii private operează cu un orizont investiţional de lungă durată, iar evoluţiile din ultimii ani au evidenţiat capacitatea sistemului de a traversa perioade de volatilitate şi şocuri financiare, menţinând o structură investiţională diversificată şi un profil prudent de administrare a activelor.
Mii de companii au intrat în insolvenţă, în primele nouă luni din 2026
l număr dublu la companiile mari l Agricultura şi Moldova, cele mai expuse
Peste 5.250 de companii au intrat în insolvenţă în primele nouă luni din 2026, cu aproximativ 12% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel, începând cu 2018, potrivit unei analize realizate de CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România. CITR atrage atenţia că insolvenţele s-au dublat în rândul companiilor mari (cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro), în timp ce în cazul firmelor cu active de peste 1 milion de euro insolvenţele au crescut cu 65%, faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Agricultura şi construcţiile concentrează aproape 90% din creşterea numărului de insolvenţe, iar regiunea Nord-Est are cea mai rapidă creştere (21,8%). "Peste 5.250 de companii au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale anului 2026, cu aproximativ 12% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, marcând cel mai ridicat nivel din 2018 încoace. În aceeaşi perioadă, numărul companiilor cu active de peste 1 milion de euro intrate în procedură a crescut cu 65%, iar al celor cu active de peste 4 milioane de euro este mai mult decât dublu (marcând o creştere de 141% a procedurilor în această categorie)", potrivit unei analize realizate de CITR, pe baza estimărilor ONRC. "Anul trecut spuneam că se închide cortina pentru companiile zombie, iar datele din 2026 arată că presiunea a urcat la companiile mari. Totalul insolvenţelor creşte moderat, dar numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro intrate în procedură este mai mult decât dublu, iar aici se schimbă natura riscului. O companie mare este, de fapt, finanţată de furnizorii ei, iar când aceasta se opreşte din plată, dificultăţile se transmit în lanţ. Semnalele sunt deja în date: marje în scădere, îndatorare în creştere, restanţe către furnizori concentrate în firmele subcapitalizate, iar agricultura arată simultan presiune în bilanţuri, în bănci şi în instanţe. Pentru companiile încă viabile, momentul intervenţiei decide cât se mai poate salva", a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR. Datele ONRC în funcţie de codurile CAEN indică faptul că din cele aproape 230 de insolvenţe suplimentare faţă de anul trecut, peste 190 provin din doar două sectoare: agricultura (94) şi construcţiile (97). În acelaşi timp, comerţul şi industria prelucrătoare înregistrează uşoare scăderi ale procedurilor de insolvenţă (aproximativ 5% comerţ şi aprox 6% industrie prelucrătoare), arată CITR într-un comunicat de presă. Cele mai multe insolvenţe s-au înregistrat în agricultură (avans de 52,5%) - cu peste 90 de proceduri faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, agricultura a devenit al doilea cel mai puţin profitabil sector al economiei, iar rata creditelor neperformante a urcat de la 2,7% în octombrie 2024, la 9,8% în martie 2026. Construcţiile sunt de asemenea afectate, înregistrând o creştere a insolvenţelor de peste 10% depăşind pragul de 1.000 de companii în insolvenţă în primele 3 trimestre. Nord-Estul este regiunea cu cea mai rapidă creştere a insolvenţelor (21,8%), în primele trei trimestre ale anului, Vasluiul şi-a dublat numărul de proceduri, Bacăul a crescut cu 48,5%, iar Suceava cu 42,1%. Creşteri ample se înregistrează şi în Bistriţa-Năsăud (77,6%), Vrancea (69,0%), Arad (41,2%), Braşov (37,8%) şi Hunedoara (30,8%), arată reprezentanţii CITR. La polul opus, Nord-Vestul este singura regiune unde se înregistrează o scădere a numărului de insolvenţe (5,7%), cu reduceri în Cluj (15,2%), Bihor (11,9%) şi Sălaj (41,4%). Constanţa coboară, cu 15,1%, iar Bucureştiul rămâne principalul centru al insolvenţelor, cu peste 860 de cazuri, 18% din total, dar cu o creştere modestă, de 4,1%.
