MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Școala online le-a scos părinților mai mulți bani din buzunare
“Părinții au cheltuit mai mult, în primul an de pandemie, pe servicii de tip Școală după școală, echipamente IT și alimentație”, arată studiile organizației Salvați Copiii România
În primul an de pandemie, când cursurile au avut loc preponderent online, părinții din România estimează că au plătit, în medie, sensibil mai mult pentru educația copiilor lor decât în 2018. Costul total mediu pentru a susține educația este de 6.798 de lei pe familie, după însumarea cheltuielilor, arată datele unei anchete realizate de organizația Salvați Copiii România. Echipamentele pentru educația online se traduc într-un cost mediu de 5.800 de lei pe familie, iar costul mediu pentru cei care accesează servicii de tip Școală după școală a fost de aproximativ 4.200 de lei, o valoare dublă comparativ cu anul 2018 Învățământul derulat online a generat categorii noi de costuri, precum achiziția de laptop/ tabletă, telefon mobil și echipamente periferice. Toate aceste echipamente se traduc într-un cost mediu de 5.800 de lei pe familie, arată raportul Salvați Copiii România. Respondenții au afirmat, în proporție de 95%, că au suportat costuri ascunse ale educației. Costul total mediu nepromptat (estimarea părintelui despre cât a costat educația copilului într-un interval de timp, fără a i se indica categorii de costuri) este de aproximativ 4.200 de lei, mai ridicat cu 1.000 de lei decât cel estimat de părinți în 2018. Cheltuielile ajung însă la 6.798 de lei, după însumarea răspunsurilor privind cheltuieli specifice (meditații, rechizite, manuale). Aproape jumătate dintre părinți au alocat peste 5.000 de lei educației copiilor, în condițiile în care școala s-a desfășurat preponderent în online. Cele mai costisitoare, în ordinea importanței percepute în calitatea educației, au fost echipamentele IT și manualele școlare, materialele igienico-sanitare și alimentația. Adaptarea la noua situație, pe fondul pandemiei de Covid-19, se traduce în noi categorii de costuri și în modificări în valoarea și incidența celor subliniate de studiile anterioare ale organizației Salvați Copiii:
I. Serviciile de tip Școală după școală cresc ca incidență comparativ cu perioada pre-pandemică, de la aproximativ 10% (în 2018) la 20%, creștere cel mai probabil generată de necesitatea părinților care nu au putut lucra de acasă de a suplini închiderea fizică a școlilor. De asemenea, costul mediu pentru cei care accesează acest tip de servicii este de aproximativ 4.200 de lei, o valoare dublă comparativ cu anul 2018.
II. Procesul educațional online a generat categorii noi de costuri, precum achiziția de laptop/ tabletă, telefon mobil și echipamente periferice. Toate aceste echipamente se traduc într-un cost mediu de 5800 de lei pe familie. Șapte din 10 părinți care au răspuns la chestionar au făcut cel puțin o achiziție de astfel de echipamente.
III. Dacă în trecut meditațiile reprezentau categoria cea mai importantă de cost, ca sumă plătită, acum coboară pe locul al treilea, cu aproximativ 2.500 de lei în medie, fiind depășită de costuri emergente sau care au crescut puternic în pandemie.
IV. Fondul clasei și al școlii, definite exclusiv ca prestații obligatorii, nu scad ca incidență, comparativ cu perioada pre-pandemică. Fondul școlii este o contribuție obligatorie pentru 13% dintre părinți. Majoritatea celor care achită acest fond afirmă că nu primesc chitanță. În mod surprinzător, această contribuție a rămas, ca incidență, la un nivel similar cu perioada pre-pandemică, în 2018 studiile Salvați Copiii estimând că acest fond este obligatoriu pentru 13% dintre părinți.
