MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afacerile din comerț au intrat în faza de contracție
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a scăzut cu 1,7%, arată datele INS
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut cu 1,1%, în primele opt luni ale anului, faţă de perioada similară din 2023, atât ca serie brută cu 1,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). ”Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.VIII.2024, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII.2023, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 1,7%, ca urmare a scăderii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-15,2%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-7,9%), activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (-7,8%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-0,6%)”, arată datele INS. Creşteri au înregistrat: comerţul cu ridicata nespecializat (Â14,0%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (Â7,9%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (Â6,2%) şi comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (Â1,8%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-31.VIII.2024, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII.2023, pe ansamblu, a scăzut cu 1,1%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna august 2024, comparativ cu luna precedentă, a scăzut, pe ansamblu, cu 8,5%, ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-33,1%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-15,7%), comerţul cu ridicata nespecializat (-6,4%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-4,9%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-4,5%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (-3,6%) şi din comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-2,4%). Comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului a crescut cu 0,7%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna august 2024, comparativ cu luna precedentă, a scăzut, pe ansamblu, cu 3,3%.
Şapte din zece multinaţionale se aşteaptă la înmulţirea obligaţiilor de raportare fiscal
70% din companiile multinaţionale din întreaga lume se aşteaptă la înmulţirea obligaţiilor de raportare fiscală, pe fondul numeroaselor reglementări adoptate în anii trecuţi, arată un sondaj Deloitte, potrivit căruia aproape 60% estimează că facturarea electronică şi raportările digitale aferente operaţiunilor comerciale vor simplifica procesul de conformare. ”Companiile multinaţionale din întreaga lume (70%) se aşteaptă la înmulţirea obligaţiilor de raportare fiscală, pe fondul numeroaselor reglementări adoptate în anii trecuţi, astfel că asigurarea transparenţei datelor şi conformarea cu cerinţele autorităţilor reprezintă principala provocare cu care se confruntă în prezent”, potrivit Deloitte 2024 Global Tax Policy Survey. Pe locul doi se află digitalizarea sistemului de taxe, însă în acest caz aşteptările sunt optimiste - 59% dintre participanţii la studiu sunt de părere că facturarea electronică şi raportările digitale aferente operaţiunilor comerciale au potenţialul de a simplifica conformarea fiscală, chiar dacă necesită investiţii iniţiale considerabile. Cu toate astea, 10% susţin că efectul va fi contrar. A treia mare provocare pentru companiile multinaţionale este legată de reforma fiscală internaţională care, pe lângă acordul pe doi piloni semnat sub coordonarea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cuprinde şi măsurile care vizează taxarea serviciilor digitale şi iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) de cooperare în taxarea internaţională, lansată recent la solicitarea ţărilor în curs de dezvoltare. Astfel, 54% dintre participanţii la studiu spun că implementarea pilonului II din reforma OCDE (impozitul minim pe profit la nivel global), aşteptată în următorii trei ani, va genera mai multă complexitate în raportările fiscale. În plus, dat fiind că pilonul II anulează avantajul competitiv al statelor care utilizau ratele reduse de impozitare pentru a atrage investiţii, 77% dintre participanţi anticipează că acestea vor introduce alte facilităţi în acest scop, compatibile cu pilonul II. Pe de altă parte, implementarea pilonului I din reforma OCDE (redistribuirea parţială a drepturilor de impozitare către ţările din care sunt obţinute veniturile) rămâne incertă, dat fiind că statele semnatare nu au ajuns la un acord final până la termenul asumat, respectiv 30 iunie 2024. În aceste condiţii, participanţii la studiu se aşteaptă ca iniţiativa ONU să pună accentul, în principal, pe taxarea serviciilor digitale, pe aspectele legate de considerentele ESG (evironment, social, governance – protecţia mediului, aspecte sociale, guvernanţă), pe asigurarea unei abordări fiscale echitabile în economiile dezvoltate şi în cele în curs de dezvoltare, dar şi pe relocarea drepturilor de impozitare din statele de rezidenţă fiscală în ţările sursă.
