MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: AEI: Motorina s-ar putea scumpi în următoarele zile
Unele stații pot rămâne temporar fără stocuri de carburanți
Prețul motorinei ar putea crește în următoarele zile până la 9,4 - 9,6 lei pe litru, iar unele stații de alimentare pot rămâne temporar fără stocuri de carburanți, pe fondul tensiunilor de pe piața internațională a petrolului, al diferențelor mari de preț dintre rețele și al alimentărilor preventive, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. 'Vacanța de 1 mai vine la pachet cu creșteri de preț și potențială penurie locală, ceea ce trebuie să atragă vigilența celor care pleacă de acasă. Nu este vorba dacă se va scumpi motorina, ci cât de repede. Piața petrolului a reintrat într-o zonă de risc, iar efectele se simt deja în buzunarele șoferilor români. Barilul de țiței Brent stă agățat în jurul a 110 dolari, împins în sus nu de o economie în plin boom, ci de instabilitate și frică. Intervalul realist pentru următoarele zile - 106 până la 116 dolari - spune totul. Piața nu mai este despre echilibru, ci despre nervi. Iar nervii costă', susține specialistul, într-o analiză intitulată 'Motorina și benzina urcă din nou - România plătește factura tensiunilor globale'. Potrivit acestuia, deși prețul nu urmează perfect petrolul, 'direcția este în sus'. 'Cu un nivel actual în jur de 9,3 lei pe litru, următoarea mișcare este aproape inevitabilă - motorina merge spre 9,4 - 9,6 lei/l în doar câteva zile. Nu vorbim despre o explozie, ci despre ceva mai perfid, o scumpire lentă, constantă, aproape zilnică.', a precizat Chisăliță. În opinia sa, există și un scenariu mai bun. Astfel, dacă tensiunile externe se calmează brusc, iar petrolul corectează, prețurile ar putea stagna sau chiar scădea ușor, însă acest scenariu devine din ce în ce mai fragil. 'Mult mai realist este celălalt scenariu, o nouă escaladare, o nouă panică în piață și motorina care împinge fără ezitare spre 10 lei pe litru. Pragul psihologic nu mai este o întrebare de 'dacă', ci de 'când'. Concluzia e simplă și deloc confortabilă: România nu controlează prețul carburantului, doar îl încasează. Iar în următoarea săptămână, direcția este una singură - în sus', a adăugat președintele AEI. Potrivit analizei, ceea ce se întâmplă în România nu arată ca o criză clasică de aprovizionare, ci ca 'o piață dată peste cap de prețuri administrate, diferențe mari între rețele, panică de consum și logistică incapabilă să absoarbă șocul'. 'Săptămâna trecută, aproximativ 60 de stații Petrom au rămas fără motorină standard, pe fondul unor prețuri mult mai mici decât la competitori; compania a vorbit despre situații punctuale și temporare, nu despre lipsă națională. Problema reală este alta: când o rețea vinde motorina cu zeci de bani mai ieftin, clienții migrează masiv acolo. Stocurile locale se golesc, cisternele nu pot reaproviziona instant, iar stația rămâne 'fără motorină'. Nu pentru că România nu mai are motorină, ci pentru că fluxul comercial se rupe local. Apoi intervine efectul de turmă. Un șofer vede pompă închisă, postează poza, alții fac plinul preventiv, flotele trag mai mult, iar o problemă punctuală devine panică operațională. Într-o piață normală, asta se reglează prin preț. Într-o piață tensionată, cu plafonări, restricții și frică, reglajul devine brutal, nu mai crește doar prețul, dispare produsul din unele stații', consideră specialistul.
