MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afacerile din comerțul cu ridicata au săltat în primele șapte luni cu 17,4%
Așa arată datele publicate recent de către Institutul Național de Statistică
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în termeni nominali, a crescut în primele șapte luni ale anului față de perioada similară din 2020, atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 17,4%, respectiv cu 14,3%, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). ”Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în perioada 1 ianuarie -31 iulie 2021, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2020, în termeni nominali, a înregistrat o creștere, pe ansamblu, cu 17,4%, datorită creșterii comerțului cu ridicata specializat al altor produse (plus 22,4%), comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 21,9%), comerțului cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (plus 18,7%), comerțului cu ridicata nespecializat (plus 17,4%), comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 17,4%), comerțului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 11,5%), comerțului cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 9,1%) și activităților de intermediere în comerțul cu ridicata (plus 8,6%)”, arată datele INS. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în primele șapte luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2020, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 14,3%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna iulie 2021, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 10,2%, datorită creșterii cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (plus 100,3%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (plus 23,9%), comerțul cu ridicata specializat al altor produse (plus 8,8%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 4,1%) și din comerțul cu ridicata nespecializat (plus 1,4%). Scăderi au înregistrat: comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (-7,4%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-2,1%) și comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-0,2%). Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna iulie 2021, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 1,7%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna iulie 2021, comparativ cu luna iulie 2020, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 21,3%, datorită creșterii cifrei de afaceri din: comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (plus 66,5%), comerțul cu ridicata specializat al altor produse (plus 30%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (plus 20,9%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 20,6%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 18,7%), comerțul cu ridicata nespecializat (plus 9,1%) și comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 7,9%). Comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații a scăzut cu 5,5%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna iulie 2021, comparativ cu luna iulie 2020, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 19,9%.
Turiștii străini au cheltuit în România, în medie, 520 de euro de persoană
u ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (50,8%)
Turiștii nerezidenți sosiți în România au cheltuit, în medie, 2.573,3 lei/persoană (aproximativ 520 de euro, la cursul BNR), în semestrul I al acestui an, iar principalul motiv al călătoriilor în țara noastră (59,6%) a fost reprezentat de afaceri, inclusiv participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții, relevă datele publicate, ieri, de Institutul Național de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, în primele șase luni din 2021, cheltuielile turiștilor nerezidenți sosiți în România au reprezentând 62% din total consemnat la nivel național. Patru din zece turiști nerezidenți (40,4%) au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanțe (55%), pentru evenimente culturale și sportive (22,6%) și pentru vizitarea prietenilor și rudelor (10,7%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanțe, cumpărături, evenimente culturale și sportive, vizitarea prietenilor și rudelor, tratament medical, pelerinaj religios, tranzit și alte activități. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, în semestrul I 2021, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (50,8%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (89% din totalul cheltuielilor pentru cazare). De asemenea, cheltuielile turiștilor nerezidenți în restaurante și baruri au fost de 18,2%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 14,4% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. În plus, din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, aproape jumătate (48,2%) au fost destinate achiziționării de alimente și băuturi, iar 29,6% cumpărării de cadouri și suveniruri. Totodată, cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 74,5% din totalul cheltuielilor pentru transport, în timp ce cheltuielile pentru acces în parcuri de distracții, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 25,8% din totalul cheltuielilor pentru recreere. Din totalul nerezidenților sosiți în România, în semestrul I al acestui an, 38,6% și-au organizat singuri sejurul, 33,1% prin agenții de turism, 22% prin alte modalități de organizare a călătoriei, iar 6,3% și-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât și printr-o agenție de turism. Potrivit sursei citate, principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România a fost avionul (78,2% din numărul total de turiști), în timp ce 19,4% au utilizat autoturisme proprii, 1,4% autocare și autobuze, iar 1% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcațiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.). Pe parcursul trimestrului II din 2021, mai mult de jumătate (55,2%) dintre turiștii nerezidenți sosiți în România au avut avut ca scop întâlniri de afaceri, cheltuielile acestora reprezentând 59,8% din total. În același timp, 44,8% dintre turiștii nerezidenți au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanțe (51%), pentru evenimente culturale și sportive (26,6%) și pentru vizitarea prietenilor și rudelor (11,5%). Raportat la perioada de referință, ponderea principală a cheltuielilor a fost reprezentată de cazare (50,2%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (90,5% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Alte tipuri de cheltuieli au fost: în restaurante și baruri (17,9%), pentru cumpărături (14,2%), din care 48% destinate alimentelor și băuturilor, respectiv 29,3% cadourilor și suvenirurilor. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 71,8% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice au reprezentat 32,5% din totalul cheltuielilor pentru recreere. În timpul trimestrului al doilea din acest an, din totalul nerezidenților sosiți în România, 37,3% și-au organizat singuri sejurul, 35,4% prin agenții de turism, 21,6% prin alte modalități de organizare a călătoriei și 5,7% pe cont propriu sau prin intermediului unui turoperator.
