MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Șoferii, puși să plătească mai mult pentru asigurările auto
ASF:Tariful de referință RCA a crescut, pentru persoane fizice, în medie cu 5, 4% pentru autoturisme și cu 5, 2% pentru autovehiculele de transport bunuri, în S1
Tariful de referință RCA pentru persoane fizice a crescut în medie cu 5,4% pentru autoturisme și cu 5,2% pentru autovehiculele de transport bunuri, comparativ cu tariful de referință publicat în luna decembrie 2024, iar cel pentru persoane juridice s-a majorat cu 3,5% pentru autoturisme și cu 3,2% pentru autovehiculele de transport bunuri, conform Raportului semestrial privind tarifele de referință RCA, publicat de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Potrivit ASF, analiza în evoluție pe categorii de risc evidențiază și scăderi ale tarifului de referință. De exemplu, pentru un șofer din București-Ilfov, cu vârsta între 51 și 60 de ani și autoturism între 151-200 kw, tariful a scăzut cu 3,5%. Reduceri s-au înregistrat și pentru șoferii sub 30 de ani, cu mașini de peste 200 kw. În cazul autovehiculelor de transport persoane, creșterea a fost de doar 0,4%. Raportul semestrial privind tarifele de referință RCA, publicat de ASF, este realizat de o companie independentă (Asocierea KPMG Advisory SRL și KPMG Audit SRL). 'Tarifele de referință nu sunt prețuri de piață, au caracter orientativ și nu sunt stabilite de ASF; ele reprezintă un instrument statistic, menit să ofere transparență și să ajute consumatorii și asigurătorii să înțeleagă evoluția costurilor reale din piață. Evoluțiile moderate consemnate în raport arată că piața RCA traversează o perioadă de stabilitate, în care ajustările sunt explicabile și gestionabile', se menționează într-un comunicat al ASF. Sursa citată subliniază că pentru stabilirea tarifelor de referință, compania a analizat date statistice agregate din ultimii cinci ani (1 ianuarie 2020 - 31 decembrie 2024). În esență, metodologia folosită are în vedere două aspecte: cât de des se produc accidentele (frecvența daunelor) și cât de mari sunt costurile acestora (severitatea daunelor). Aceste date sunt procesate printr-un model matematic (Model Liniar Generalizat - GLM), care ia în calcul factori precum vârsta asiguratului/utilizatorului, tipul vehiculului, puterea motorului, zona geografică. Apoi, pentru a reflecta realitatea economică, se iau în calcul și inflația daunelor - adică, printre altele, faptul că reparațiile și piesele auto costă mai mult de la an la an, cheltuielile administrative și de vânzare ale asigurătorilor și marja de profit. Rezultatul nu este un tarif obligatoriu și nici un tarif de piață, ci un punct de reper pentru fiecare categorie de risc în parte. ASF precizează că pentru consumatori tariful de referință este determinat pe baza datelor statistice de la nivelul pieței de asigurări RCA, are caracter orientativ și îi ajută să compare ofertele din piață și să înțeleagă diferențele de preț. Pentru piață, raportul contribuie la identificarea tendințelor - de exemplu, creșterea costurilor cu daunele - și adoptarea din timp a măsurilor necesare pentru menținerea stabilității pe termen lung. Pentru protecția asiguraților tariful de referință este utilizat în mecanismul 'asiguratului cu risc ridicat', gestionat de BAAR.
Șase din zece români depășesc bugetul planificat, de sărbători
l așa arată datele făcute recent publice de către asociația CFA România
Aproximativ 39% dintre români cheltuiesc mai mult decât în mod obișnuit, în această perioadă, iar procentul crește mai ales în timpul sărbătorilor de iarnă, când șase din zece depășesc bugetul planificat, potrivit unui studiu al asociației CFA România. 'Românii intră într-un 'roller coaster' financiar în perioadele de sărbători, iar Black Friday deschide sezonul cu cea mai mare intensitate de oferte și decizii de cumpărături din an. În această perioadă, 39% dintre români cheltuiesc mai mult decât în mod obișnuit, iar procentul crește mai ales în timpul sărbătorilor de iarnă, când 6 din 10 depășesc bugetul planificat', susțin autorii cercetării. Asociația CFA România, cu sprijinul UniCredit Bank, a lansat 'Barometrul Sezoanelor Financiare', un sondaj iVox Research derulat în perioada 3-6 noiembrie 2025, cu preponderență în mediul urban, dedicat modului în care românii cheltuiesc, economisesc, investesc și se protejează financiar în perioadele de consum ridicat ale anului. Cercetarea arată că, deși impulsivitatea se manifestă în deciziile de cumpărare, românii dau și semne de disciplină financiară: verifică prețuri, compară oferte, amână achiziții și își stabilesc bugete pentru perioadele de reducere. Potrivit sondajului, 64% dintre români recunosc că fac cumpărături spontane în perioadele de reduceri, 6% dintre ei chiar de fiecare dată. Deși 44% dintre respondenți declară că verifică întotdeauna istoricul prețurilor înainte de a cumpăra, numai 22% își stabilesc mereu un buget înainte de achiziții, precizează autorii cercetării. 'Rezultatele studiului ne arată că, deși românii fac achiziții spontane, o parte reprezentativă dintre ei manifestă și comportamente de planificare financiară, precum verificarea prețurilor, stabilirea unui buget sau amânarea cumpărăturilor până în perioadele de reduceri. Aceste observații ne confirmă importanța unor inițiative de educație financiară, care să sprijine oamenii de orice vârstă în luarea unor decizii mai informate și mai responsabile', a afirmat Florentina Almăjanu, director general Asociația CFA România, citată în comunicat. Fiind nativă digital, Generația Z este mai sensibilă decât restul populației la ofertele personalizate în mediul online. Astfel, peste jumătate (53%) declară că reacționează uneori la astfel de stimuli, comparativ cu 43% în rândul populației generale. În același timp, tinerii Gen Z sunt și cei mai disciplinați în planificarea cumpărăturilor - 62% amână intenționat achizițiile până la perioadele de reduceri, față de 47% în rândul populației generale. De asemenea, 31% își stabilesc întotdeauna un buget înainte de cumpărături, cu aproape 10 puncte procentuale peste media națională. 'Peste 20% dintre respondenți au făcut achiziții sezoniere ce depășesc 2.000 de lei în ultimele 12 luni, iar depășirea bugetului planificat este un fenomen frecvent. Doar 35% declară că au reușit să se încadreze în buget sau că l-au depășit rar', arată rezultatele cercetării.
