MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afacerile din industrie s-au redus dramatic în primele șase luni ale anului
Firmele din domeniu au raportat în prima jumătate a anului o cifră de afaceri cu 14% mai mică față de aceeașI perioadă a anului trecut
Cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă), în termeni nominali, a scăzut în primele șase luni cu 14%, comparativ cu perioada similară din 2019, ca urmare a scăderii industriei extractive (-15,2%) și industriei prelucrătoare (-14%), arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). "În luna iunie 2020, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă), în termeni nominali, a crescut față de luna precedentă cu 20,1%, iar față de luna corespunzătoare din anul precedent a scăzut cu 10,2%. În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă), în termeni nominali, a scăzut cu 14%", arată datele INS. Cifra de afaceri din industrie, în luna iunie 2020, comparativ cu luna precedentă a crescut, pe total, cu 20,1% datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare (Â20,7%) și în industria extractivă (Â0,2%). Pe marile grupe industriale creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (Â40,8%), industria bunurilor de capital (Â33,5%), industria energetică (Â18,4%), industria bunurilor de uz curent (Â14,2%) și industria bunurilor intermediare (Â10,7%). Cifra de afaceri din industrie, în luna iunie 2020, față de luna iunie 2019, a scăzut pe ansamblu cu 10,2%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria prelucrătoare (-10,3%) și în industria extractivă (-6,4%). Pe marile grupe industriale scăderi au înregistrat: industria energetică (-38,5%), industria bunurilor de capital (-15,4%), industria bunurilor intermediare (-4,2%) și industria bunurilor de uz curent (-3,9%). Industria bunurilor de folosință îndelungată a crescut cu 14,1%. Cifra de afaceri din industrie, în primul semestru al anului, comparativ cu perioada similară din 2019, a scăzut pe ansamblu cu 14%, ca urmare a scăderii industriei extractive (-15,2%) și industriei prelucrătoare (-14%). Pe marile grupe industriale scăderi ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria energetică (-31,5%), industria bunurilor de capital (-21,2%), industria bunurilor intermediare (-9%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-6,9%) și industria bunurilor de uz curent (-2,9%). "Informațiile din acest comunicat de presă (iunie 2020) surprind impactul crizei Covid-19 și al măsurilor luate de autorități ca urmare a decretării stării de urgență pe teritoriul României începând cu 16 martie 2020 și a stării de alertă începând cu 17 mai 2020; Prin colectarea informațiilor statistice, vom putea monitoriza și informa toți utilizatorii noștri cu privire la efectele Covid-19 asupra economiei și societății noastre. Apreciem sprijinul continuu al respondenților noștri la cercetările statistice derulate de Institutul Național de Statistică și înțelegem dificultățile cu care se confruntă toți furnizorii de date statistice", arată datele INS. Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprindere în perioada de referință, provenite atât din activitatea principală, cât și din activitățile secundare exercitate de aceasta. Cifra de afaceri nu include TVA și veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe.
“Creșterile salariale în pandemie sunt o percepție eronată a realității”
Așa susține Cristina Chiriac, președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin
Creșterile salariale în pandemie nu reprezintă altceva decât o percepție eronată a realității economice, în condițiile în care avem concedieri masive de personal, potrivit Cristinei Chiriac, președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). "Nu putem vorbi de creșteri ale salariului mediu net în domeniul HORECA atât timp cât s-a înregistrat o rată a concedierii personalului de 29% conform statisticilor din sector. Serviciile hoteliere și de restaurant au fost cele mai afectate de pandemie, ca urmare, datele statistice pe acest fond al concedierilor sunt distorsionate și nu reflectă situația din teren", a declarat Chiriac într-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES. Câștigul salarial mediu brut a fost, în luna iunie, conform INS, de 5.369 de lei, înregistrând o creștere de 3,5%, în timp ce salariul net a fost în creștere față de luna precedentă cu 119 lei, respectiv 3,7%. Cele mai importante creșteri lunare ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în sectorul hoteluri și restaurante 27,2%, urmat de fabricarea mobilei (17,6%), activități culturale și spectacole (14,8%), fabricarea produselor textile (12,7%). Raportat la creșterile salariale din luna iunie, avem o rată a șomajului de 5,2%, cu un număr al șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat de 467.000 de persoane, în creștere atât față de luna precedentă (463.000 persoane) cât și față de aceeași lună a anului anterior (343.000 de persoane). Potrivit Cristinei Chiriac, trebuie analizat întreg tabloul economic. "Nu putem vorbi de creșteri de salarii când avem concedieri masive de personal. Reacția rapidă a factorilor de decizie care au hotărât acordarea de facilități fiscale și garanții guvernamentale întreprinderilor afectate de pandemie și persoanelor fizice aflate în cvasi șomaj au condus la recuperarea, într-o anumită măsură, a pierderilor conjuncturale. Însă nu este momentul să cuantificăm câștigul ci trebuie să continuăm măsurile de susținere a pieței forței de muncă pentru a putea vorbi de creșteri salariale sustenabile și de durată, care să se reflecte în buzunarele cetățenilor", a spus reprezentanta CONAF. Potrivit sursei citate, se va putea vorbi de reflectarea indicatorilor macroeconomici în realitatea economică atunci când creșterea economică va fi bazată pe creșterea consumului ca efect al sporirii câștigurilor salariale nete. CONAF continuă demersul început în 2019 în cadrul dezbaterilor "Pactul pentru Muncă", unde au fost identificate și centralizate problemele și soluțiile care pot stimula dezvoltarea unei piețe a forței de muncă flexibilă, corelată cu realitatea economică, generatoare de creștere economică durabilă și sustenabilă. În următoarea perioadă, aceste măsuri vor fi aduse în atenția tuturor factorilor politici și armonizate, astfel încât să poată fi implementate prin consens politic. Pactul pentru Muncă este un proiect inițiat în 2019 de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin și Federația Patronală Petrol și Gaze.
