MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afacerile din comerț bat pasul pe loc
Așa arată ultimele date publicate INS
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut, în primele opt luni faţă de perioada similară din 2024, atât ca serie brută cu 1,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,3%. ”Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1 ianuarie – 31 august 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 august 2024, a înregistrat o creştere pe ansamblu, cu 1,1%, datorită creşterilor activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (Â10,3%), comerţului cu ridicata nespecializat (Â10,1%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (Â8,5%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (Â5,7%) şi comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (Â0,7%)”, arată datele INS. Scăderi au înregistrat: comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-10,7%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-3,5%) şi comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-1,5%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie – 31 august 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 august 2024, a crescut pe ansamblu, cu 0,3%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna august 2025, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu, cu 14,3%, ca urmare a scăderilor cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata nespecializat (-23,3%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-21,6%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (-17,1%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-16,6%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-15,4%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-13,9%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-10,6%) şi din comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-6,9%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna august 2025, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu, cu 3,3%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna august 2025, comparativ cu luna august 2024, a crescut pe ansamblu, cu 1%, datorită creşterilor comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (Â38,5%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (Â8,8%), activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (Â2,2%) şi comerţului cu ridicata nespecializat (Â1,4%). Scăderi au înregistrat: comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (-11,3%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-8,6%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-8%) şi comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-0,9%).
Capacitatea de cazare turistică a crescut cu 5,8%, la 14.325 structuri
l mai mult de jumătate din hoteluri erau de 3 stele. În România sunt doar 51 de hoteluri de 5 stele
Capacitatea de cazare turistică, la 31 iulie, a crescut cu 5,8%, faţă de 2024, la 14.325 structuri, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (54,5% din total), 4 stele (28,1%) şi 2 stele (12,9%). În România sunt doar 51 de hoteluri de 5 stele. Judeţul Constanţa a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică. ”Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (54,5% din total hoteluri), 4 stele (28,1%) şi 2 stele (12,9%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 51 de structuri (cu 2 mai multe faţă de 31 iulie 2024). Apartamentele şi camerele de închiriat au reprezentat 34,7% din totalul structurilor de cazare, cele mai multe fiind clasificate cu 3 stele (70,7% din numărul total de apartamente şi camere de închiriat)”, arată datele INS. Din numărul total de strucuri, la 31 iulie 2025, existau 1.669 hoteluri, 3.668 pensiuni agroturistice, 1.600 pensiuni turistice, 4.968 apartamente şi camere de închiriat, 489 bungalouri, 733 vile turistice, 328 hosteluri, 219 cabane turistice, 187 moteluri, 113 campinguri şi 226 căsuţe turistice. La data de 31 iulie 2025, din totalul structurilor de cazare, 1.605 unităţi erau în reparaţii capitale şi 3.363 nu au completat chestionarul din alte cauze. Judeţul Constanţa a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică. Primele trei judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au fost: Constanţa (1.752 structuri de cazare), Braşov (1.395) şi Suceava (866). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (26,5%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe), urmat de judeţul Braşov (7,7%) şi Municipiul Bucureşti (6,6%). Din numărul total de locuri-pat de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 26,3%, judeţul Braşov 7,8%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6%. Din totalul de 213.100 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la 31 iulie 2025 (exclusiv camerele din căsuţe), 105.000 (49,3%) erau în hoteluri. Zona "Litorală, exclusiv oraşul Constanţa" a oferit cel mai mare număr de locuri – pat de cazare. Pe zone turistice, din numărul total de 464.354 locuri-pat, 117.245 erau în "staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)", 105.837 în "Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)", 100.745 în "alte localităţi şi trasee turistice", 89.815 în "staţiuni din zona montană", 40.072 în "staţiuni balneare" şi 10.640 în zona "Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)".