Pâslaru: Proiectul noii legi a salarizării ar putea fi lansat la sfârșitul săptămânii
l ministrul a specificat că acest aspect va fi pus în practică doar dacă există un acord politic
Proiectul noii legi a salarizării ar putea fi lansat la sfârșitul săptămânii, dacă va exista un acord politic, a declarat, marți, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru. 'Președintele României, într-un exercițiu de mediere și de dezescaladare, invită partidele politice la nivel de lideri la Cotroceni luni pentru a discuta aceste reforme esențiale și a cădea asupra unui acord prin care le putem implementa. În mod evident, acea discuție la Cotroceni a vizat OECD, a vizat SAFE și a vizat PNRR. În timp ce se presupunea că lucrăm la dezescaladare și la acord politic, doi distinși lideri de partid anunță moțiune de cenzură. Ce credeți că s-a întâmplat într-o ședință menită să dezescaladeze, să creeze punți, când tu, în timpul ședinței alegi momentul ăsta ca să anunți moțiune de cenzură? Nu cred că există un act de iresponsabilitate mai mare și de flit, scuzați-mi cuvântul, dat președintelui țării, într-un execițiu de mediere, ca tu, fără să anunți, să declanșezi o astfel de comunicare. Ce-ți era să o faci după sau înainte? Măcar nu ne mai vedeam. Dar ideea să o faci în timpul ședinței de mediere și dezescaladare este un lucru. În timpul ședinței, chiar și în aceste condiții, am exprimat nevoia de a se crea un minim consens pe niște principii ale acestei legi (proiectul noii legi a salarizării unitare - n.r.), înainte să o scoatem în spațiu public', a afirmat Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă organizată de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) la Palatul Victoria. Acesta a explicat că era nevoie de o discuție cu privire la anvelopa bugetară maximă pe care Ministerul Finanțelor Publice o poate pune la dispoziție în cadrul acestui proiect, pe baza angajamentelor pe care le avem cu Comisia Europeană, și în ceea ce privește traiectoria de deficit. Un alt aspect viza un acord pe principii legate de sporuri și alte elemente de legislație. 'Întâlnirea trebuia să aibă loc, în mod normal, dacă totul mergea bine, la Cotroceni, iar prim-ministrul avusese inițiativa să invite pe toată lumea la Palatul Victoria pentru acest lucru. Evident că nu a putut să aibă loc această întâlnire, după ce s-a întâmplat ieri dimineața. Acum așteptăm să vedem în zilele următoare, dacă există această minimă raționalitate, să putem avea acel lucru. În cazul în care s-ar crea un astfel de acord politic, am putea lansa, cred, un proiect undeva la sfârșitul săptămânii sau înainte de moțiune', a explicat ministrul interimar al Muncii. Oficialul a adăugat că, în lipsa unui consens politic minimal, ar putea fi așteptată moțiunea de cenzură, în timp ce discuțiile tehnice vor continua pe acest proiect.
Comerțul a intrat puternic la apă
Afacerile din comerțul cu ridicata, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, s-au redus cu 1,6%, ca serie brută, în primele două luni ale acestui an comparativ cu aceeași perioadă din 2025, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2026, au fost consemnate scăderi ale comerțului cu ridicata nespecializat (-10,5%), comerțului cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-5,5%), comerțului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-5,1%), comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-4,6%) și comerțului cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (-1,8%). În schimb, creșteri au înregistrat: activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (+12,2%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+1,5%) și comerțul cu ridicata specializat al altor produse (+1,1%). Ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în intervalul analizat, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) s-a majorat, pe ansamblu, cu 0,4%. Raportat la februarie 2025, în februarie 2026, afacerile din comerțul cu ridicata, ca serie brută, au rămas la același nivel, cu creșteri în activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (+18,5%), comerțul cu ridicata specializat al altor produse (+4,8%) și comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+1,3%). Pe de altă parte, au fost consemnate scăderi în comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-6,8%), comerțul cu ridicata nespecializat (-5,4%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-4,3%), comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (-3,6%) și la comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-2,9%).
Deficitul bugetar s-a redus la 1,03% din PIB, după primele trei luni din 2026
Deficitul bugetar s-a redus în primele trei luni din acest an cu mai mult de jumătate față de aceeași perioadă din 2025, ajungând la 1,03% din PIB, comparativ cu 2,28% din PIB în primul trimestru al anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor. ''Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 21,09 miliarde de lei, respectiv 1,03% din PIB, comparativ cu deficitul de 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Această evoluție reprezintă o diminuare de 1,25 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor. Rezultatele primului trimestru confirmă angajamentul de consolidare fiscală, reușind o reducere semnificativă a deficitului, concomitent cu menținerea unui ritm ridicat al investițiilor publice, susținut prioritar din fonduri europene'', se arată într-un comunicat al Ministerului Finanțelor, transmis AGERPRES. În primele două luni din 2026, deficitul bugetar a fost de 14,23 miliarde lei, respectiv 0,70% din PIB. Potrivit MF, veniturile totale au însumat 158,76 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2026, marcând o creștere de 12,3% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,39 puncte procentuale, susținute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii și venit, precum și impozite și taxe pe proprietate. Încasările nete din TVA au atins 33,63 miliarde de lei, în creștere cu 17,7%. Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+20,3%), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 10,71 mld lei, față de 8,29 mld lei în primul trimestru din 2025, asigurând lichiditate suplimentară în economie. Potrivit MF, impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 17,97 miliarde de lei, o creștere de 19%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+53%), dar și de creșterea impozitului pe salarii (+7,6%), influențată de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT. Contribuțiile de asigurări au totalizat 53,28 miliarde de lei, în creștere cu 7%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. 'Evoluția reflectă atât extinderea bazei de impozitare, cât și un transfer efectiv către Pilonul II de pensii, mai ridicat față de cel realizat în primul trimestru al anului 2025 (-5,77 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2026, respectiv -5,21 miliarde lei în primul trimestru din 2025)', precizează ministerul în comunicat.
