Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afacerile firmelor de salubritate, deszăpezire și deratizare au explodat

Ziarul de Vrancea
5 feb 2020 1433 vizualizări

O analiză arată că afacerile societăților din domeniu vor depăși în acest an 4 miliarde de lei

Firmele de salubritate și deszăpezire raportează afaceri profitabile, în urma contractelor bănoase cu autoritățile locale, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames, potrivit căreia afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszăpezirea și deratizarea, vor depăși în acest an nivelul de 4 miliarde de lei, o sumă dublă față de acum zece ani. ”Afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszăpezirea și deratizarea, vor depăși în acest an nivelul de 4 miliarde de lei, o sumă dublă față de acum 10 ani. Dacă în 2010, firmele active în acest sector raportau un business de 1,92 miliarde de lei, în 2018 se ajunsese, deja, la 3,78 miliarde de lei. Și profitul companiilor a urmat același trend, avansând de la 132,8 milioane de lei în 2010 la 297,5 milioane de lei în 2018”, arată analiza. În timp ce economia pierde sume de ordinul milioanelor de euro pe zi din cauza zăpezii, pentru firmele angajate în activități de salubritate și deszăpezire, este sezonul în care fac cei mai mulți bani. ”Pentru mediul de afaceri, blocajele provocate de zăpadă generează pierderi financiare. Aprovizionarea cu bunuri, în special cele perisabile, devine o misiune imposibilă, iar fluxurile comerciale sunt stopate, cu consecințe negative la nivelul economiei. Firmele de transport sunt cele mai afectate. Întârzierile în livrarea mărfurilor, de exemplu, sunt contabilizate cu penalizări contractuale”, spun specialiștii Frames. În 2018, datele Frames indicau 2101 firme de profil, față de 849 companii active în 2010.  ”Un business profitabil care ar trebui să se vadă în calitatea serviciilor prestate, de la salubrizarea orașelor la deszăpezire. Din păcate, însă, fără utilaje suficiente, personal calificat și un management eficient al activității, majoritatea firmelor angajate în salubritate, deratizare și deszăpezire ajung să acționeze prea târziu, iar exemplul primei ninsori de amploare din 2020 este elocvent pentru această situație”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit datelor firmei de consultanță, firmele din acest sector, dintre care peste 90% sunt din zona micro, derulează afaceri, în medie, de 1,68 milioane de lei, cu un total de 33.316 angajați, un număr puțin mai mare decât în 2010 (27.382).  Afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszăpezirea și deratizarea, sunt dominate de câțiva jucători importanți care, de peste un deceniu, controlează serviciile din zona marilor orașe. Pe primul loc se află compania Romprest Service SA, cu afaceri de 233,7 milioane de lei în 2018, în creștere cu 50,8 milioane față de nivelul din 2010. Firma raporta, în 2018, ultimul an pentru care există datele financiare finale, un profit net de 11,8 milioane de lei. Pe locurile următoare, în topul cifrei de afaceri din 2018, se află companiile Rosal Grup SA, cu 219,1 milioane de lei, Supercom SA (183,8 milioane lei), Urban SA (148,3 milioane lei), toate cu sediul în București. Clasamentul este completat de firma Polaris M.Holding SRL din Constanța, cu afaceri de 145,7 milioane lei, Retim Ecologic Service SA din Timișoara (110,3 milioane lei), Salubris SA din Iași (70,9 milioane lei), RER Ecologic Service București REBU SA (57,7 milioane lei), Comprest SA din Brașov (55,3 milioane lei) și RER Vest SA din Bihor (55,3 milioane lei). Din totalul de peste 2100 de firme la nivel național, cele mai multe activau în București (331), Constanța (118), Prahova (104), Cluj (105), Timiș (102), iar cele mai puține în Harghita (16), Covasna (17), Brăila (18), Călărași și Tulcea (20). ”Piața serviciilor de salubritate, colectarea deșeurilor, deszăpezire și deratizare este extrem de fragmentată, cu peste 2000 de companii, majoritatea microîntreprinderi fără putere financiară și, în consecință, fără o logistică suficientă. Este o piață controlată de primii 10 jucători, cel mai important și profitabil business fiind cel de colectare a deșeurilor, salubrizare și deszăpezire a marilor orașe precum București, Cluj, Iași, Constanța sau Timișoara”, arată analiza Frames. Săptămâna trecută, presa relata despre faptul că multe dintre orașele din țară sunt acoperite de praf. ”Explicația generală, pe care o primim în fiecare sezon hibernal, este că pe timp de viscol nu se acționează. Dincolo de această situație, rămân însă semne de întrebare privind modul în care se lucrează după ninsoare și viscol. Planurile de intervenție sunt înlocuite, în general, cu închiderea drumurilor și cu un heirupism tipic românesc, în care se acționează haotic, fără o strategie coerentă de degajare a traficului, de asigurare a circulației oamenilor și a mărfurilor. Asta dincolo de activitățile de prevenire care, în multe cazuri, lipsesc cu desăvârșire. În absența unor strategii de intervenție, România se dovedește a fi, în continuare, o țară meteosensibilă în care titluri precum 'Iadul alb', 'Autostrada meteosensibilă' și 'Haos pe drumuri' devin subiecte de breaking-news pe toate televiziunile”,afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Câștigurile OMV Petrom au intrat la apă cu 11%