Inflația mărită afectează competitivitatea IMM-urilor
Indicele prețurilor de consum a urcat în octombrie la 9,8%, comparativ cu perioada similară din 2024, iar această inflație mărită afectează întreprinderile mici și mijlocii în mod special prin creșterea costurilor de producție și diminuarea vânzărilor, având ca efect direct scăderea competitivității, atrag atenția reprezentanții IMM România. 'În condițiile unei rate a inflației de 2,2% la nivelul Uniunii Europene și de aproape 10% în România, întreprinderile românești devin necompetitive pe piața unică. Este necesar să luăm în considerare și măsurile din statele UE, care, în perioade dificile, au implementat programe de susținere a IMM-urilor pentru stimularea investițiilor și reducerea poverii fiscale', a declarat președintele IMM România, Florin Jianu, citat într-un comunicat al IMM România. Analiza datelor arată o inflație de 9,8% în luna octombrie 2025 față de octombrie 2024, fapt care afectează IMM-urile în mod special prin creșterea costurilor de producție și diminuarea vânzărilor, având ca efect direct scăderea competitivității. Indicele prețurilor de consum în luna octombrie 2025 față de octombrie 2024 a înregistrat creșteri în principal la: mărfuri nealimentare: energie electrică - 72,3%, reparații auto, electronice și lucrări foto-16,57%, transport interurban CFR - 18,59%, rutier - 10,05%, servicii poștale - 12,5%, restaurante, cafenele, cantine - 12,6%, plata cazării în unități hoteliere - 9,5%, alte servicii cu caracter industrial -16,91%; mărfuri alimentare: fructe și conserve din fructe -14,96%, fructe proaspete - 22,74%, zahăr, produse zaharoase și miere de albine - 13,27%, se subliniază în comunicat. Sursa citată menționează că principalele cauze care au generat creșterea inflației sunt: mărirea TVA, începând cu august 2025, care a condus la scăderea puterii de cumpărare a firmelor, reducerea investițiilor și diminuarea consumului; creșterea accizei la combustibil și a prețurilor la energia electrică, ce a contribuit la menținerea inflației aproape de 10% și a determinat creșterea costurilor prețurilor produselor și serviciilor oferite pe piață; nereformarea administrației publice, care generează o creștere a cheltuielilor bugetare (cheltuielile la 9 luni au fost de 569,43 miliarde lei, crescând în termeni nominali cu 11,2% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, iar veniturile încasate au fost de 466,95 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 12,3% față de anul anterior), rezultând un deficit de 102,47 miliarde lei.
Producţia industrială a scăzut ca serie brută cu 1%, în primele nouă luni
Producţia industrială a scăzut ca serie brută cu 1%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,6%, în primele nouă luni ale anului, faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-1,3%) şi industria extractivă (-1%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 0,5%”, arată datele INS. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, a fost mai mică cu 0,6%, din cauza scăderilor înregistrate de industria extractivă (-1) şi industria prelucrătoare (-0,8%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1%. În luna septembrie 2025, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 20,7%, datorită creşterilor din industria prelucrătoare (Â26,7%) şi industria extractivă (Â0,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 6,8%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 1,1%. Industria prelucrătoare a crescut cu 2,1%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 3,2%, respectiv cu 2%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 2,6%, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (Â3,1%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 0,8%, respectiv cu 0,1%.