Mihaela Mitroi: Elefantul din cameră este fiscalitatea
Mihaela Mitroi, consultant fiscal şi partener în cadrul GTA Group, afirmă că fiscalitatea reprezintă „elefantul cin cameră” atunci când se discută despre antreprenoriat în România. „Ce să vorbim de predictibilitate? În ultimii 3 ani, din 2022, până în 2024, am avut nenumărate schimbări în ceea ce priveşte companiile. Vorbim practic de o legiferare care nu a fost în folosul acestor companii”, afirmă antreprenoarea. „Elefantul din cameră este fiscalitatea. Şi aş vrea să mă refer la situaţia, în primul rând, a microcompaniilor şi apoi a companiilor mici şi mijlocii şi a companiilor în general în România. Din 2004 până în prezent am avut nenumărate schimbări, aproape în fiecare an s-a întâmplat ceva cu acest regim de microcompanii. (...) Ce să vorbim de predictibilitate? În ultimii 3 ani, din 2022, până în 2024, am avut nenumărate schimbări în ceea ce priveşte companiile. Vorbim practic de o legiferare care nu a fost în folosul acestor companii”, a afirmat Mihaela Mitroi, joi, în cadrul conferinţei IMM-urile, oxigen pentru România - Ediţia a III-a, organizată de News.ro. Aceasta a subliniat că „lucrurile nu sunt chiar atât de roz pe cât par, numărul de companii înregistrate la Registrul Comerţului a început să scadă”. Mihaela Mitroi arată că Uniunea Europeană încurajează statele membre să susţină, să încurajeze întreprinderile mici şi mijlocii în aşa fel încât acestea să poată să contribuie la prosperitatea statului respectiv şi a Europei, în general. Aceasta a precizat că mesajul său este unul legat de strategia fiscală, care scrie că jalonul 206 din PNRR poate „omorî” companiile mici. „Mesajul meu este următorul: ce facem cu strategia financiar-fiscală de care am auzit recent şi care a ajuns în surse publice în formă de proiect în care scrie negru pe alb faptul că jalonul 206 care se referă la, aşa cum am spus puţin mai colocvial, omorârea microcompaniilor va intra în vigoare începând cu primul trimestru al anului 2025, cu alte cuvinte nu vom mai avea acest regim, adică va fi redus până la un venit de şaizeci şi ceva de mii de euro pe an adică practic nu se mai poate folosi. Este scris negru pe alb în strategie deşi am ascultat declaraţii publice în care se menţionează totuşi că 500.000 de euro pe an rămâne. Nu înţeleg această contradicţie”, adaugă Mihaela Mitroi, referindu-se la scăderea pragului de imppozitare pentru intreprinderi.
România a ajuns la 13.538 structuri de primire turistică
În România erau la 31 iulie un număr de 13.538 structuri de primire turistică, în creştere de la 12.697 la data de 31 iulie 2023, arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Din total, cele mai numeroase erau apartamentele şi camere de închiriat, 4.411, pensiunile agroturistice (3.578) şi hotelurile (1.638). Din totalul hotelurilor, 81,6% erau clasificate cu 3 şi 4 stele. ”Din totalul hotelurilor, 81,6% erau clasificate cu 3 şi 4 stele. Judeţul Constanţa a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică. Zona "Litorală, exclusiv oraşul Constanţa" a oferit cel mai mare număr de locuri de cazare”, arată datele INS. Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (54,7% din total hoteluri), 4 stele (26,9%) şi 2 stele (13,8%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 49 de structuri (cu 5 mai multe faţă de 31 iulie 2023). De asemenea, în România mai erau înregistrate 1.574 pensiuni turistice, 703 vile turistice, 460 bungalouri, 329 hosteluri, 201 căsuţe turistice, 218 cabane turistice, 194 moteluri şi 107 campinguri. În plus, capacitatea de cazare turistică mai include şi 125 de ”alte tipuri” de structuri, precum hanuri, popasuri turistice, sate de vacanţă, tabere de elevi şi preşcolari, spaţii de cazare pe nave. La data de 31 iulie 2024, erau neclasificate pe stele 87 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 141 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind în tabere de elevi şi preşcolari (47,1% din total în anul 2024), căsuţe turistice (13,8%), cabane turistice, apartamente şi camere de închiriat (fiecare cu câte 8,0%), campinguri (6,9%), hosteluri (4,6%). Judeţul Constanţa a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică. Primele trei judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente ( inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au fost: Constanţa (1.630 structuri de cazare), Braşov (1.332 structuri de cazare) şi Suceava (831 structuri de cazare).