u compania a raportat anul trecut un profit de 3,635 miliarde lei, semnificativ mai mic față de un an înainte u în același timp, vânzările  au crescut cu 13%

Profitul net al OMV Petrom, cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, a scăzut anul trecut cu 11%, la 3,635 miliarde lei, de la 4,078 miliarde lei în 2018, în timp ce vânzările au crescut cu 13%, la 25,48 miliarde lei, de la 22,52 miliarde lei în anul anterior, potrivit rezultatelor transmise joi Bursei de Valori București (BVB). De asemenea, numărul de angajați al grupului a scăzut cu 6%, la 12.347 la sfârșitul lui 2019. Propunerea de dividende pentru 2019 este de 0,031 lei/actiune, în creștere cu 15%. La Adunarea Generală a Acționarilor din data de 19 aprilie 2019, acționarii OMV Petrom au aprobat distribuirea de dividende pentru anul financiar 2018, în sumă brută de 1,529 miliarde lei (dividend brut pe acțiune în valoare de 0,027 lei). Investițiile realizate anul trecut au fost de 4,225 miliarde lei, cu 2% mai mici față de 4,289 miliarde lei în 2018. Investițiile din Upstream în 2019 au fost de 3,269 miliarde lei, comparativ cu 3,15 miliarde lei în 2018. Investițiile din Downstream au fost în valoare de 903 milioane lei (față de 1,138 miliarde lei în 2018), din care 818 milioane lei în Downstream Oil (2018: 1,112 miliarde lei). Investițiile din segmentul Corporativ și altele au crescut la 53 milioane lei, în principal ca urmare a adoptării IFRS 16 Contracte de leasing (2018: 1 milion lei). Datoriile totale au crescut cu 1,578 miliarde lei la 31 decembrie 2019, comparativ cu 31 decembrie 2018, în principal din cauza creșterii datoriilor pe termen lung cu 1,33 miliarde lei, ca urmare a revizuirii provizioanelor privind obligațiile cu dezafectarea și restaurarea și a constituirii unui provizion pentru remedierea solului în legătură cu rafinăria Arpechim. OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW. Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, grupul este prezent în România și țările învecinate prin intermediul a 790 benzinării, la sfârșitul lunii septembrie 2019, sub două branduri, OMV și Petrom. OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deține 51,011% din acțiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deține 20,639% din acțiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 9,998%, iar 18,352% se tranzacționează liber la Bursa de Valori București și la Bursa de Valori Londra.