Șeful statului a adoptat legea consumatorului vulnerabil
Actul normativ să posibilitatea ca o serie de consumatori, cu situații financiare dificile, să primească ajutoare pentru încălzirea locuinței sau plata energiei
Legea consumatorului vulnerabil, adoptată în urmă cu mai mult de o săptămână de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz, a fost trimisă ieri la Președinție pentru promulgare, la aproape patru luni de la înregistrarea la Cameră și de la decizia ca proiectul de lege să fie dezbătut în procedură de urgență. Președințele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii. Camera Deputaților a adoptat legea în 7 septembrie, cu 281 de voturi „pentru” și o abținere. Potrivit legii, ”consumator vulnerabil de energie, denumit în continuare consumator vulnerabil - persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale”. Potrivit legii, măsurile de protecție socială financiare constau în acordarea de ajutoare destinate asigurării nevoilor energetice minimale și sunt:
a) ajutor pentru încălzirea locuinței;
b) ajutor pentru consumul de energie destinat acoperirii unei părți din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului;
c) ajutor pentru achiziționarea, în cadrul unei locuințe, de echipamente eficiente din punct de vedere energetic , necesare pentru iluminarea, răcirea, încălzirea și asigurarea apei calde de consum, pentru înlocuirea aparatelor de uz casnic depășite din punct de vedere tehnic și moral cu aparate de uz casnic eficiente din punct de vedere energetic, precum și pentru utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun consum de energie;
d) ajutor pentru achiziționarea de produse și servicii în vederea creșterii performanței energetice a clădirilor, ori pentru conectarea la sursele de energie. De asemenea, legea prevede ”măsuri de protecție socială non-financiare” care constau în facilități de acces și conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale.
