MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afacerile din comerț au intrat la apă
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a scăzut cu 1,8%, în primele nouă luni, ca serie brută
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a scăzut, în primele nouă luni, atât ca serie brută cu 1,8%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,3%, faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-30.IX.2024, comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2023, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 1,8%, ca urmare a scăderii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-18,8%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-7,1%) şi activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (-6,3%). Creşteri au înregistrat: comerţul cu ridicata nespecializat (+14,5%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+7,5%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+6,4%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+1,1%) şi comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+0,3%)”, arată datele INS. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada ianuarie – septembrie 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, pe ansamblu, a scăzut cu 1,3%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna septembrie 2024, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 4,6%, datorită creşterii cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+18,8%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+12,7%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+11,6%), comerţul cu ridicata nespecializat (+10,1%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+6%) şi din activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+0,7%). Scăderi au înregistrat comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-6%) şi comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-4,1%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2024, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 0,9%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna septembrie 2024, comparativ cu luna septembrie 2023, a scăzut, pe ansamblu, cu 3%, ca urmare a scăderii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-40,9%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-4%) şi comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-0,9%).
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 0,7%
Valoarea totală a creditelor a ajuns la 416,063 miliarde lei, informează Banca Naţională a României
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut, în luna octombrie 2024, cu 0,7% faţă de septembrie 2024 (0,1% în termeni reali), până la nivelul de 416,063 miliarde lei, informează Banca Naţională a României, printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 70,1% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 1,1%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 29,9% în totalul creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,3% (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 8,9% (4,1% în termeni reali), pe seama majorării cu 11,7% a componentei în lei (6,7% în termeni reali) şi cu 3% a componentei în valută exprimată în lei (2,8% în cazul exprimării indicatorului în euro). Soldul creditului guvernamental acordat de instituţiile de credit a înregistrat o creştere cu 2,5% în octombrie faţă de luna septembrie 2024, până la 228,063 miliarde lei. În raport cu octombrie 2023, acesta s-a majorat cu 23,8% (18,2% în termeni reali). Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat, la sfârşitul lunii octombrie 2024, un sold de 707,036 miliarde lei. Aceasta a crescut cu 1,3% (0,6% în termeni reali ) faţă de luna septembrie 2024, iar în raport cu octombrie 2023 s-a majorat cu 10,3% (5,4% în termeni reali).
Furturi de unt şi scumpiri galopante ale alimentelor, în Rusia
În Rusia, furtul unui produs de bază, untul, atrage atenţia la nivel internaţional, pe fondul unei inflaţii galopante ce afectează puternic populaţia, relatează CNBC. Recent, în Ekaterinburg, două persoane au spart un magazin mic de produse alimentare, Dairy Place, unde au sustras 20 de kilograme de unt, potrivit camerelor de supraveghere şi presei locale. Proprietarul magazinului a descris furtul drept un simbol al valorii ”aurului” pe care îl reprezintă untul în contextul economic actual. Preţurile produselor alimentare de bază au continuat să crească semnificativ în Rusia, un pachet standard de unt de 200 g ajungând la 200 de ruble, echivalentul a aproape 2 dolari, cu o creştere de 30% faţă de decembrie 2023, conform datelor Rosstat. Inflaţia anuală a fost de 8,5% în octombrie, de peste două ori mai mare decât ţinta băncii centrale, care a crescut recent rata dobânzii de referinţă la 21% pentru a încerca să frâneze inflaţia. Creşterea preţurilor alimentelor şi inflaţia ridicată sunt exacerbate de războiul în desfăşurare împotriva Ucrainei şi de sancţiunile economice impuse Rusiei. Conducerea ţării prioritizează cheltuielile de apărare în detrimentul producţiei agricole, în timp ce Kremlinul dă vina pe ”ţările neprietenoase” pentru aceste dificultăţi economice. Răspunsurile guvernamentale, inclusiv promisiunile de a creşte producţia de lactate şi importul de produse din ”ţări prietenoase,” au fost menite să liniştească populaţia. Totuşi, pentru mulţi ruşi, legătura dintre război şi creşterea preţurilor este evidentă, dar criticile publice sunt rare din cauza riscurilor asociate.