Vânzările de locuinţe existente în SUA au scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimii 14 ani
Vânzările de locuinţe existente din SUA au scăzut în septembrie la cel mai redus nivel din ultimii 14 ani, fiind afectate de ratele mai mari ale dobânzilor ipotecare şi de preţurile ridicate ale caselor, transmite Reuters. Aceasta este a doua lună consecutivă de declin, confirmând opiniile economiştilor că investiţiile în sectorul rezidenţial, inclusiv construcţiile de locuinţe, au înregistrat o scădere semnificativă în al treilea trimestru. Piaţa imobiliară a continuat să fie afectată de creşterea ratelor ipotecare în primăvară, iar deşi oferta s-a îmbunătăţit, locuinţele accesibile pentru cumpărătorii la prima achiziţie rămân rare în majoritatea regiunilor, menţinând preţurile la un nivel inaccesibil pentru mulţi. ”Va fi nevoie de mai multe reduceri ale dobânzilor şi de mai multe opţiuni pentru a readuce cumpărătorii pe piaţă", a declarat Jennifer Lee, economist senior la BMO Capital Markets. Vânzările de locuinţe au scăzut cu 1,0% luna trecută, ajungând la un ritm anual ajustat sezonier de 3,84 milioane de unităţi, cel mai redus nivel din octombrie 2010, potrivit Asociaţiei Naţionale a Agenţilor Imobiliari din SUA. Economiştii prognozaseră că vânzările vor rămâne neschimbate, la 3,86 milioane de unităţi. Vânzările reflectă probabil contractele semnate cu una sau două luni în urmă, când ratele ipotecare erau încă ridicate. Deşi dobânzile au scăzut iniţial după ce Rezerva Federală a început să reducă dobânzile luna trecută, acestea au crescut din nou în ultimele trei săptămâni, pe fondul unor date economice solide, inclusiv vânzările cu amănuntul, ceea ce a redus aşteptările privind o nouă reducere de 50 de puncte de bază a dobânzilor luna viitoare. Dobânda medie a ipotecilor pe 30 de ani a fost de 6,44% săptămâna trecută, comparativ cu 6,08% la sfârşitul lunii septembrie, conform datelor de la agenţia Freddie Mac.
Coca-Cola, rezultate financiare la nivelul superior al estimărilor sale
Coca-Cola a raportat miercuri câştiguri şi venituri trimestriale care au depăşit aşteptările analiştilor, datorită unei creşteri a preţurilor care a compensat cererea slabă, transmite CNBC. Coca-Cola a raportat un profit net atribuibil acţionarilor pentru al treilea trimestru de 2,85 miliarde de dolari, sau 66 cenţi pe acţiune, în scădere de la 3,09 miliarde de dolari, sau 71 cenţi pe acţiune, cu un an mai devreme. Excluzând elementele speciale, compania a câştigat 77 de cenţi pe acţiune. Vânzările nete ajustate au fost de 11,95 miliarde de dolari, practic neschimbate faţă de anul anterior. Veniturile organice ale Coca-Cola, care exclud impactul achiziţiilor, vânzărilor şi fluctuaţiilor valutare, au crescut cu 9% în acest trimestru.
Galaxy AI învaţă limba română
Samsung va extinde suportul Galaxy AI, care va putea opera în mai multe limbi noi, printre care şi limba română. Începând de săptămâna viitoare, suita funcţiilor de inteligenţă artificială de pe unele dintre telefoanele Samsung va şti să lucreze şi cu texte în limba română. Limba română va fi disponibilă în cadrul unor funcţii de AI precum Live Translate, care poate traduce în timp real vocea din cadrul unui apel sau poate face transcrierea discuţiilor din şedinţe. Abilităţile în limba română sunt dobândite în cadrul unui val de extindere a suportului, care mai implică limbile olandeză, suedeză, şi turcă, conform publicaţiei olandeze DroidApp. Cu aceeaşi ocazie, vor fi adăugate variante suplimentare de dialect pentru limbile suportate anterior, printre care chineza tradiţională şi portugheză. Cu această extindere, Galaxy AI ajunge să suporte 20 de limbi.
Preţurile petrolului sunt în scădere ușoară
Preţurile petrolului au scăzut, după ce datele au arătat că stocurile de ţiţei din SUA au crescut peste aşteptări, chiar dacă activitatea de rafinare şi-a revenit, dar contractele futures au rămas în creştere cu aproximativ 2% în această săptămână, pe măsură ce traderii au evaluat conflictul continuu din Orientul Mijlociu, transmite Reuters. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au închis la 74,96 dolari pe baril, în scădere cu 1,08 dolari, sau cu 1,42%. Contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate (WTI) din SUA au scăzut cu 97 de cenţi, sau cu 1,35%, la 70,77 dolari. Săptămâna trecută, preţul petrolului a scăzut cu mai mult de 7% din cauza îngrijorărilor legate de cererea din China şi a reducerii temerilor legate de posibile întreruperi ale livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu. Preţul petrolului a crescut în primele două sesiuni din această săptămână, deoarece au apărut cumpărători.