Rata anuală a inflației a săltat la 2,8% în luna iulie
u cele mai mari scumpiri de la începutul anului sunt la fructele proaspete, cu 24,75%, și la transportul aerian, cu 17%
Prețurile de consum în luna iulie a acestui an au crescut cu 2,8%, comparativ cu luna iulie 2019, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS), care precizează că mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,57%, serviciile cu 3% iar mărfurile nealimentare cu 0,88%, în iulie față de aceeași lună a anului trecut. "Prețurile de consum în luna iulie 2020, comparativ cu luna iulie 2019, au crescut cu 2,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 2,5%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2019 – iulie 2020) față de precedentele 12 luni (august 2018 – iulie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,2%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,1%", arată datele INS. În iulie, dintre mărfurile alimentare, cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, cu 24,75% față de decembrie 2019, fructele și conserve din fructe cu 17,94%, dar și fasolea boabe și alte leguminoase, cu 12,72% și citricele și alte fructe meridionale, cu 11,32%.
Ieftiniri întâlnim la ouă, cu 4,65%, în iulie față de decembrie 2019, și la cartofi, cu 0,39%. Dintre mărfurile nealimentare, s-au scumpit țigările, cu 6,43%, în iulie față de decembrie 2019, și cărțile, ziarele și revistele cu 2,48%. În același timp, combustibilii s-au ieftinit de la începutul anului cu 8,2%.
La capitolul servicii, transportul aerian s-a scumpit cel mai mult, cu 17% de la începutul anului, dar și serviciile poștale, cu 12,41%, și serviciile de igienă și cosmetică, cu 4,84%.
Exportul de energie electrică a urcat cu 18,2% în primul semestru al anului
Exportul de energie electrică a fost de 2.550,2 milioane kWh în prima parte a acestui an, în creștere cu 393,2 milioane kWh (18,2%) față de perioada similară din 2019, în timp ce consumul final de energie electrică în primele șase luni a scăzut cu 7,1%, la 25.782 milioane kWh, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). "În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020, resursele de energie primară au scăzut cu 11,9%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 5,2%, față de aceeași perioadă a anului precedent. Principalele resurse de energie primară în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020, au totalizat 15,17 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 2,053 milioane tep față de perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019. Producția internă a însumat 9 milioane tep, în scădere cu 1,154 milioane tep față de aceeași perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 6,179 milioane tep", arată datele INS. În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 31.185,4 milioane kWh, în scădere cu 1.701,3 milioane kWh, față de perioada corespunzătoare a anului 2019. Producția din termocentrale a fost de 9.378,4 milioane kWh, în scădere cu 2.222,7 milioane kWh (-19,2%). Producția din hidrocentrale a fost de 7.390,5 milioane kWh, în scădere cu 2.263,3 milioane kWh (-23,4%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 5.964,1 milioane kWh, în creștere cu 596,3 milioane kWh (Â11,1%). Producția din centralele electrice eoliene în primul semestru a fost de 3.888,9 milioane kWh, în creștere cu 225,4 milioane kWh față de aceeași perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalații fotovoltaice în această perioadă a fost de 882,5 milioane kWh, în creștere cu 11,3 milioane kWh față de perioada corespunzătoare a anului 2019. Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 25.782 milioane kWh, cu 7,1% mai mic față de perioada corespunzătoare a anului 2019; iluminatul public a înregistrat o scădere cu 10,1%, iar consumul populației a crescut cu 2,9%. Exportul de energie electrică a fost de 2.550,2 milioane kWh în creștere cu 393,2 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în rețele și stații a fost de 2.853,2 milioane kWh, în scădere cu 120,5 milioane kWh.