Profitul net a scăzut ușor până la 1,5 miliarde lei

Subsidiara din România a grupului financiar francez Société Générale, BRD, a anunțat o ușoară scădere, de 64 milioane lei, a profitului net în 2019, la 1,499 miliarde lei, dar un avans semnificativ, de 8,1%, a veniturilor nete din dobânzi, la 2,15 miliarde lei. În 2018, profitul net înregistrat de BRD a fost de 1,563 miliarde lei. Venitul net bancar, la nivelul Grupului BRD, în anul 2019 a atins 3,270 miliarde lei, în creștere cu 5% față de 2018, reflectând rezultate comerciale solide pe toate segmentele de clienți. Veniturile nete din dobânzi au atins 2,15 miliarde lei lei, mai mari cu 8,1% față de anul precedent, fiind influențate pozitiv de creșterea continuă a volumelor, schimbări de structură și mediul favorabil al ratelor de dobândă. ”Contrar presiunii puternice asupra prețurilor serviciilor bancare de tranzacționare, veniturile nete din comisioane au crescut cu 1,1% față de anul 2018, datorită activității intense pe segmentul cardurilor, creșterii volumelor de tranzacții ale clienților, precum și veniturilor mai mari din activitatea de administrare a activelor”, se arată în raportul băncii. Valoarea totală a activelor a ajuns la 57,77 miliarde lei anul trecut, de la 55,72 miliarde lei în 2018. Nivelul total al datoriilor a ajuns la 49,587 miliarde lei, față de 48,06 miliarde lei în anul 2018. Cheltuielile operaționale au totalizat 1,678 miliarde lei în 2019 (față de 1,490 miliarde lei în 2018), evoluția lor reflectând în principal creșterea tensiunii pe piața muncii, costuri reglementare și investiții aferente programului de transformare a modelului de afaceri, mai mari. Profilul de risc al BRD a devenit și mai puternic în 2019 după cum reflectă scăderea semnificativă a ratei creditelor neperformante de la 4,6% la finalul lunii decembrie 2018 la 3,1% la finalul lunii decembrie 2019, datorita operațiunilor de ștergere de creanțe, vânzări de expuneri neperformante și controlul bun al riscului în procesul de acordare a creditelor. În România, principalii competitori ai BRD sunt Banca Transilvania și BCR.

Doar o treime dintre autoturismele din parcul auto național erau Euro 6

Peste o treime (35%) din numărul total de autoturisme noi și second hand, intrate în parcul auto național în 2019, aveau norma de poluare Euro6 sau erau electrice (integral sau plug-in hibride), relevă o analiză publicată, joi, de Asociației Producătorilor și Importatorilor Auto (APIA). "2019 a fost al șaptelea an de creșteri consecutive a achizițiilor de autovehicule din România, evoluție începută în anul 2014, după un an 2013 în care s-a înregistrat cel mai mic număr de autovehicule nou înmatriculate (noi și rulate), în România. Relevant pentru această evoluție este numărul autoturismelor, care a crescut de la circa 280.000 de unități (noi și rulate), în 2013, la 606.163, în 2019 (...) Un aspect relevant se referă la impactul achizițiilor de autoturisme asupra nivelului de emisii poluante. Din această perspectivă, 35% din totalul înmatriculărilor de autoturisme nou intrate în parc din 2019 (noi plus rulate) au avut norma de poluare Euro 6 sau au fost electrice (integral sau PHEV). La capitolul autoturismelor "verzi", analiza APIA arată că achiziția acestora a înregistrat creșteri semnificative în ultimii cinci ani, chiar foarte mari în ultimii doi ani. În anul 2019, creșterea segmentului de autoturismelor electrice a fost de 150,3% (de 2,5 ori), comparativ cu 2018, iar pe cele hibride de 79,7%. Datele analizate au cuprins atât volumele de autoturisme noi, cât și pe cele rulate", se menționează într-un comunicat al APIA. Potrivit sursei citate, anul trecut, segmentarea volumului de achiziții între autovehiculele noi și cele rulate este favorabilă celor second hand, cu 444.601 unități față de 161.562 exemplare. "În ceea ce privește împărțirea acestui volum total între autovehiculele noi și rulate, în anul 2019 acesta a fost 2,8 în favoarea celor rulate, respectiv 444.601 de unități rulate vs. 161.562 noi. Totul după ce, în comparație cu anul 2018, autovehiculele noi au înregistrat în 2019 o creștere de 23,4%, iar cele rulate o scădere de 6,1%. Ponderea achizițiilor de autoturisme noi în total piață a crescut cu 5 puncte procentuale (de la 21,7% la 26,7%), iar în aceste condiții și creșterea cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule a înregistrat, conform datelor INS la 11 luni din 2019, o creștere solidă, de 7,8%. Vechimea medie a întregului număr de autoturisme (606.163 unități) achiziționate în anul 2019 în România a fost de 8,3 ani, față de o medie de 9 ani, cu un an în urmă. În același timp, vârsta medie a autoturismelor rulate a scăzut la 11,2 ani, în 2019, comparativ cu 11,4 ani, în 2018. Totodată, în parcul auto național au intrat și peste 225.000 de autoturisme a căror vârstă a fost de cel puțin 12 ani", notează Asociația. Statistica Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) relevă că, la 31 decembrie 2019, parcul auto național ajunsese la aproximativ 8,75 de milioane de autovehicule, din care peste 6,9 milioane autoturisme, în creștere cu 7%, comparativ cu datele din anul anterior, când au fost înregistrate 6,45 milioane de exemplare. De asemenea, aproximativ 1,46 de milioane de autovehicule erau înmatriculate în București, în creștere cu aproape 32% față de aceeași perioadă a anului precedent, din care 1,169 milioane de unități erau încadrate la categoria autoturisme. Conform Direcției de Înmatriculări, aproximativ 4,36 de milioane de unități erau mai vechi de 16 ani, respectiv 20 de ani, 2,52 de milioane de autovehicule aveau o vechime de 11-15 ani, iar 994.398 de exemplare erau mai vechi de 6-10 ani. În ceea ce privește autovehiculele cu vechime de 0-2 ani, la nivel național erau înregistrate, la sfârșitul anului trecut, 392.430 de unități, din care 289.520 de autoturisme. Potrivit DRPCIV, la finele anului 2019, pe drumurile din România circulau 4,344 milioane de autovehicule cu motoare pe benzină, respectiv 3,895 milioane de mașini diesel. 