Aproape o treime dintre companiile de construcţii anticipează presiuni suplimentare asupra preţurilor
Aproape o treime dintre companiile de construcţii (31,7%) se aşteaptă în perioada următoare la presiuni suplimentare asupra preţurilor şi marjelor, iar 28,8% la creşterea costurilor de finanţare, în contextul incertitudinii politice şi fiscale actuale, potrivit unui studiu realizat de compania IBC Focus, activă pe piaţa monitorizării şantierelor şi proiectelor de construcţii din România. În acelaşi timp, 63,5% dintre companii consideră că întârzierile la plăţi şi decontări reprezintă principalul efect al acestor incertitudini. "Aproape o treime dintre companiile de construcţii (31,7%) anticipează presiuni suplimentare asupra preţurilor şi marjelor, iar 28,8% se aşteaptă la creşterea costurilor de finanţare. Blocajele în licitaţii şi autorizări sunt menţionate de 25% dintre participanţi, în timp ce doar 1% (respectiv un singur respondent) consideră că nu vor exista efecte importante", arată IBC Focus într-un comunicat de presă transmis joi. În acelaşi timp, 63,5% dintre companiile de construcţii din România consideră că principalul efect al acestor incertitudini reprezintă întârzierile la plăţi şi decontări. Reducerea bugetelor de investiţii urmează îndeaproape, după cum spun aproape jumătate dintre antreprenori (49%), ceea ce semnalează o îngrijorare legată de capacitatea companiilor de a-şi menţine planurile de dezvoltare. Nu în ultimul rând, întârzierea proiectelor publice (44,2%) şi amânarea celor private (40,4%) completează lista principalelor riscuri, ceea ce reflectă temeri legate de încetinirea investiţiilor, indiferent de sursa de finanţare. "Este de înţeles îngrijorarea celor mai mari 100 de firme de construcţii din ţară, deoarece acestea au în portofoliu un volum însemnat de lucrări publice. Totuşi, studiul arată o imagine mixtă privind aşteptările pentru evoluţia cifrei de afaceri în 2026, cu o balanţă uşor înclinată către optimism", a declarat Andrei Spătaru, CEO IBC Focus. Conform studiului IBC Focus, peste trei sferturi dintre participanţi (76,9%) percep contextul politic şi fiscal actual drept o ameninţare directă la adresa afacerii lor. Astfel, 62,5% anticipează un impact negativ moderat asupra activităţii în următoarele 12 luni, în timp ce 14,4% se aşteaptă la consecinţe negative majore. La polul opus, doar 16,3% dintre respondenţi consideră că impactul va fi redus sau neutru, iar 4,8% anticipează un efect pozitiv indirect. De asemenea, 1,9% dintre respondenţi declară că nu pot estima încă efectele acestui climat. Rezultatele studiului indică astfel un nivel ridicat de incertitudine în rândul companiilor din domeniu, cu un impact direct asupra ritmului de investiţii şi derulării proiectelor, atrag atenţia realizatorii analizei.
Porsche se pregăteşte pentru o perioadă cu vânzări mai mici
Porsche îşi restructurează afacerile pentru a putea rămâne profitabilă la volume de vânzări mai reduse şi va pune un accent mai mare pe modelele din segmentul superior pentru a-şi redresa marjele, în contextul cererii slabe, relatează Reuters. Producătorul german de automobile sport intenţionează să îşi reducă pragul de rentabilitate la mai puţin de 200.000 de vehicule pe an, mult sub cele 279.449 de unităţi livrate în 2025. Planul face parte dintr-o restructurare amplă, Porsche confruntându-se, la fel ca grupul-mamă Volkswagen, cu vânzări slabe şi costuri ridicate. Livrările globale Porsche au scăzut deja cu aproape 10% faţă de 2022, anul listării companiei la bursă, în principal din cauza prăbuşirii cererii din China şi a tarifelor impuse de Statele Unite. Directorul general Michael Leiters mizează pe automobile sport de top, precum 911, şi intenţionează să majoreze preţurile celor mai exclusiviste 10.000 de vehicule vândute de companie. ”Vrem să consolidăm Porsche ca cel mai dorit producător de automobile sport din lume”, a declarat Leiters, prezentând o strategie prin care marca germană încearcă să se apropie de poziţionarea unor producători precum Ferrari. Porsche şi-a stabilit ca obiectiv pe termen lung o marjă operaţională de 15%, însă estimează că revenirea la o marjă de peste 10% ar putea necesita aproximativ cinci ani. Marja de profit a companiei s-a prăbuşit anul trecut la 1,1%, faţă de nivelurile de peste 15% înregistrate în perioada listării la bursă. China reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale Porsche. Piaţa, care la începutul deceniului genera 35% din vânzările globale ale companiei, ar urma să reprezinte mai puţin de 10% în următorii ani. „O redresare în China nu face parte, în acest moment, din planul nostru”, a declarat Leiters.