Ce spun oficialii BNR despre scăderea dobânzilor
u “Unii oameni cred că dobânzile sunt scoase din joben, că sunt făcute din pix, nimic mai greșit!”, arată Cristian Popa, membru în CA al BNR
Banca Națională a României nu a exagerat cu scăderea dobânzilor, a existat gradualitate, dar și dozaj, ambele bine calibrate, a afirmat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, la un eveniment de specialitate. "BNR nu a sărit calul, nu am exagerat cu scăderea dobânzilor, a existat gradualitate dar și dozaj, ambele bine calibrate. Prin deciziile luate, a fost asigurat un anumit echilibru, care nu este ușor nici de obținut, nici de menținut. Dacă am fi exagerat s-ar fi văzut din prima fază pe curs, iar în câteva luni, jumătate de an, s-ar fi văzut și în inflație. Unii oameni cred că dobânzile sunt scoase din joben, că sunt făcute din pix, nimic mai greșit! Există un proces foarte elaborat, muncim și 2 luni până la o decizie, sunt 3 departamente implicate în acest proces, luăm bob cu bob datele economice. Din exterior poate părea simplu: reducere, menținere sau creștere, dar nu este așa, deloc! Deciziile noastre au efecte asupra a milioane de cetățeni, nu ne jucăm cu ele, nu este loc de erori", a spus Cristian Popa, în cadrul dezbaterii "Pulsul Pieței Financiare". Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) menționează, într-un comunicat de presă, că a organizat dezbaterea "Pulsul Pieței Financiare", cu privire la evoluția pieței de capital. Potrivit sursei citate, gradualitate și dozaj sunt termenii care au caracterizat cel mai bine măsurile luate de BNR în ultima perioadă pentru a menține un echilibru în piață. "Piețele de capital se află în acest moment pe un trend ascendent. BET, principalul indice al Bursei de Valori București, a atins maxime istorice. În momentul de față, banii românilor se află preponderent în depozite bancare, însă este un moment favorabil pentru investiții. Este un moment bun pentru noi toți să fim mai activi, să contribuim din ce în ce mai mult la fondurile de pensii, chiar și pentru pilonul III. Am auzit foarte mulți oameni tineri spunând că nu au planuri pentru fondurile lor de pensii, însă din păcate este o perspectivă greșită și o dovadă că trebuie să punem mai mult accent pe educația financiară", a spus Daniela Șerban, Președinte & Co-fondator ARIR. Dragoș Manolescu, director general adjunct, OTP Asset Management, a afirmat că, în ultimii ani, bursa de la București a adus dividende foarte mari și, dacă ne raportăm la piețele globale, indicii BVB au stat în frunte. "Este cea mai ieftină bursă din zona piețelor de frontieră și avem cel mai atractiv dividend chiar și în aceste condiții. La nivel global asistăm încă din septembrie 2020 la o rotație care a început dinspre companiile tehnologice către companiile "value", ciclice, care au recâștigat încrederea investitorilor. Anul trecut am asistat la cele mai mari ieșiri din fondurile de obligațiuni la nivel global. La fondurile de investiții, cererea de răscumpărare vine în momentul în care clientul are impresia că piața se îndreaptă într-o direcție nefavorabilă. Fără intervenția băncilor centrale am fi asistat la o criză de lichiditate și probabil că acest ciclu de scădere și revenire ar fi durat mult mai mult timp", a declarat Dragoș Manolescu.
Consiliul Concurenței: Prețul mediu al unui test RT-PCR este de 322 lei
Prețul mediu al unui test RT-PCR pentru detectarea infecției cu virusul SARS-CoV-2 este de 322 lei, în scădere față de anul trecut, când prețul unui test ajungea până la 520 lei, arată o analiză a Consiliului Concurenței. ”Prețul mediu al unui test RT-PCR pentru detectarea infecției cu virusul SARS-CoV-2 este de 322 lei arată o analiză a Consiliului Concurenței. Astfel, în funcție de clinica medicală unde se efectuează, prețul unui test RT-PCR variază între 270 lei și 390 lei, în condițiile în care anul trecut, prețul unui test ajungea până la 520 lei”, arată autoritatea de concurență. În ceea ce privește testele rapide antigen, acestea pot fi achiziționate online pentru autotestare sau pot fi efectuate într-o clinică medicală. În mediul online, sunt comercializate diverse tipuri de teste antigenice rapide, prețul acestora oscilând în funcție de mai mulți factori, cum sunt numărul de teste ambalate într-o cutie, modul în care se recoltează proba, compania producătoare. În funcție de platforma online de pe care se achiziționează, un test rapid cu recoltare din salivă costă între 30 lei și 59 lei, iar pentru o trusă care conține 5 teste prețul variază de la 119 lei la 238 lei. În același timp, prețul unui test cu recoltare din exsudat nazofaringian, achiziționat online, poate costa între 26 lei și 37 lei, în timp ce un kit cu 5 teste costă între 99 lei și 238 lei, iar o trusă cu 20 de teste poate fi achiziționată la prețuri între 450 și 900 lei. Efectuarea unui test rapid antigen într-un centru de testare poate costa între 85 lei și 150 lei dacă este recoltat din exsudat nazofaringian și aproximativ 150 lei dacă este recoltat din salivă. Testele efectuate pentru detectarea prezenței anticorpilor dezvoltați ulterior infectării cu virusul SARS CoV-2, pot fi calitative și/sau cantitative. Testele efectuate în centrele de recoltare specializate detectează calitativ și măsoară cantitativ anticorpii de tip IgG și IgM. Simultan cu începerea etapei de vaccinare anti Covid-19, au apărut noi teste pentru evaluarea și urmărirea imunizării post vaccinare sau post infecție. Testul de anticorpi IgG/IgM anti-Spike este cel care evaluează atât răspunsul imun al organismului după vaccinare, cât și în urma bolii. În funcție de clinica în care sunt efectuate, testele pentru detectarea anticorpilor de tip IgG și IgM costă între 145 lei și 240 lei, iar cele pentru anticorpii IgG/IgM anti-Spike costă între 94 lei și 240 lei.