Celebrul escroc Bernard Madoff cere să fie eliberat pentru că este pe moarte

Bernard Madoff, autorul celei mai grave escrocherii din istorie, condamnat la 150 de ani de închisoare în 2009, a cerut să fie eliberat întrucât este pe moarte, relatează AFP. Potrivit unui recurs înregistrat miercuri la un judecător federal din Manhattan de către avocatul său, Madoff, în vârstă de 81 de ani, cere să fie eliberat imediat ”din compasiune”, din cauza unei boli mortale la rinichi. Madoff își ispășește în prezent pedeapsa într-o închisoare federală medicalizată în North Carolina, potrivit Biroului Federal al Închisorilor, care afișează data teoretică a eliberării sale în 2139. Potrivit avocatului Brandon Sample, Biroul închisorilor estima în septembrie că Bernard Madoff, care s-a aflat la originea unei fraude de tip piramidal estimată între 25 și 63 de miliarde de dolari - în funcție de luarea în calcul a dobânzii - mai are ”de trăit mai puțin de 18 luni”. În interviuri telefonice acordate ziarului The Washington Post, fostul ”investitor” financiar a declarat că este imobilizat într-un scaun cu rotile și că nu este eligibil în vederea unei grefe, din cauza vârstei sale înaintate. ”Sunt bolnav mortal”, a declarat el. ”Nu există vindecare pentru acest fel de boală. Am ispășit deja 11 ani și, sincer, am suferit”, a spus el. Bernard Madoff, născut într-o familie modestă la New York, nu a depus niciodată un cent din sumele pe care i le-au încredințat clienții săi, luând bani din fondurile unor investitori noi pentru a-i retribui sau rambursa pe cei mai vechi. Mult timp vedeta Wall Streetului, castelul său de cărți s-a surpat în decembrie 2008, când un număr tot mai mare de investitori, speriați de criza financiară, au cerut să-și recupereze investițiile. Bernie Madoff a fost condamnat în 2009 la 150 de ani de închisoare, după ce a pledat vinovat de 11 capete de inculpare cu privire la fraudă și spălare de bani. La doi ani după ce a fost arestat, în decembrie 2011, fiul său mai mare Mark Madoff a fost găsit spânzurat în apartamentul său. Un an mai târziu, în decembrie 2012, Peter Madoff, fratele său, a fost condamnat la zece ani de închisoare cu privire la fraudă contabilă. El urmează să fie eliberat dintr-o închisoare federală de la Miami în august 2020.