Festivalul de cumpărături ”Singles’ Day” din China se încheie într-o atmosferă ”apatică”
Cea mai mare campanie de cumpărături online din lume, Singles’ Day (Ziua celibatarilor), s-a încheiat luni în China într-o atmosferă considerată ”modestă”, în pofida reducerilor masive şi a unei perioade de promovare extinse la peste o lună, semn că încrederea consumatorilor rămâne scăzută în contextul crizei imobiliare şi al incertitudinii economice, relatează Reuters. Retailerii chinezi au încercat să contracareze slăbiciunea cererii prin discounturi agresive, cupoane de miliarde de yuani şi evenimente prelungite, care au început încă din prima jumătate a lunii octombrie. Cu toate acestea, entuziasmul tradiţional pentru ziua de 11 noiembrie, simbol al ”celibatarilor”, pare să se fi estompat. ”Este un tablou mixt. ‘Apatia’ ar fi termenul potrivit pentru a descrie vânzările şi sentimentul general din acest an”, a declarat Josh Gardner, CEO al firmei Kung Fu Data, care gestionează magazine online pentru mărci internaţionale în China. ”Unele branduri au depăşit aşteptările, altele au rămas la acelaşi nivel sau chiar au scăzut faţă de anul trecut.” Potrivit companiei de analiză Syntun, vânzările totale din perioada Singles’ Day au atins 1,7 trilioane de yuani (aproximativ 234 miliarde de dolari), faţă de 1,44 trilioane de yuani în 2023, însă creşterea s-a datorat în principal duratei mai lungi a campaniei, nu unei accelerări a consumului. Marile platforme, precum Alibaba şi JD.com, nu mai publică de câţiva ani cifre oficiale privind vânzările, renunţând la spectacolele televizate care marcau recorduri anuale. JD.com a anunţat totuşi că numărul utilizatorilor care au plasat comenzi a crescut cu 40%, iar comenzile totale cu aproape 60%.
OpenAI lansează modelul GPT-5.1
Primul update al celei de-a cincea serii a modelului lingvistic care stă la baza ChatGPT vine cu o personalitate îmbunătăţită, conform producătorului. La doar trei luni după inaugurarea GPT-5, este lansată versiunea cu numărul 5.1, care este compusă din două variante GPT-5.1 Instant şi GPT-5.1 Thinking. Conform companiei, GPT-5.1 Instant este „mai cald, mai inteligent şi mai bun la urmărirea instrucţiunilor” decât predecesorul său. De cealaltă parte, GPT-5.1 Thinking va fi „mai uşor de înţeles, mai rapid la sarcinile simple şi mai persistent în rezolvarea celor complexe”. ChatGPT va alege automat modelul care poate răspunde mai bine, în funcţie de particularităţile întrebărilor primite de la utilizatori. Cele două versiuni de GPT-5.1 vor deveni disponibile în cursul acestei săptămâni, în vreme ce GPT-5 va mai putea fi folosit vreme de trei luni înainte de a fi retras.
Statele Unite au oprit producţia monedei de un cent
Statele Unite au bătut miercuri pentru ultima oară o monedă de un cent, a cărei producţie costă mai mult decât valoarea sa nominală. Serviciul Monetăriei a anunţat într-un comunicat că nu vor mai fi puse în circulaţie monede noi de un cent, punând capăt unei producţii vechi de 232 de ani, relatează AFP. „Moneda de un cent a jucat mult timp un rol important în viaţa de zi cu zi a americanilor, de la începuturile sistemului economic şi până în prezent. Cu toate acestea, factorii economici şi industriali, combinaţi cu evoluţia comportamentului consumatorilor, au făcut ca producţia acesteia să devină neviabilă”, a subliniat administraţia. „În ultimul deceniu, costul de producţie al fiecărui penny (moneda de un cent) a crescut de la 1,42 cenţi la 3,69 cenţi per penny”, a precizat Monetăria. „Se estimează că există 300 de miliarde de penny în circulaţie, ceea ce depăşeşte cu mult cantitatea necesară pentru tranzacţii”, potrivit comunicatului. Preşedintele american Donald Trump a cerut în februarie să se oprească producţia acestei monede, pentru a reduce cheltuielile publice. „Să eliminăm risipa din bugetul marii noastre naţiuni, chiar dacă este vorba de cent cu cent”, a declarat el.
Anthropic va investi 50 de miliarde de dolari în infrastructură AI în SUA
Startupul american de inteligenţă artificială Anthropic a anunţat miercuri un plan de investiţii de 50 de miliarde de dolari pentru extinderea infrastructurii sale AI în Statele Unite, începând cu centre de date personalizate în Texas şi New York, relatează CNBC. Proiectul, dezvoltat în parteneriat cu Fluidstack, furnizor de platforme cloud AI şi clustere GPU pentru companii precum Meta, Midjourney şi Mistral, va fi lansat în etape, primele facilităţi urmând să devină operaţionale în 2026. Noile centre vor genera 800 de locuri de muncă permanente şi peste 2.000 de posturi în construcţii. CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a declarat că investiţia ”va susţine dezvoltarea unor sisteme AI mai capabile, care pot accelera descoperirile ştiinţifice şi pot contribui la rezolvarea unor probleme complexe”, subliniind că proiectul reprezintă şi ”o investiţie majoră în locuri de muncă americane şi în suveranitatea tehnologică a SUA”.
