Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: În turismul intern se vede luminița de la capătul tunelului

Ziarul de Vrancea
28 sep 2020 572 vizualizări

"Suntem într-un moment de cumpănă în acest an, prioritățile s-au schimbat pentru toată lumea, dar cu siguranță turismul va renaște”, susține Dumitru Luca, președintele ANAT

Anul 2020 a fost un unul delicat pentru turism din toate punctele de vedere și chiar dacă au apărut primele semne de reviriment, turismul intern se află încă departe de potențial și de nivelul anilor precedenți, susține Dumitru Luca, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT). "Suntem într-un moment de cumpănă în acest an, prioritățile s-au schimbat pentru toată lumea, dar cu siguranță turismul va renaște. A fost un an delicat din toate punctele de vedere, pentru turismul intern au apărut deja primele semne de reviriment, dar încă suntem departe de potențial și de nivelul anilor precedenți. Operatorii noștri au făcut eforturi uriașe și le fac în continuare, pentru a se alinia la cerințele de securitate, fac investiții, fac cheltuieli, care nu se regăsesc neapărat acum în venituri, în profit, dar care dau o siguranță în plus călătorilor și le alimentează dorința de a reveni la obiceiul de a călători, de a-și reîncărca bateriile", a declarat pentru AGERPRES președintele ANAT, Dumitru Luca. Din păcate, România nu stă la fel de grozav pe partea de turism de incoming, susține Dumigtru Luca, unde anul acesta "nivelul a fost aproape de zero". "Toate grupurile, toți turiștii din diferite țări, care rezervaseră anterior, care de regulă alimentau incomingul, s-au anulat. Din păcate s-a văzut faptul că nu am avut niște reguli clare, n-am avut niște proceduri. Am pierdut o ocazie uriașă pentru că, să ne amintim, în prima parte a pandemiei, România era oarecum privilegiată, avea o situație epidemiologică sensibil mai bună decât alte destinații turistice consacrate. Acesta este marele nostru regret, că n-am putut să valorificăm acel pole-position de atunci și operatorii care erau axați pe incoming au avut cel mai mult de suferit în acest sezon și nu se vede un reviriment prea curând", a adăugat el. În opinia sa, incomingul este un export de servicii, este aducător de valută și un element care ar trebui să echilibreze balanța României de încasări și plăți. "Este un export care dă cea mare plusvaloare și are o rată de rentabilitate sensibil mai mare decât alte exporturi, de exemplu din industrie", a arătat Luca. În ceea ce privește așteptările pentru sezonul de iarnă pe zona turismului intern, mai ales în contextul pandemiei de coronavirus, șeful ANAT a menționat că perspectivele nu sunt deloc încurajatoare, pentru că sunt în continuare restricții în ceea ce privește evenimentele indoor, dar și pe partea de turism balnear, "care este încă paralizată". "Dacă ne raportăm tot la turismul intern, perspectivele nu sunt deloc încurajatoare, pentru că sunt în continuare restricții în ceea ce privește evenimentele indoor, sunt restricții în ceea ce privește folosirea spațiilor de alimentație publică, nu mai spun de partea de turism balnear, care este încă paralizată datorită imposibilității folosirii bazelor de tratament cu apă termală sau alte echivalente. Deci nu știu din păcate cum va arăta un sezon de iarnă acum, în care turistul nu se duce doar să se cazeze la hotel, are nevoie și de servicii de alimentație publică adecvată, are nevoie și de niște activități menite să-l stimuleze să se ducă acolo și să cheltuie. Turismul nu se rezumă doar la cazare și eventual la transport", explică președintele ANAT. Acesta afirmă că pe partea de incoming nu există nicio variantă de a-l reporni prea curând, în timp ce pe zona de outgoing, condițiile de călătorie sunt de multe ori "costisitoare sau inacceptabile". "Pe partea de incoming nici nu îndrăznim să mai sperăm ceva. În momentul de față încercăm să ne cârpim cât putem cu turismul intern, pentru că pe partea de incoming nu avem nicio variantă de a-l reporni prea curând, iar pe partea de outgoing, în condițiile în care sunt în continuare o grămadă de destinații care impun restricții sau care sunt chiar închise, condițiile de călătorie sunt de multe ori costisitoare sau inacceptabile, nu putem vorbi prea curând de un reviriment. Cu siguranță aceste sărbători de iarnă vor fi mult mai triste, vor fi altfel decât cele precedente", a mai spus Luca. Întrebat dacă turismul rural, care este și tema de anul acesta propusă de OMT pentru Ziua Mondială a Turismului, reprezintă o variantă câștigătoare în perioada următoare, președintele ANAT a afirmat că turismul intern s-a rezumat îndeosebi pe weekend-uri, iar pensiunile nu au făcut nici ele excepție.