Cheltuielile pentru protecţia mediului au ajuns la 1,9% din PIB
Cheltuielile pentru protecţia mediului la nivel naţional s-au ridicat în anul 2024 la 28 miliarde lei, reprezentând 1,9% din PIB, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În anul 2024, cheltuielile pentru protecţia mediului la nivel naţional au fost de 28 miliarde lei reprezentând 1,9% din PIB2. La nivel naţional, cele mai mari cheltuieli pentru protecţia mediului au fost înregistrate pe domeniul recuperarea deşeurilor, materialelor şi economii de materiale la producătorii specializaţi, acestea reprezentând 70,2% din totalul cheltuielilor pe domeniul recuperarea deşeurilor, materialelor şi economii de materiale”, arată datele INS. La nivel naţional, cele mai mari investiţii pentru protecţia mediului au fost înregistrate pe domeniul ape uzate şi resurse de apă la administraţia publică, acestea reprezentând 66,9% din totalul investiţiilor pe domeniul ape uzate şi resurse de apă În anul 2024, la nivel naţional, investiţiile pentru protecţia mediului au reprezentat 26,3% din totalul cheltuielilor la nivel naţional pentru protecţia mediului. La nivel naţional, investiţiile administraţiei publice au cea mai mare pondere în totalul investiţiilor pentru protecţia mediului (50,3%), fiind urmate de investiţiile producătorilor nespecializaţi (37,1%) şi de cele ale producătorilor specializaţi (12,6%). Producătorii nespecializaţi au înregistrat cele mai mari cheltuieli pentru protecţia mediului în sectorul „industria prelucrătoare” (48,5%), în sectorul „captarea, tratarea şi distribuţia apei” (21,1%) şi în sectorul „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă” (16,6%). În anul 2024, cele mai mari investiţii pentru protecţia mediului au fost înregistrate pe domeniul “ape uzate şi resurse de apă”, cu o valoare de aproximativ 4 miliarde lei preţuri curente, urmate de domeniul „recuperarea deşeurilor, materialelor şi economii de materiale”, cu 1,8 miliarde lei preţuri curente.
Patru din zece români vor reduce bugetul de ''Black Friday'
Patru din zece români (41%) vor reduce bugetul alocat pentru ''Black Friday 2025'', în timp ce două din zece persoane nu vor cumpăra nimic cu această ocazie, arată rezultatele unui sondaj de specialitate, publicate vineri. Conform datelor centralizate de tbi bank, în acest an, doar 15% dintre români au declarat că vor cheltui mai mult de ''Black Friday'' față de cât au alocat în 2024.
Pe de altă parte, 22% dintre respondenți spun că nu vor cumpăra nimic în ziua reducerilor Black Friday, iar aproape 44% încearcă să-l mențină la același nivel ca anul trecut, sperând să profite de reduceri la produsele de care au nevoie. Într-o pondere de 41% din totalul celor chestionați, aceștia susțin că vor reduce bugetul pentru cumpărături cu ocazia evenimentului cu cele mai importante reduceri din an, în multe cazuri chiar mai mult de jumătate, La nivel general, patru din zece intervievați au în plan să cheltuie cel mult 700 de lei, iar alți doi din zece cred că vor aloca până la 1.500 de lei pentru produsele pe care așteaptă să le cumpere la reducere de ''Black Friday'', în timp ce doar 11% cred că vor cheltui mai mult de 2.000 de lei. În context, peste jumătate (56%) au afimat că vor folosi bani din economiile personale pentru aceste cumpărături, iar 26% că vor utiliza doar banii din salariul lunii octombrie. Un procent de 12% se bazează pe o soluție de finanțare pentru a acoperi costurile. Referitor la modalitate de achitare a produselor ce urmează a fi achiziționate, plata în plata rate fără dobândă reprezintă cea mai atractivă variantă pentru 47% dintre cei care ar vrea să cumpere ceva, dar nu au toți banii, în timp ce 37% spun că vor face achiziții doar dacă au toată suma necesară. De asemenea, peste 44% dintre respondenți declară că sunt interesați în special de electrocasnice, mai mult de 40% că vor urmări și reducerile de la electronice, iar 29,4% au în vizor și gama de produse IT. Aproape trei sferturi dintre români (72%) susțin că vor să cumpere produse de care au nevoie personal sau în casă, în timp ce 32,3% ar vrea să cumpere și cadouri de Crăciun.