Romcarbon a cumpărat 1 milion de acţiuni Antibiotice, cu 2,65 milioane lei
Romcarbon Buzău (simbol bursier ROCE), producător de ambalaje din plastic, anunţă că a achiziţionat un număr de 1 milion de acţiuni emise de societatea Antibiotice, producător de medicamente deţinut de stat prin Ministerul Sănătăţii. Valoarea totală a acţiunilor achiziţionate este de 2,65 milioane lei. ”Romcarbon, în calitate de emitent de valori mobiliare, informează investitorii şi acţionarii că la data de 25.11.2024, în urma aprobării în unanimitate a Consiliului de Administraţie al Romcarbon, societatea a achiziţionat un număr de 1.000.000 de acţiuni emise de societatea Antibiotice SA, simbol bursier ATB, (companie cu sediul în Iaşi, având o istorie de peste 68 de ani şi care se poziţionează ca unul dintre cei mai importanţi producători de medicamente generice din România). Valoarea totală a acţiunilor achiziţionate este de 2.650.000 lei, respectiv o valoarea unitară de 2,65 lei/acţiune”, arată un anunţ al Romcarbon, transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Compania Romcarbon este listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) cu simbolul ROCE şi are o capitalizare de 83,99 milioane lei. Compania este procesator de mase plastice cu experienţă în prelucrarea polietilenei, polipropilenei, PVC-ului, polistirenului. În primele nouă luni, compania a raportat pierderi de 4,12 milioane lei. 32,8% din acţiunile Romcarbon sunt deţinute de Living Plastic Industry din Buzău. Înfiinţată în 1955, Antibiotice SA are o tradiţie de aproape 70 de ani în fabricarea de produse farmaceutice finite şi de ingrediente farmaceutice active (API). Compania are o valoare de piaţă de 1,79 miliarde lei. În primele nouă luni, producătorul de medicamente a avut un profit net de 87,93 milioane lei. În prezent, compania este lider mondial în producerea de substanţe active pe bază de Nistatină şi cel mai mare producător român de medicamente generice, având parteneriate consolidate de afaceri cu diferite entităţi internaţionale.
Fitch a îmbunătăţit ratingul Garanti BBVA România
Agenţia internaţională de rating Fitch Ratings a revizuit în creştere Ratingul pentru Datorii pe Termen Lung (IDR) al Garanti BBVA România (GBR) la 'BB' de la 'BB-' cu Perspectivă Stabilă, această îmbunătăţire reprezentând o recunoaştere semnificativă a poziţiei financiare solide a băncii şi a capacităţii acesteia de a opera eficient în peisajul economic al României. Potrivit unui comunicat al băncii, remis luni AGERPRES, Fitch a îmbunătăţit de asemenea Ratingul de Viabilitate (VR) al GBR la "bb" de la "bb-" şi Ratingul de Sprijin al Acţionarilor (SSR) la "bb-" de la "b-". "Agenţia de rating subliniază că ratingurile IDR ale Garanti BBVA România (GBR) sunt susţinute de capacitatea băncii de a opera într-un mediu economic românesc îmbunătăţit, aşa cum se reflectă în actualizarea Ratingul de Viabilitate (VR)", subliniază banca în comunicat. Simultan, VR-ul evidenţiază şi indicatorii solizi de capital ai băncii, calitatea activelor menţinută istoric la niveluri ridicate, lichiditatea adecvată şi un profil stabil de finanţare, susţinut de o bază de depozite granulară. "Această revizuire în creştere a rating-urilor din partea Fitch reflectă soliditatea cadrului nostru operaţional şi angajamentul faţă de creşterea sustenabilă pe piaţa locală. La Garanti BBVA România, continuăm să prioritizăm furnizarea de servicii financiare inovatoare şi să sprijinim aspiraţiile clienţilor şi comunităţilor locale. Constat cu mândrie că noile ratinguri acordate de Fitch sunt o recunoaştere importantă a strategiei noastre bine fundamentate şi a muncii dedicate a echipei noastre", a declarat Mustafa Tiftikcioglu, directorul general al Garanti BBVA România, citat în comunicat. Banca Garanti BBVA face parte din Grupul Garanti BBVA România, alături de Garanti BBVA Leasing şi Garanti BBVA Credite de Consum, care completează oferta băncii cu produse specifice de leasing, servicii de management al flotei, precum şi credite de consum. În 2023, banca a celebrat 25 de ani de prezenţă activă în cadrul sistemului bancar românesc.