Managerii estimează o tendință de stabilitate în industrie, construcții și servicii

u așa arată o anchetă conjuncturală realizată de Institutul Național de Statistică

Activitățile din industrie, construcții și servicii vor avea o tendință de stabilitate în următoarele trei luni, în timp ce prețurile în construcții și comerțul cu amănuntul vor cunoaște o majorare moderată în același interval, arată percepția managerilor în cadrul anchetei conjuncturale realizată de Institutul Național de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producției (sold conjunctural plus 5%). Totodată, referitor la numărul de salariați, se estimează o relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5% pe total industrie prelucrătoare. În cazul prețurilor produselor industriale se prognozează o oarecare stabilitate în următoarele trei luni, pe fondul unui sold conjunctural de plus 5%. Estimările din luna septembrie evidențiază faptul că, în activitatea de construcții, se va înregistra o relativă stabilitate a volumului producției (sold conjunctural plus 3%), pe parcursul următoarelor trei luni. În plus, managerii estimează că numărul de salariați va fi relativ stabil, cu un sold conjunctural de -1%. În ceea ce privește prețurile lucrărilor de construcții, se preconizează o creștere moderată a acestora (sold conjunctural plus 8%). În sectorul comerț cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendință de creștere moderată a activității economice (sold conjunctural plus 10%), în timp ce volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unitățile comerciale va înregistra creștere moderată (sold conjunctural plus 13%). Pe același sector de activitate, angajatorii prognozează o creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural plus 14%). Pentru următoarea perioadă de trei luni, managerii societăților comerciale estimează o creștere moderată a prețurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural plus 13%). Pe segmentul serviciilor, cererea (cifra de afaceri) va cunoaște o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 4%), precum și o oarecare stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural -1%). Managerii sunt de părere că prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de relativă stabilitate și un sold conjunctural de -1%. INS precizează că soldul conjunctural indică percepția managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuie confundată cu ritmul creșterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de către instituție. De asemenea, soldul conjunctural procentual este obținut ca diferență între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului și procentajul celor care au indicat varianta negativă.

Insolvențele au scăzut cu peste 10% în primele opt luni ale anului

Numărul societăților comerciale și persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a scăzut cu 10,11% în primele opt luni din 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 3.576 insolvențe, reiese din datele publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 765, în creștere cu 14,35% față de perioada ianuarie-august 2019. Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor - cu 256 de insolvențe (minus 21,95%), Cluj - 206 (plus 33,77%) și Constanța - 212 (plus 7,07%). Pe domenii de activitate, în primele opt luni, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 1.047 (minus 15,84%), în construcții - 570 (minus -3,23%), industria prelucrătoare - 430 (minus 8,32%) și hoteluri și restaurante - 290 (minus 6,45%). În august au fost înregistrate 397 de insolvențe, cele mai multe în București - 102, și în Constanța - 32, Timiș - 26, Ilfov- 20 și Cluj - 17.

Rata șomajului în Capitală s-a menținut la 1,29% în luna august

Rata șomajului înregistrat în august în Capitală s-a menținut la 1,29%, la nivelul celei consemnate în luna iulie, potrivit datelor publicate luni de Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București (AMOFM). Astfel, la sfârșitul lunii august, în evidențele Agenției Municipale pentru Ocuparea Forței de Muncă București erau înregistrați 15.354 șomeri (din care 8.223 femei), rata șomajului fiind de 1,29%. La nivelul lunii iulie, rata șomajului a fost tot de 1,29%, acest indicator menținându-se constant în august. Din totalul de 15.354 de persoane înregistrate în evidențele AMOFM București, 4.767 erau beneficiari de indemnizație de șomaj, iar 10.587 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență, toți cei 15.354 de șomeri sunt din mediul urban. Șomerii cu studii liceale au ponderea cea mai mare în numărul total de șomeri înregistrați în evidențele AMOFM București (34.22%), urmat de cei cu studii superioare (28,09%), iar 18,20% au absolvit școala profesională/de arte și meserii. Șomerii cu nivel de studii gimnaziale reprezintă 16,44% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu studii postliceale sunt 1,97%, iar cei cu studii primare și fără studii, 1,08%. Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 1.950 persoane foarte greu ocupabile, 4.613 greu ocupabile, 4.393 mediu ocupabile, iar 4.398 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activității de profilare a persoanelor înregistrate în evidențele AMOFM. 