Tesla pariază că nu mai are nevoie de modele noi pentru a rămâne relevantă
La aproape un deceniu după lansarea revoluţionarului Model 3, urmat de Model Y, Tesla pare să fi intrat într-o perioadă de stagnare în privinţa gamei sale auto. În timp ce rivalii chinezi lansează noi modele la fiecare doi ani, compania condusă de Elon Musk nu are în prezent niciun automobil complet nou în dezvoltare pentru şoferii umani, mizând în schimb pe tehnologia de conducere autonomă şi pe roboţi umanoizi, relatează Reuters. Modelul Cybertruck, singura noutate majoră din ultimii ani, s-a dovedit un eşec comercial, iar proiectul pentru un vehicul electric de 25.000 de dolari a fost abandonat. În locul acestuia, Tesla a introdus versiuni simplificate ale modelelor 3 şi Y, cu preţuri de 37.000 şi 40.000 de dolari, fără planuri anunţate pentru modele complet noi. Compania nu a realizat o redesenare completă a niciunui model în aproape două decenii, o strategie riscantă într-o industrie în care reîmprospătarea constantă a ofertei este esenţială. În timp ce producători precum BYD lansează zeci de modele noi în ritm accelerat, Tesla continuă să trateze maşinile sale precum telefoanele iPhone, adăugând doar îmbunătăţiri prin actualizări software. Unii analişti consideră că abordarea minimalistă a Tesla, un produs cu marjă ridicată, fără lux inutil, dar cu tehnologie avansată, poate funcţiona. Alţii avertizează însă că loialitatea clienţilor scade, iar vânzările se diminuează odată cu îmbătrânirea modelelor.
China promite creşterea consumului intern şi dezvoltarea tehnologică
Liderii chinezi au anunţat joi, în cadrul reuniunii ”Plenului al Patrulea”, intenţia de a impulsiona consumul intern în următorii cinci ani şi de a accelera dezvoltarea tehnologică internă, în contextul tensiunilor economice şi comerciale tot mai accentuate cu Statele Unite, relatează CNBC. Potrivit comunicatului oficial difuzat de presa de stat, obiectivul principal este ”extinderea viguroasă a cererii interne”, prin stimularea consumului şi investiţiilor eficiente. Beijingul vizează un echilibru între cerere şi ofertă, bazându-se pe principiul că ”noua cerere generează noi surse de ofertă, iar oferta creează la rândul ei cerere.” Deşi documentul nu menţionează ţări străine, accentul pus pe autosuficienţă tehnologică şi pe ”consolidarea influenţei internaţionale” vine în contextul restricţiilor tot mai severe impuse de SUA asupra accesului Chinei la tehnologii avansate.
Microsoft anunţă Mico, o „faţă” pentru AI-ul Copilot
Microsoft încearcă să ofere o faţă umană AI-ului integrat în produsele companiei şi, în acest sens, va lansa o faţă prietenoasă a acestuia, pe care o va numi Mico. În spatele numelui (care preia primele două litere de la Microsoft Copilot) se află intenţia companiei de a da AI-ului o personalitate caldă şi personalizabilă, cu o prezenţă vizuală consistentă. Noua faţă a AI-ului Copilot va urmări activitatea utilizatorului şi va asculta comenzile acestuia, oferind reacţii şi schimbându-şi culoare pentru a reflecte modul în care interacţionează - spune Microsoft. Mico seamănă mult ca idee cu bătrânul Clippy, asistentul din Microsoft Office la care compania a renunţat după mulţi ani. De altfel, Microsoft nu ascunde izvorul inspiraţiei pentru Mico şi a inclus un „easter egg” în acesta: dacă utilizatorul dă click de mai multe ori pe el, Mico se transformă în Clippy.
Apple a pierdut un proces de referinţă privind comisioanele din App Store
Apple a abuzat de poziţia sa dominantă prin impunerea unor comisioane nedrepte dezvoltatorilor de aplicaţii, a decis joi Tribunalul britanic pentru Apeluri în Concurenţă (CAT), într-o hotărâre care ar putea costa gigantul american sute de milioane de lire sterline, transmite Reuters. Procesul colectiv, intentat în numele a milioane de utilizatori de iPhone şi iPad din Marea Britanie, a vizat practicile Apple din perioada octombrie 2015 – decembrie 2020. Instanţa a concluzionat că firma ”a exclus concurenţa din piaţa de distribuţie a aplicaţiilor” şi a perceput ”preţuri excesive şi inechitabile” sub formă de comisioane către dezvoltatori. Cazul, estimat la 1,5 miliarde de lire sterline (circa 2 miliarde de dolari), va intra luna viitoare într-o nouă etapă, în care tribunalul va decide cuantumul despăgubirilor şi dacă Apple primeşte drept de apel. Compania a anunţat deja că va contesta decizia, susţinând că tribunalul ”a interpretat greşit realitatea unei pieţe de aplicaţii competitive şi prospere”.