UniCredit se oferă să cumpere banca rivală italiană Banco BPM
Banca italiană UniCredit a anunţat o ofertă de achiziţie a rivalei sale locale Banco BPM, evaluată la aproximativ 10 miliarde de euro, transmite CNBC. Potrivit declaraţiilor UniCredit, tranzacţia ar permite băncii să îşi consolideze poziţia de lider în sectorul bancar pan-european. Oferta UniCredit este de 6,657 euro per acţiune Banco BPM, o mică primă faţă de preţul de închidere de vineri, de 6,644 euro. Dacă va fi finalizată, achiziţia va uni două dintre cele mai mari instituţii bancare din Italia. Acţiunile UniCredit au scăzut cu 1,7% în tranzacţiile de luni, în timp ce acţiunile Banco BPM au crescut cu 5%, reflectând entuziasmul pieţei faţă de posibila fuziune. Această mişcare vine într-un an marcat de un val de achiziţii şi fuziuni în sectorul bancar european, văzut de mulţi experţi ca fiind pregătit pentru consolidare. În ultimele luni, UniCredit şi-a majorat participaţia la banca germană Commerzbank la aproximativ 21% şi a solicitat aprobarea pentru a-şi extinde pachetul de acţiuni la 29,9%, întâmpinând însă reticenţă din partea guvernului german.
Pieţele financiare salută nominalizarea lui Scott Bessent ca secretar al Trezoreriei SUA
Nominalizarea lui Scott Bessent pentru funcţia de secretar al Trezoreriei SUA de către preşedintele-ales Donald Trump a fost primită pozitiv pe pieţele financiare, luni, pe fondul speranţelor că acesta va aduce o abordare mai moderată în politica economică americană, transmite CNBC. Indicele dolarului american a scăzut cu 0,8% luni, iar euro a crescut cu aproximativ 1%, ajungând la 1,0517 dolari pe unitate. Scott Bessent, fondator al fondului de investiţii Key Square Group, este considerat de către strategi o alegere ”sigură” şi moderată, comparativ cu alţi candidaţi. Nominalizarea sa sugerează o posibilă atenuare a unor măsuri economice controversate promovate de Trump, inclusiv tarifele ridicate pentru importuri. Bessent a pledat pentru o abordare ”stratificată” a tarifelor, evitând impunerea bruscă a taxelor mari. Susannah Streeter, şefa departamentului de pieţe şi bani de la Hargreaves Lansdown, a remarcat că experienţa
Trump promite o taxă de 25% pentru produsele din Mexic şi Canada
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat luni că va semna un ordin executiv prin care va impune o taxă vamală de 25% pentru toate produsele care intră în Statele Unite din Mexic şi Canada, relatează Reuters. „Pe 20 ianuarie, ca unul dintre multele mele prime ordine executive, voi semna toate documentele necesare pentru a impune Mexicului şi Canadei un tarif de 25% pentru TOATE produsele care intră în Statele Unite prin ridicolul său (acord) al graniţelor deschise”, a declarat Trump într-o postare pe reţeaua sa Truth Social. Trump a declarat că suprataxa va rămâne în vigoare până când cele două ţări vor lua măsuri împotriva drogurilor, în special a fentanilului, şi a migranţilor care trec ilegal frontiera.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
