MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Şapte din zece breşe de date au fost cauzate de eroarea umană
Așa arată un raport Verizon, citat într-un articol de specialitate publicat recent pe blogul din România al Eset
Până la 68% dintre breşele de date, înregistrate la nivelul anului 2024, au fost cauzate de erori umane, iar majoritatea oamenilor au căzut pradă ingineriilor sociale, de tip phishing sau pretexting, arată datele unui raport întocmit de Verizon, citat într-un articol de specialitate publicat recent pe blogul din România al Eset. Astfel, conform Raportului privind Investigaţiile Breşelor de Date Verizon din 2024, o proporţie semnificativă dintre cei înşelaţi au dat credit şi altor tactici de inginerie socială, cum ar fi escrocheriile prin e-mail şi şantajul. O metodă de hacking despre care nu s-a prea discutat în ultima perioadă este pretexting. Potrivit specialistului Eset, Mark Szabo, prin intermediul acestui tip de atac, un atacator creează un pretext (o poveste) pentru a fura în cele din urmă banii sau datele unei victime.
"Persoanele cu intenţii răuvoitoare pot exploata această bogăţie de informaţii disponibile public prin tactici de inginerie socială. Schemele au scopul de a înşela oamenii să trimită bani sau să dezvăluie date sensibile, cum ar fi credenţialele conturilor. Un subtip al fraudei prin e-mailuri de afaceri (BEC), frauda CEO implică infractori care pretind că sunt un director al companiei şi păcălesc angajaţii, de obicei din departamentele financiar sau contabil, să transfere fonduri sau să dezvăluie informaţii de companie sensibile (...) În era digitală de astăzi, menţinerea controlului asupra informaţiilor dvs. personale este mai importantă ca niciodată. Fie că vă preocupă confidenţialitatea, securitatea sau doriţi doar să vă gestionaţi prezenţa online, cunoaşterea metodelor de a vă reduce vizibilitatea în rezultatele căutărilor poate fi o abilitate valoroasă", a explicat Szabo.
În acest context, experţii în securitate cibernetică vin cu soluţii pentru reducerea amprentei digitale, inclusiv în căutările Google.
"Din fericire, Google a ascultat nemulţumirile oamenilor privind accesibilitatea informaţiilor personale şi a creat mai multe formulare pentru a ajuta utilizatorii să-şi elimine datele. În plus, Google oferă un instrument numit "Rezultate despre dvs.", care vă permite să monitorizaţi informaţiile dumneavoastră online şi să verificaţi dacă date precum adresa de acasă, numărul de telefon sau adresa de e-mail apar în rezultatele căutărilor. Pentru a utiliza această funcţie, trebuie să aveţi un cont Google. O puteţi accesa prin intermediul unui browser de pe PC sau prin aplicaţia Google de pe telefon", se precizează în articolul Eset. Atât pentru versiunea de browser, cât şi pentru cea de mobil, trebuie urmate o serie de etape, care în final duc la funcţia "Rezultate despre dvs.".
Contribuabilii mici au obligaţia de a depune Declaraţia D406 de la 1 ianuarie 2025
Contribuabilii mici au obligaţia de a depune la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), începând cu 1 ianuarie 2025, Declaraţia D406 (SAF-T), care cuprinde informaţii din evidenţa contabilă şi fiscală, a anunţat, ieri, Fiscul. "Începând cu data de 01 ianuarie 2025, intră în vigoare obligaţia contribuabililor mici de a depune la organul fiscal central declaraţia cuprinzând informaţii din evidenţa contabilă şi fiscală, denumită Declaraţia informativă D406 (SAF-T), conform prevederilor legale. Modelul declaraţiei este prevăzut în Anexa nr. 2 a Ordinului Preşedintelui ANAF nr.1783/2021 privind natura informaţiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fişierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura şi condiţiile de transmitere, precum şi termenele de transmitere şi data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fişierul standard de control fiscal, cu modificările şi completările ulterioare", se arată într-un comunicat transmis de ANAF. Potrivit sursei citate, Declaraţia informativă D 406 (SAF-T) este depusă din 1 ianuarie 2022 de către marii contribuabili şi începând cu data de 1 ianuarie 2023 de către contribuabilii mijlocii. Similar cu