Un cartel al chipsurilor şi pop-cornului, destructurat în Italia
Trei dintre principalii producători italieni de chipsuri şi de pop-corn au fost sancţionaţi cu amenzi în valoare de 23,3 milioane de euro, în Italia, din cauza unei înţelegeri asupra preţurilor produselor pe care le vindeau la supermarketuri, a anunţat Autoritatea italiană a concurenţei (AGCM), relatează AFP. Grupurile Pata şi Preziosi Food au fost amendate fiecare cu câte peste 7,5 milioane de euro, iar Amica Chips cu 8,24 milioane de euro, sancţiuni totale în valoare de 23,3 milioane de euro, a anunţat marţi într-un comunicat AGCM. ”Cele trei societăţi au pus în aplicare o înţelegere secretă unică, complexă şi continuă cu scopul de a-şi repartiza aprovizionarea cu gustări sărate” produse pentru mărcile marii distribuţii, ”condiţionându-şi politicile comerciale respective”, a precizat AGCM. Amenzile celor trei întreprinderi au fost reduse după ce acestea şi-au recunoscut vina şi au colaborat în anchetă, a anuţat autoritatea concurenţei. Ancheta a început în 2024, în urma unui denunţ anonim pe site-ul AGCM. Societăţile îşi coordonau ofertele prezentate lanţurilor de supermarketuri cu scopul de a nu-şi scădea preţurile, a precizat autoritatea concurenţei în deciaia sa, În 2016, Pata şi Amica Chips şi-au pus de acord ofertele prezentate supermarketurilor Lidl. În 2019, Preziosi Food a intrat în această înţelegere şi a făcut furnizări exclusiv în supermarketurile din sudul Italiei, în timp ce Amica Chips îşi rezerva centrul şi nordul ţării. Potrivit unui schimb de mesaje pe WhatsApp din 2022 între conductori ai Amica Chips, Preziosi Food refuza să producă volume suplimentare de gustări pentru depozitele Lidl situate pe teritoriul Amica Chips. În mai 2024, reprezentantul comercial al Preziosi Food îl întrenba pe directorului de vânzări al Amica Chips dacă a fost contactat de Lidl despre chipsuri cu roşii şi busuioc. O întâlnire între ei a avut loc în apropierea Lacului Garda.