Rezervele valutare au crescut cu 1,6% la 35,709 miliarde de euro
Rezervele valutare la Banca Națională a României se situau, la finele lunii martie 2021, la 35,709 miliarde de euro, în creștere cu 1,62%, față de nivelul de 35,139 miliarde de euro înregistrat la 28 februarie 2021, a anunțat joi banca centrală. În luna martie au avut loc intrări de 2,019 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor, alimentarea contului Comisiei Europene și altele. De asemenea, au avut loc ieșiri de 1,449 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele. Potrivit BNR, nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 4,788 miliarde de euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2021 au fost de 40,497 miliarde de euro, față de 39,992 miliarde de euro la 28 februarie 2021. Plățile scadente în luna aprilie 2021 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, însumează circa 265 milioane euro.
Nomura și Credit Suisse au pierdut 9 mld. de dolari din capitalizate în ultima săptămână
Capitalizarea bursieră cumulată a băncilor Nomura și Credit Suisse a scăzut în această săptămână cu 9 miliarde de dolari, cele două instituții financiare anticipând pierderi importante din cauza expunerii la fondul american de hedging Archegos Capital, care a intrat în incapacitate de plată săptămâna trecută, transmite Reuters. Credit Suisse și Nomura și-au redus mai lent expunerea la Archegos, un fond de familie condus de fostul manager al Tiger Asia, Bill Hwang, comparativ cu alte instituții financiare mari. Băncile cu operațiuni intenraționale care au acționat ca brokeri pentru Archegos ar putea fi nevoite să își revizuiască în scădere activele cu peste 6 miliarde de dolari, după ce fondul a întrat în incapacitate de plată. Acțiunile Credit Suisse au scăzut miercuri cu 4%, iar declinul din această săptămână a atins aproape 20%. Banca elvețiană, care avea deja probleme din cauza expunerii la firma de finanțare a lanțurilor de aprovizionare Greensill, falimentară, intenționează să răscumpere acțiuni, iar plata dividendelor în acest an ar putea fi în pericol, potrivit analiștilor. Capitalizarea de piață a Credit Suisse a scăzut cu 5 miliarde de franci elvețieni începând de vineri, la 25,57 miliarde de franci elvețieni (27,12 miliarde dolari). Potrivit unor surse, pierderile Credit Suisse ar putea totaliza 5 miliarde de dolari, dar banca a refuzat să comenteze. Acțiunile băncii japoneze Nomura, care a avertizat că impactul afacerilor cu Archegos ar putea fi de 2 miliarde de dolari, au scăzut miercuri cu 2,9%. Capitalizarea de piață a băncii a coborât începând de vineri de la 2.300 miliarde de yeni (20,81 miliarde dolari) la 1.880 miliarde de yeni, potrivit datelor firmei Refinitiv.
Armata Americană se dotează cu căști de realitate augmentată
Microsoft a primit un contract pe 10 ani, în valoare de multe miliarde de dolari, pentru a livra armatei americane căști HoloLens de realitate augmentată. Pe parcursul celor 10 ani de contract, gigantul american trebuie să producă 120.000 de căști pentru armata americană. Va primi, în schimb, 21,88 de miliarde de dolari. Microsoft s-a angajat să modifice căștile, conform cerințelor armatei, astfel încât acestea să fie folosite de soldați. Armata SUA vrea ca viitoarele căști să fie compatibile cu propriul design, numit Integrated Visual Augmentation System. Căștile cu sistemul IVAS ar trebui, conform celor de la Microsoft, să ofere funcții de partajare a informațiilor și să ajute în luarea deciziilor într-o largă serie de scenarii. Noul contract vine după ce, în 2018, Microsoft a câștigat un contract pe doi ani, în valoare de 480 de milioane de dolari, care viza aceeași tehnologie de realitate augmentată. În ciuda numeroșilor critici, care nu văd cu ochi buni implementării acestei tehnologii în scopuri militare, Microsoft a continuat de-a lungul ultimilor ani să aplice și să câștige contracte foarte mari cu armata americană.
Spotify lansează noi liste personalizate de melodii
Secțiunea “Made for you” din Spotify, care găzduiește conținut ales special de algoritm, conform preferințelor muzicale ale fiecărui utilizator, găzduiește acum o serie de noi mixuri personalizate. Platforma muzicală suedeză a scos din pălărie 18 noi mixuri personalizate - liste de melodii create diferit, pentru fiecare utilizator în parte, pe baza preferințelor personale - care sunt disponibile deja tuturor utilizatorilor. Noile mixuri sunt împărțite în trei categorii, în funcție de gen, artist și decadă, fiind denumite într-o manieră similară mixurilor anterioare: “Your Genre Mixes”, “Your Artist Mixes” și “Your Decade Mixes”. Din fiecare categorie fac parte câte 6 mixuri. În categoria pe bază de genuri muzicale, de exemplu, există mixuri cu genurile preferate ale utilizatorului. La decade, mixurile vizează perioadele de timp din care fac parte majoritatea melodiilor preferate ale utilizatorului. Compoziția mixurilor diferă de la utilizator la utilizator, însă acestea, la fel ca orice liste din cadrul platformei, pot fi partajate ori descărcate pentru a putea fi ascultate și offline.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 1,67%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut joi de la 1,68% la 1,67%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 1,73%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în