Florin Cîțu: Jumătate din deficitul bugetar din 2020 reprezintă costul crizei economice
Jumătate din deficitul bugetar din 2020 reprezintă costul crizei economice, iar acest cost are două componente, o creștere a cheltuielilor bugetare neprevăzute, precum cheltuieli cu sănătatea, asistență socială și o reducere semnificativă a veniturilor bugetare față de estimarea inițială, a anunțat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. "În 2020, jumătate din deficitul bugetar reprezintă costul crizei economice. Să fie mai clar pentru toată lumea, jumătate. Iar acest cost are două componente, o creștere a cheltuielilor bugetare neprevăzute (cheltuieli cu sănătatea, asistență socială, etc) și o reducere semnificativă a veniturilor bugetare față de estimarea inițială. Aceasta este realitatea pe care socialiștii din Parlamentul României, împreună cu lacheii din jurul lor, vor să o ascundă românilor. Și plătesc bani grei pentru asta. Nu se opresc aici și nici nu se mai ascund. Vor să distrugă România și nu-i mai interesează nimic. Votează pe bandă rulantă legi fără surse de finanțare doar pentru că pot", a scris marți, pe Facebook, Florin Cîțu. El a menționat că va administra în continuare cu prudență și responsabiliate finanțele României pentru a reduce cât mai mult din impactul negativ al crizei economice asupra României. De asemenea, el îl citează pe Călin Popescu Tăriceanu în postarea menționată. "P.S. No Comment 'Vreau să vă reamintesc că, în 2004, Guvernul de stânga negocia la sânge cu sindicatele din educație o creștere de o cifră. Acum, solicită 50%, deși știu bine că această solicitare ar aduce criza economică mondială în România. Stânga are un plan foarte clar de câștigare a alegerilor, dar nu are niciun plan de guvernare a României', Călin Popescu Tăriceanu, toamna 2008", a mai scris ministrul Finanțelor. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice. "Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19", se precizează în raportul MFP privind execuția bugetară.
Primul telefon pliabil Microsoft va fi semnificativ mai ieftin
Microsoft a anunțat când va intra pe piață și cât va costa primul telefon pliabil al companiei, care va avea la bază Android. Surface Duo, telefonul cu două ecrane pe care Microsoft l-a prezentat prima oară anul trecut, va fi lansat oficial pe 10 septembrie și va costa 1.400 de dolari. Acesta este disponibil de azi pentru precomenzi în Statele Unite, în magazinul oficial al companiei, la AT&T și Best Buy. Cu aceeași ocazie, gigantul american a făcut cunoscute și o parte din detalii tehnice, pe care le-a ținut secrete până acum.
Cele două ecrane OLED de 5,6 inch, cu rezoluție 1800 x 1350 pixeli și un raport 4:3 al imaginii, se pot uni într-un singur display, de 8,1 inch, 2700 x 1800 pixeli rezoluție și un raport al imaginii 3:2. Spre deosebire Fold, al celor de la Samsung, ecranele lui Duo folosesc tehnologia Gorilla Glass, ceea ce le va oferi cu siguranță mai multă rezistență la șocuri și zgârieturi. Camera principală are 11MP, cu f/2.0, HDR și 7X “super zoom” (o denumire de marketing care nu reflectă adevărata capacitate de mărire optică, ci este făcută, cel mai probabil, cu ajutor digital). Duo va avea dotări de flagship, cu un chipset Snapdragon 855, 6GB memorie RAM și până la 256GB spațiu de stocare. Nu există suport 5G, conectivitatea oprindu-se la 5G. În interior există două baterii, cu o capacitate totală de 3.577mAh, ceea ce, probabi, se va dovedi foarte puțin pentru cele două ecrane ale pliabilului. Chiar și așa, Microsoft promite o autonomie de o zi întreagă. Microsoft cere 1.400 de dolari pentru Surface Duo, ceea este semnificativ mai puțin decât a pretins Samsung pe fragilul Galaxy Fold, care costa 1980 de dolari.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut miercuri de la 2,04% la 2%, cel mai scăzut nivel consemnat după 7 februarie 2018, când indicele s-a aflat la 1,99%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut la rândul său de la 2,10% la 2,09%. Acesta este un nou minim al ROBOR la șase luni consemnat de la 1 ianuarie 2018. Declinul are loc în urma deciziei din 5 august, a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) de reducere a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Sistem de alertare în caz de cutremur cu ajutorul smartphone-urilor
Gigantul american se va folosi, cu voia utilizatorilor, de milioanele de smartphone-uri cu Android pentru a realiza o rețea mondială de detecție și alertare în caz de cutremur. Google a anunțat că lucrează la un sistem de detectare a cutremurelor la baza curia vor sta accelerometrele montate pe smartphone-urile cu Android care funcționează în întreaga lume. Oficialii companiei sunt de părere că accelerometrul este suficient de sensibil pentru a depista și diferenția valurile seismice - valul primar (mai lent) și valul secundar (de regulă, mult mai puternic). Cu ajutorul algoritmilor și prin agregarea datelor colectate de la mii de telefoane din regiunea în care a fost depistat valul primar, va trimisă o avertizare pe telefoanelor celor aflați în zonă. Ideea este ca, în cele câteva secunde dintre valuri, oamenii să aibă timp să se adăpostească în cel mai apropiat loc sigur. Întregul proces va fi automatizat, neexistând timp pentru o intervenție umană. Sistemul va fi implementat în mai multe etape, semn că Google încă nu are încredere deplină în funcționarea acesta.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