celelalte două categorii de contribuabili menţionate, contribuabilii mici, care vor avea obligaţia depunerii Declaraţiei informative D 406 (SAF-T) începând cu data de 1 ianuarie 2025, vor beneficia de o perioadă de graţie. Astfel, perioada de graţie va fi de şase luni pentru prima raportare, respectiv cinci luni pentru a doua raportare, patru luni pentru a treia raportare, trei luni pentru a patra raportare şi două luni pentru a cincea raportare, pentru contribuabilii care au obligaţia de transmitere lunară a fişierului SAF-T. De asemenea, de o perioadă de graţie de trei luni pentru prima raportare vor beneficia contribuabilii care au obligaţia de transmitere trimestrială a fişierului SAF-T. "Pentru a veni în sprijinul contribuabililor, ANAF a elaborat "Ghidul contribuabilului pentru pregătirea şi depunerea Declaraţiei informative D 406 - Fişierul standard de control fiscal (SAF-T)" şi "Documentul de asistenţă pentru pregătirea şi depunerea Declaraţiei informative D 406 - Fişierul standard de control fiscal (SAF-T)", în care se regăsesc întrebări şi răspunsuri utile pentru completarea corectă şi completă a declaraţiei", se menţionează în comunicat. Totodată, Fiscul precizează că în cazul în care după studierea documentelor şi informaţiilor postate pe portalul ANAF sunt necesare clarificări privind depunerea şi completarea declaraţiei D406, contribuabilii le pot solicita la adresa de e-mail saft@anaf.ro.
Numărul firmelor dizolvate, în creştere cu aproape 7%
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 6,92%, în primele nouă luni din 2024, până la 30.094, faţă de 28.146 în perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 6.184 de firme (număr în creştere cu 5,44% faţă de perioada ianuarie-septembrie 2023) şi în judeţele Constanţa (1.644, plus 24,45%), Ilfov (1.633, plus 28,48%), Cluj (1.557, plus 4,43%), Timiş (1.351, minus 4,86%) şi Iaşi (1.151, plus 19,40%). La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Covasna, respectiv 146 (plus 0,69% faţă de primele nouă luni din 2023), Ialomiţa (169, plus 4,32%), Mehedinţi (190, plus 4,4%), Caraş-Severin (215, plus 3,86%) şi Călăraşi (221, minus 11,24%). Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în perioada ianuarie - septembrie 2024, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde au fost raportate 8.244 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 4,87%. Potrivit sursei citate, construcţiile, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, precum şi industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, respectiv 3.089 (Â14,28%), 2.931 (Â7,13%) şi 2.515 (Â3,97%). În septembrie 2024, s-au înregistrat 3.071 dizolvări de firme, cele mai multe în Bucureşti (507) şi în judeţele Constanţa (151), Timiş (146), Dolj (138) şi Cluj (138).
Mai puțini pensionari beneficiari de indemnizație socială
Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost, în octombrie 2024, de 925.865 persoane, cu 2.322 mai mic în comparaţie cu luna precedentă, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceştia, 832.693 erau pensionari din sistemul public, iar 93.172 pensionari proveniţi din fostul sistem de pensii al agricultorilor. În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a indemnizaţiei suportate de la bugetul de stat a fost de 527 de lei. Cele mai mari valori au fost înregistrate în judeţele: Maramureş (de 611 lei), Cluj (594 lei), Bistriţa-Năsăud (591 lei), Hunedoara (598 lei) şi Prahova (586 lei). Cei mai mulţi beneficiari ai acestei indemnizaţii erau în Bucureşti - respectiv 38.782 - şi în judeţele Suceava (34.808 pensionari), Iaşi (30.799), Dolj (29.771), Prahova (27.550) şi Bacău (26.939). În ceea ce priveşte pensionarii agricultori, indemnizaţia socială medie suportată de la bugetul de stat a fost de 343 de lei, valoarea cea mai mare fiind înregistrată în judeţele Ilfov (483 lei), Gorj (441 lei), Hunedoara (420 lei) şi în Sectorul 2 al Capitalei (432 lei). Potrivit sursei citate, numărul cel mai mare de beneficiari din rândul pensionarilor agricultori se înregistra în judeţul Iaşi (6.387 persoane), urmat de judeţele Botoşani (6.156), Dolj (5.863), Olt (5.477) şi Teleorman (5.401).