Piața românească a fondurilor de investiții, afectată de pandemie

Piața fondurilor de investiții din Europa de Est, incluzând și România, reprezintă doar 1% din totalul pieței europene care la jumătatea anului depășea 17 trilioane de euro, afirmă Thomas Tilley, senior economist la Asociația Europeană a Administratorilor de Fonduri (EFAMA), care precizează că piața românească a fondurilor de investiții, afectată de criză în primele luni ale anului, își va relua creșterea în a doua jumătate a anului. ”Industria fondurilor de investiții din România a avut o evoluție remarcabilă, depășind media europeană, în special din 2012, cu un vârf de creștere în 2019”, a explicat Thomas Tilley, senior economist la Asociația Europeană a Administratorilor de Fonduri (EFAMA). Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a doua ediții a Summitului Administratorilor de Fonduri din România, organizat la București, de Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF), în 23 și 24 septembrie 2020. Membră a Asociației Europene a Administratorilor de Fonduri (EFAMA), AAF reunește 27 de membri care administrează active de 8,8 miliarde de euro, conform datelor centralizate la finalul lunii august și numără 332.000 de investitori în fonduri deschise de investiții și 89.000 de investitori în fonduri închise de investiții (fonduri de investiții alternative). ”Piața românească a fondurilor de investiții, afectată de criză în primele luni de 2020, își va relua cu siguranță creșterea în această a doua jumătate a anului”, adaugă Thomas Tilley. Piața fondurilor de investiții din Europa de Est, incluzând și România, reprezintă doar 1% din totalul pieței europene care la jumătatea anului depășea 17 trilioane de euro. ”Industria fondurilor de investiții este un motor economic și are un rol vital în dezoltarea economică a României. Promovarea recentă la statutul de piață emergentă ne pune pe radarul marilor investitori dar mai avem mult de lucru. Trebuie să activăm pârghia productivității și aceasta este ceea ce vă interesează pe dvs, industria de asset management: Investiții, Investiții, Investiții”, a declarat Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, prezent în deschiderea evenimentului. Evenimentul a alocat o parte din timp educației financiare. ”Ne propunem să explicăm, cu ajutorul profesioniștilor din industrie, care sunt instrumentele cu care operează fondurile de investiții, diferența dintre economisire și investiție, diferența dintre a pune bani deoparte și a spori banii pe care îi economisești”, a declarat Jan Pricop, director executiv al Asociației Administratorilor de Fonduri.  La rândul său, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu, a explicat că piața de capital trebuie să ajungă un motor al economiei care oferă sursă de finanțare companiilor, precum și un loc de investiții pentru societățile de asigurare.

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,07%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut luni de la 2,04% la 2,07%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a urcat la rândul său de la 2,06% la 2,07%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.

Seria iPhone 12 ar putea include un model Mini

Numele pe care Apple le va folosi în cadrul viitoarei sale serii de iPhone-uri au apărut pe surse, iar pentru prima oară, compania americană se pare că va folosi numele Mini pentru unul dintre smartphone-urile sale. Cele patru modele care vor compune seria iPhone 12 au acum și nume, chiar dacă doar din surse neoficiale. Acestea au fost descoperite pe stickerele folosite de producătorii de carcase pentru viitoarele iPhone-uri. Astfel, Apple va folosi următoarele numele pentru cele patru modele care vor compune seria iPhone 12: iPhone 12 mini, 5.4 inch; iPhone 12, 6,1 inch; iPhone 12 Pro - 6,1 inch; iPhone 12 Pro Max - 6,7 inch. Ca și în anii precedenți, este de așteptat ca puterea de procesare și facilitățile oferite să fie direct proporționale cu mărimea ecranului - modele mai mari vor avea dotări mai bune și prețuri mai mari. În ceea ce privește numele, se remarcă folosirea pentru prima oară a numelui Mini pentru smartphone-urile Apple. Compania americană a mai folosit Mini până acum pentru Mac, iPad și iPod, însă niciodată pentru iPhone. Este de așteptat ca, eventual, Mini să înlocuiască modelul SE în oferta Apple și să vizeze acei utilizatori care preferă smartphone-urile cu ecran mai mic. Seria iPhone 12 urmează a fi prezentată în luna octombrie, mai târziu cu o lună decât în anii anteriori, din cauza problemelor create de pandemie.

Verde pentru prelurea Koninklijke DSM de către Erber Aktiengesellschaft

Consiliul Concurenței a anunțat luni că a autorizat tranzacția prin care producătorul de substanțe chimice Koninklijke DSM preia Erber Aktiengesellschaft. ”Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Koninklijke DSM N.V. intenționează să preia compania Erber Aktiengesellschaft”, arată autoritatea de concurență. Decizia va fi publicată pe site-ul autorității naționale de concurență, după eliminarea informațiilor cu caracter confidențial. ”În urma analizei acestei concentrări economice, Consiliul Concurenței a constatat că operațiunea notificată nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața romȃnească sau pe o parte substanțială a acesteia și că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurențial normal”, precizează autoritatea. Koninklijke DSM este o companie producătoare de substanțe chimice, specializată în științele vieții și științele materialelor. Filiala din România a grupului activează atât în industria alimentelor și a hranei pentru animale, cât și în industria produselor pentru îngrijire personală. Erber este compania-mamă a Biomin Holding GmbH și Romer Labs Division Holding GmbH. Biomin activează în domeniul nutriției și sănătății animalelor, operațiunile acesteia constând în dezvoltarea și producția de aditivi furajeri și preamestecuri pentru hrana animalelor și furnizarea de servicii pentru îmbunătățirea randamentului animalelor. În România, grupul este prezent prin Biomin România SRL.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.