Microsoft aduce mai multă inteligenţă artificială pe PC-uri
Microsoft a prezentat un model de inteligenţă artificială pentru programare care poate rula direct pe computere personale, precum şi o nouă tehnologie de securitate menită să împiedice agenţii AI să acceseze date fără permisiune, relatează Reuters. Compania a prezentat şi Surface Laptop Ultra, un nou laptop echipat cu cipuri Nvidia RTX Spark, în cadrul strategiei de transformare a Windows într-o platformă pe care agenţii AI să poată executa sarcini complexe, inclusiv scrierea de cod, fără a fi necesară conectarea la servicii cloud. Microsoft a anunţat şi Microsoft Execution Containers, o tehnologie destinată să împiedice agenţii AI care rulează pe laptopuri sau desktopuri să acceseze date sau să execute operaţiuni neautorizate. Anthropic, OpenAI şi Nvidia vor utiliza această tehnologie, potrivit lui Pavan Davuluri, vicepreşedinte executiv pentru Windows şi dispozitive. ”Trebuia să transformăm desktopul în cel mai sigur loc pentru executarea agenţilor”, a declarat directorul general al Microsoft, Satya Nadella. Noile instrumente vor permite departamentelor IT să stabilească reguli pentru agenţii AI, iar sistemul de operare Windows va aplica aceste restricţii pe fiecare computer al angajaţilor. Strategia Microsoft presupune mutarea unei părţi dintre operaţiunile AI executate în prezent în costisitoarele centre de date Azure către computere Windows performante din companii şi locuinţe. Apple urmăreşte o strategie similară prin noile sale computere Mac, în timp ce pentru Nvidia extinderea pe piaţa PC-urilor cu Windows ar însemna pătrunderea într-unul dintre ultimele segmente importante dominate de Intel şi AMD. Nadella şi directorul general al Nvidia, Jensen Huang, au prezentat împreună Surface Laptop Ultra, rezultatul mai multor ani de colaborare dintre cele două companii pentru aducerea pe PC-uri a unor sarcini AI precum programarea şi rezolvarea unor proiecte complexe de afaceri.
Şefa FMI avertizează Franţa: Deficitul trebuie redus
Franţa trebuie să îşi aducă finanţele publice sub control şi să reducă deficitul pentru a convinge pieţele de obligaţiuni că politica sa fiscală este credibilă, a avertizat miercuri directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, într-un interviu acordat CNBC. Avertismentul intervine înaintea unor negocieri bugetare dificile, în cadrul cărora guvernul francez încearcă să obţină sprijinul unui parlament fragmentat pentru ajustări fiscale de zeci de miliarde de euro. Situaţia este complicată de protestele studenţilor, aflate în a treia săptămână şi care au degenerat în confruntări violente. Instabilitatea politică şi deteriorarea situaţiei fiscale au amplificat presiunile asupra obligaţiunilor guvernamentale franceze. Randamentul titlurilor OAT pe zece ani a crescut cu peste 100 de puncte de bază de la începutul anului, iar investitorii solicită în prezent randamente mai ridicate pentru datoria Franţei decât pentru obligaţiunile emise de Italia.
ChatGPT trece la noile modele GPT-6
Chatbot-ul dezvoltat de OpenAI va folosi de acum cele mai noi modele de inteligenţă artificială dezvoltate de companie din serie GPT-6. După ce a prezentat noua serie de modele GPT-6 luna trecută, OpenAI spune că acestea sunt de acum integrate în chatbot-ul companiei şi pot fi folosite de toţi utilizatorii. Cel mai performant model din serie, Sol, poate fi folosit de abonaţii Plus, Pro, Business şi Enterprise, în vreme ce conturile gratuite şi abonaţii Go vor folosi Luna. Producătorul spune că noile sale modele au fost configurate special pentru a fi utile în conversaţiile de zi cu zi. Noile modele vor începe să afişeze răspunsurile înainte să termine de raţionat şi vor continua raţionarea în timp ce scriu răspunsul, ceea ce va face ca răspunsurile să fie mai prompte. Totodată, OpenAI anunţă Intelligent UI, care va face ca chatbot-ul să populeze automat răspunsurile cu text, imagini şi elemente interactive în funcţie de întrebare.
Jaguar mizează pe milionarii din sectorul tehnologic din SUA
Jaguar Land Rover a prezentat la New York noul automobil electric Jaguar Type 01, mizând pe potenţialul de creştere al pieţei americane şi, în special, pe clienţii bogaţi din sectorul tehnologic, relatează Reuters. Type 01 este un GT electric cu patru uşi, capotă foarte lungă, fără lunetă şi cu numeroase tehnologii integrate, disponibil în culori discrete. Modelul va avea un preţ de pornire de 130.500 de dolari, iar compania îl descrie drept începutul unei noi generaţii de automobile Jaguar şi al unei transformări radicale a mărcii. Preţul ridicat reprezintă însă un pariu important pe piaţa americană, unde interesul pentru automobilele electrice a fost mai redus decât în Europa. JLR intenţionează totuşi să acorde o atenţie mai mare clienţilor din SUA, în condiţiile în care industria auto europeană, în special segmentul electric, este afectată de concurenţa automobilelor chineze cu preţuri competitive, de costurile tarifelor vamale şi de perturbările provocate de războiul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, pe de altă parte.