Iohannis a discutat cu reprezentanții OMV despre creșterea prețului gazelor și energiei electrice
Președintele Klaus Iohannis a discutat, joi, cu reprezentanții OMV Group, în contextul creșterii prețurilor la energie și gaze. Conducerea OMV Group a prezentat strategia de dezvoltare a companiei în România pentru perioada următoare și a transmis angajamentul de a rămâne partener pe termen lung al statului român. Șeful statului a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale și exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziția către energia verde. De asemenea, s-a mai discutat despre provocările și oportunitățile generate de procesul de tranziție energetică, proiectul offshore Neptun Deep și protejarea consumatorilor vulnerabili și a economiei. ”Președintele României, Klaus Iohannis, a primit joi, 16 septembrie 2021, la Palatul Cotroceni, delegația OMV Group, condusă de Alfred Stern, noul CEO OMV Group. Cu ocazia întrevederii, conducerea OMV Group a prezentat strategia de dezvoltare a companiei în România pentru perioada următoare, dar și rezultatele activității curente, respectiv inițiative de responsabilitate socială. OMV Group și-a exprimat angajamentele de a rămâne un partener de încredere pe termen lung pentru statul român”, a transmis, joi, Administrația Prezidențială. Sursa citată a precizat că discuțiile s-au derulat în jurul provocărilor și oportunităților generate de procesul de tranziție energetică. Unul dintre subiectele importante ale întrevederii a fost creșterea puternică de prețuri ale gazelor naturale și energiei electrice, aspect îngrijorător în condițiile în care România este un producător important de gaze naturale în regiune. În contextul actual, președintele României a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale și exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziția către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European și cu orizontul pachetului european Fit for 55. Regiunea Mării Negre este și trebuie să rămână un pol de stabilitate regională și un perimetru strategic pentru securitatea națională. România dispune de un real potențial în domeniul producerii gazelor naturale a cărui valorificare poate și trebuie să asigure independența energetică”, se mai arată în document. Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis și-a declarat susținerea pentru parteneriatul dintre OMV Petrom și Societatea Națională Romgaz în proiectul offshore Neptun Deep, esențial atât pentru furnizarea de energie securitară, cât și pentru atingerea obiectivelor privind tranziția energetică. ”Finalizarea negocierilor dintre compania americană ExxonMobil și Societatea Națională Romgaz creează premise încurajatoare pentru implicarea producătorului național ca partener activ în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră și pentru intrarea în linie dreaptă a proiectului. Președintele României a reiterat, totodată, necesitatea investițiilor în noi capacități de producere a energiei, bazate în mare măsură și pe surse regenerabile, importante pentru mixul energetic asumat de România în contextul noilor ambiții europene privind neutralitatea energetică”, a mai transmis Administrația Prezidențială.
Fondul Proprietatea critică schimbarea membrilor CA al Salrom
Franklin Templeton International Services S.À R.L, în calitate de administrator de fond de investiții alternative și administrator unic al Fondului Proprietatea, dezaprobă schimbarea membrilor consiliului de administrație al Salrom (Societatea Națională a Sării). Mandatul noului consiliu va începe la 1 octombrie. Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, spunea luni că prima măsură luată în Ministerul Economiei după plecarea sa a fost schimbarea tuturor membrilor CA profesioniști, inclusiv la societăți care au început să facă performanță. Profitul net al Societății Naționale a Sării (Salrom), singurul producător de sare din România, a înregistrat în primul semestru un profit net de 22,2 milioane lei, de cinci ori și jumătate mai mare față de același semestru din 2020 (4,1 milioane lei). Veniturile operaționale au urcat cu 26%, la 161,2 milioane lei, de la 127,7 milioane lei in prima parte a anului trecut. ”Franklin Templeton International Services S.À R.L, în calitate de administrator de fond de investiții alternative și administrator unic al Fondului Proprietatea își exprimă dezamăgirea față de schimbarea membrilor consiliului de administrație al Salrom. Mandatul noului consiliu va începe la 1 octombrie 2021. Stabilitatea și soliditatea companiilor de stat, precum și dezvoltarea viitoare a acestor companii sunt de o importanță capitală pentru economia românească, iar succesul lor este un rezultat direct al calității persoanelor numite în funcțiile cheie de supraveghere și conducere”, arată Fondul. Fondul Proprietatea consideră că această decizie riscă să dăuneze companiei și pune în pericol proiecte importante, precum listarea Salrom la bursă și evaluarea opțiunilor privind exploatarea zăcămintelor de grafit din Gorj. ”De fapt, persoanele numite acum de acționarul majoritar în consiliul de administrație al Salrom nu sunt altele decât cele care au deținut aceste funcții în 2020, un an în care profitul Salrom a scăzut de aproape șapte ori și în care veniturile din exploatare au scăzut cu 36%. Este o întrebare legitimă dacă acestea sunt persoanele potrivite pentru a contribui la listarea companiei sau pentru a lua cele mai bune decizii cu privire la exploatarea zăcămintelor de grafit, o resursă vitală pentru tranziția energetică globală”, mai arată FP. Fondul Proprietatea precizează că va continua să sprijine actualul consiliu de administrație și conducerea Salrom, datorită bunei înțelegeri a afacerilor companiei, demonstrate prin introducerea măsurilor de eficientizare la nivelul companiei și inițierea de proiecte de investiții care sprijină creșterea pe termen lung a acesteia.