Exod al experţilor din Big Tech
l cercetătorii de top pleacă din Meta, Google şi OpenAI pentru a lansa startupuri în inteligenţă artificială
Marile companii tehnologice se confruntă cu un val tot mai puternic de plecări în rândul cercetătorilor de top, pe măsură ce aceştia îşi lansează propriile startupuri în domeniul inteligenţei artificiale şi atrag rapid finanţări masive, transmite CNBC. Investitorii pariază agresiv pe noile companii fondate de foşti angajaţi ai laboratoarelor de elită, iar multe dintre aceste startupuri reuşesc să atragă sute de milioane sau chiar miliarde de dolari la doar câteva luni de la înfiinţare. Printre exemple se numără David Silver, fost cercetător la DeepMind, care a atras 1,1 miliarde de dolari pentru startup-ul Ineffable Intelligence, precum şi Tim Rocktäschel, care încearcă să strângă până la 1 miliard de dolari pentru propria companie. De asemenea, AMI Labs a anunţat o finanţare de 1 miliard de dolari la scurt timp după plecarea lui Yann LeCun din poziţia de conducere în AI la Meta, compania dezvoltând sisteme capabile să înveţe din date din lumea reală, în mod continuu. În ultimul an, foşti angajaţi ai Anthropic, xAI şi OpenAI au atras la rândul lor finanţări de sute de milioane de dolari pentru noi laboratoare de inteligenţă artificială. Fenomenul este alimentat de competiţia intensă pentru dominaţie în AI între marile companii, care, concentrându-se pe dezvoltarea rapidă şi pe rezultate comerciale, lasă neexplorate anumite direcţii de cercetare. Acest lucru creează oportunităţi pentru startup-uri mai mici şi mai agile. Potrivit datelor Dealroom, fondurile de capital de risc au investit deja 18,8 miliarde de dolari în 2026 în startupuri AI fondate din 2025, o sumă care ar putea depăşi nivelul de 27,9 miliarde de dolari atras în întregul an precedent. Unii investitori consideră că presiunea din marile laboratoare pentru livrarea rapidă de rezultate şi menţinerea unor evaluări ridicate limitează libertatea cercetării fundamentale, în special dincolo de modelele lingvistice de mari dimensiuni. Noile startupuri încearcă să exploateze aceste lacune, dezvoltând tehnologii în domenii precum arhitecturi AI alternative, agenţi autonomi, interpretabilitate sau aplicaţii specializate.
Preţurile carburanţilor din SUA ating cel mai ridicat nivel
Preţul mediu al benzinei în Statele Unite a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani, după declanşarea conflictului cu Iranul la finalul lunii februarie, potrivit datelor American Automobile Association, citate de Reuters. Preţul mediu a crescut marţi cu 7 cenţi, ajungând la 4,18 dolari pe galon, cea mai mare creştere zilnică din ultima lună. De la sfârşitul lunii februarie, benzina s-a scumpit cu 1,19 dolari pe galon, adică peste 40%. Creşterea este alimentată de scumpirea energiei şi de perturbările din Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol şi gaze. Analiştii avertizează că preţurile ar putea continua să crească dacă preţurile petrolului brut rămân la niveluri ridicate, în condiţiile în care marjele comercianţilor de combustibil sunt tot mai afectate. Potrivit consultantului energetic Tom Kloza, marjele la nivel de retail s-au redus semnificativ, iar comercianţii au absorbit o mare parte din creşterile de costuri.
O treime din site-urile noi sunt create cu AI
Din ce în ce mai multe site-uri web, precum şi conţinutul acestora, sunt realizate cu implicarea, într-o măsură mai mare sau mai mică, a inteligenţei artificiale, care îşi pune amprenta în mod vizibil asupra textelor şi informaţiilor publicate. O echipă de cercetători aparţinând mai multor universităţi, inclusiv Stanford şi Colegiul Imperial din Londra, au publicat lucrarea “The Impact of AI-Generated Text on the Internet”, care prezintă rezultatele unui studiu asupra impactului pe care inteligenţa artificială îl are asupra internetului. Aceştia au analizat datele stocate de Internet Archive vreme de 33 de luni şi au descoperit că 35% din site-urile create începând din 2022, când a apărut ChatGPT, sunt realizate cu ajutorul inteligenţei artificiale. Nu toate site-urile noi au folosit AI-ul în acelaşi fel şi în aceeaşi măsură. Există site-uri la care AI-ul „a dat o mână de ajutor” şi site-uri construite de la zero de acesta.
Profitul Airbus a scăzut puternic
Constructorul european de avioane Airbus a raportat o scădere semnificativă a profitului în primul trimestru, pe fondul reducerii livrărilor de aeronave comerciale şi al problemelor din lanţul de aprovizionare, relatează CNBC. Profitul operaţional ajustat a scăzut cu 52%, la 300 de milioane de euro, faţă de 624 de milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, sub estimările analiştilor. Veniturile au ajuns la 12,65 miliarde de euro, uşor peste aşteptări, iar câştigul pe acţiune a fost de 0,74 euro. Compania livrase deja 114 aeronave comerciale în primul trimestru, comparativ cu 136 în perioada similară din 2025, ceea ce a afectat direct performanţa financiară. Directorul general Guillaume Faury a declarat că Airbus continuă să crească producţia conform planului, dar se confruntă cu lipsa motoarelor furnizate de Pratt & Whitney, unul dintre principalii furnizori.