O vulnerabilitate WhatsApp a permis atacatorilor accesul la documentele utilizatorilor

Experții în domeniul securității cibernetice au descoperit o nouă problemă de securitate în WhatsApp care lasă utilizatorii vulnerabili. Descoperită de cercetătorii de la PerimeterX, problema afectează utilizatorii care folosesc WhatsApp pe PC, prin intermediul pseudo programului care se conectează la serviciu prin intermediul aplicației de smartphone. În loc să dezvolte o aplicație nativă, precum Telegram sau alții, WhatsApp a preferat scurtătura și a făcut o aplicație Web, bazată pe framework-ul Electron. Această platformă facilitează dezvoltarea rapidă a aplicațiilor pentru mai multe sisteme de operare. Însă, din neglijență, motorul de randare, Chromium al celor de la Google, nu a mai fost actualizat de mai multă vreme și a făcut posibilă această vulnerabilitate. Printr-un mesaj în care a strecurat un cod JavaScript, atacatorul poate dobândi acces la documentele stocate pe PC și chiar să instaleze malware pentru a-și extinde accesul la calculatorul respectiv. Sunt afectate atât versiunea de Windows, cât și cea de Mac. Utilizatorilor li se recomandă să actualizeze aplicația WhatsApp de PC la cea mai nouă versiune.

Deficitul comercial al SUA a scăzut în 2019 pentru prima oară în șase ani

Deficitul comercial al Statelor Unite a scăzut în 2019 pentru prima oară în ultimii șase ani, în condițiile în care războiul comercial dintre Eashington și Beijing a redus importurile, menținându-se în același timp ritmul moderat de creștere economică, în pofida unei încetiniri a cheltuielilor de consum și a investițiilor slabe ale companiilor, transmite Reuters. Raportul publicat miercuri de Departamentul pentru Comerț mai arată că agenda ”America First” a redus anul trecut fluxul de bunuri, exporturile înregistrând primul declin de după 2016. Președintele Donald Trump, care s-a supranumit“the tariff man” (omul tarifelor), s-a angajat să reducă deficitul prin blocarea accesului importurilor neechitabile și renegocierea acordurilor de liber-schimb. Trump a argumentat că reducerea substanțială a deficitului comercial va stimula creșterea economică anuală la 3%, pe o bază durabilă. Economia a crescut însă în 2019 cu doar 2,3%, cel mai lent ritm din ultimii trei ani, după un avans de 2,9% în 2018. Odată cu reducerea tensiunilor comerciale ditnre SUZA și China, este probabil ca reducerea de anul trecut a deficitului să nu se repete și în acest an. Deficitul comercial a scăzut în 2019 cu 1,7%, la 616,8 miliarde de dolari, primul declin din 2013. Deficitul a fost de 2,9% din PIB, sub deficitul de 3% consemnat în 2018.

N.Y.P.D. înlocuiește agendele polițiștilor cu o aplicație de iPhone

Polițiștii din New York își vor face în curând însemnările pe iPhone-urile din dotare, care vor lua locul agendelor și pixului. Agenda de însemnări face parte din arsenalul polițiștilor din New York încă din anii 1800. După mai bine de 100 de ani, aceasta se retrage pentru a face loc unei aplicații de iPhone care sincronizează însemnările în cadrul Departamentului. N.Y.P.D a anunțat că schimbul va deveni oficial din 17 februarie, dată de la care cei peste 30.000 de polițiști în uniforme vor putea fi văzuți la locul incidentelor cu un iPhone în mână, în locul unui carnețel. Aplicația oferă un format standardizat, care simplifică sarcina polițiștilor și ajută la organizarea centralizată a informațiilor în cadrul departamentului. Însemnările făcute pe iPhone la fața locului vor deveni automat documente legale, care vor putea fi folosite în cadrul cercetărilor și ca probă juridică în procese. Șefii departamentului spun că astfel sunt eliminate neajunsurile scrierii în agendă - posibile abuzuri, scris neinteligibil etc. Transcrierea însemnărilor este o altă sarcină de care ofițerii scapă cu această ocazie. De asemenea, aceștia vor fi scutiți de păstrarea în siguranță a agendelor. Aceste agende trebuiau păstrate inclusiv după pensionarea agenților, pentru cazurile în care erau necesare în vreun proces. În jur de 10.000 de agende noi erau până acum printate în fiecare lună în cadrul N.Y.P.D. Departamentul a început să folosească iPhone-uri din 2015, iar în prezent are în dotare în jur de 37.000 de telefoane.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.