Microsoft lansează autentificarea fără parolă pentru toți utilizatorii
Serviciile Microsoft accesibile pe baza unui cont, precum cele ale suitei online Microsoft 365 sau contul folosit în Windows, pot fi acum folosite fără parolă. Microsoft anunță extinderea disponibilității funcției de logare fără parolă, ce poate fi acum activată de oricine, după ce fusese lansată inițial ca o funcție extra pentru conturile enterprise. Noua opțiune înseamnă că utilizatorii pot înlocui parola cu o altă metodă de verificare a identității și scăpa de memorarea sau notarea acesteia. În locul parolei tradiționale, logarea în conturile Microsoft se va putea face cu un cod primit pe SMS, cu Windows Hello (amprentă, scanare facială etc.), o cheie fizică de securitate sau aplicația Microsoft Authenticator. Din păcate, pentru logarea fără parolă, nu sunt suportate alte aplicații de verificare a identității pe baza codurilor unice, ci doar Authenticator-ul produs de Microsoft și disponibil în magazinele de aplicații pentru Android și iOS. Pentru activarea logării fără parolă, utilizatorii trebuie să se logheze în contul Microsoft și să se ducă la setări. Acolo, trebuie să intre la Security - Advanced Security Option și să activeze opțiunea Paswordless account din partea de jos a paginii.
Grupul chinez Geely vrea să listeze Volvo Cars la Bursă
Grupul chinez Geely este în discuții avansate cu băncile pentru listarea diviziei Volvo Cars în următoarele săptămâni, au declarat trei surse pentru Reuters, în ceea ce se așteaptă a fi una dintre cele mai mari oferte publice inițiale din Europa în 2021. Volvo Cars urmărește o evaluare de aproximativ 20 de miliarde de dolari în listarea planificată să aibă loc la Stockholm, au spus sursele, una afirmând că lansarea este planificată pentru sfârșitul lunii septembrie. Goldman Sachs și SEB conduc tranzacția, în timp ce alte bănci, inclusiv BNP Paribas, Carnegie și HSBC, sunt de asemenea implicate în tranzacție, au adăugat sursele. Volvo Cars a refuzat să comenteze. Geely nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii prin e-mail în afara programului normal de lucru din China. SEB și Goldman Sachs au refuzat să comenteze. Celelalte bănci nu au fost disponibile imediat.
Inelul inteligent care facilitează plăți contactless a fost lansat în Japonia
Evering, un startup japonez FinTech în ascensiune, a lansat inelul NFC, care oferă consumatorilor japonezi posibilitatea plăților fără contact. Thales va oferi securitate încorporată și tehnologie contactless, dar și servicii de personalizare a plăților pentru tranzacții sigure cu inelul inteligent. ”Tehnologia contactless pentru efectuarea de plăți reprezintă un plus de confort pentru consumatori, în întreaga lume, mai ales în aceste vremuri de pandemie. Cu experiență în furnizarea de produse de plată sigure băncilor și altor instituții financiare, Thales e parte și din industria dispozitivelor inteligente wearable în Japonia. Inelul Evering permite plăți fără contact și se înscrie în conceptul 'Mai puțin înseamnă mai inteligent'. Inelul impermeabil fabricat din ceramică facilitează plăți fără numerar și fără contact atunci când este apropiat de terminalul de plată. Inelul nu are baterii, nu necesită încărcare și este un produs care îmbină perfect moda cu tehnologia”, anunță compania.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