Producătorul suedez de baterii Northvolt, faliment în SUA
Producătorul suedez de baterii Northvolt discută posibilitatea protecţiei prin faliment în Statele Unite, ca una dintre mai multe opţiuni pentru a supravieţui, pe fondul lipsei de lichidităţi, au declarat pentru Reuters două persoane familiarizate cu situaţia. În ultimele luni, Northvolt a trecut de la a fi una dintre cele mai mari speranţe ale Europei pentru un producător autohton de baterii pentru vehicule electrice la o luptă pentru supravieţuire, fiind afectată de probleme de producţie, pierderea unui client important şi dificultăţi în atragerea de noi finanţări. Producătorul de baterii litiu-ion, care a primit finanţări de aproximativ 10 miliarde de euro de la lansarea sa în 2016, a iniţiat în luna iulie o revizuire completă a strategiei sale. Publicaţia de afaceri Dagens Industri, citând surse anonime, a scris joi seară că Northvolt ia în considerare opţiunea de protecţie prin procedura Chapter 11 conform Codului Falimentului din SUA, pentru a-şi soluţiona problemele financiare. La începutul săptămânii trecute, publicaţia a informat că discuţiile între compania aflată în dificultate financiară, creditori, acţionari şi cel puţin un client pentru un acord de finanţare pe termen scurt s-au blocat. Una dintre surse a declarat pentru Reuters că discuţiile privind un acord pe termen scurt au fost reluate, deşi negocierile au devenit mai dificile în ultimele săptămâni. Un purtător de cuvânt al Northvolt a refuzat să comenteze despre planurile companiei legate de procedura Chapter 11 sau alte speculaţii cu privire la viitorul acesteia.
Rata şomajului în Bucureşti a scăzut la 0,75%
Un număr de 9.501 şomeri (din care 5.431 femei) erau înregistraţi, la sfârşitul lunii octombrie, în evidenţele Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, rata şomajului fiind de 0,75%. Comparativ cu luna precedentă, când rata şomajului a fost de 0,78%, în octombrie indicatorul s-a diminuat cu 3,85%, conform unui comunicat al AMOFM Bucureşti, transmis, luni, AGERPRES. Din totalul de 9.501 persoane înregistrate în evidenţele AMOFM Bucureşti, 1.600 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 7.901 erau şomeri neindemnizaţi. Cel mai mare număr de şomeri era înregistrat la categoriile de vârstă 40-49 de ani, respectiv 2.391 persoane, 50-55 de ani (2.192 persoane) şi 30-39 de ani (2.068 persoane), iar el mai mic la categoria sub 25 de ani (316 persoane).
Compania-mamă a TikTok, ByteDance, se evaluează la de miliarde de dolari
Compania-mamă a TikTok, ByteDance, se evaluează la aproximativ 300 de miliarde de dolari, după ce a contactat recent investitori pentru un program de răscumpărare de acţiuni, conform unor surse familiare cu situaţia şi unui document consultat de Reuters. ByteDance le-a oferit investitorilor, în ultimele săptămâni, un preţ de 180,70 dolari per acţiune, ceea ce reprezintă o creştere de 12,9% faţă de preţul de 160 de dolari pe acţiune din programul anterior de răscumpărare. Potrivit unei surse, compania nu are planuri imediate de listare la bursă, iar programul de răscumpărare este o modalitate de a asigura lichiditatea ByteDance. Acesta este al treilea program de răscumpărare pentru investitori, ByteDance desfăşurând astfel de acţiuni din 2022.
Apple pregăteşte lansarea dispozitivelor de localizare AirTag 2
O nouă versiune a dispozitivelor de urmărire AirTag ar putea fi lansată anul viitor, acestea urmând să aducă îmbunătăţiri pe mai multe planuri. AirTag 2 va intra pe piaţă undeva la jumătatea anului viitor, conform surselor citate de Bloomberg, care susţin că acestea vor arăta, în principiu, la fel ca cele din generaţia actuală. Nu există informaţii detaliate despre funcţiile noi pe care viitoarea generaţie de AirTag le va oferi, însă sursele citate spun că îmbunătăţirile se vor concentra pe trei domenii - creşterea razei de acţiune, îmbunătăţirea cipului wireless şi creşterea intimităţii. Primele două ţin de funcţionalitatea efectivă a dispozitivelor şi ar trebui să crească precizia cu care pot fi localizate obiectele urmărite.
