MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: În ce condiții vor putea IMM-urile să achiziționze utilaje în leasing cu garanție de la stat?
Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri anunță lansarea lansarea IMM Leasing de echipamente și utilaje
Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat luni lansarea ”IMM Leasing de echipamente și utilaje”, al patrulea program de sprijin guvernamental acordat sectorului IMM în cadrul Planului Național de Investiții și Relansare Economică, implementat de Ministerul Finațelor Publice și FNGCIMM. Programul guvernamental își propune stimularea accesării finanțărilor de tip leasing financiar în vederea achiziționării de active noi sau second-hand pentru desfășurarea activității companiilor, în special a celor care au nevoie de transfer de tehnologie în procesele de producție. ”Programul IMM Leasing de echipamente și utilaje reprezintă un instrument flexibil și eficient, prin care vor fi acordate facilități de garantare de către stat sub forma punerii la dispoziția instituțiilor financiare nebancare înscrise în Registrul Special la BNR a unor plafoane anuale de garantare pentru finanțările de tip leasing financiar pentru achiziționarea de bunuri noi sau second-hand, necesare în derularea activității IMM-urilor, precum și a întreprinderilor afiliate care au un număr egal sau mai mare de 250 de angajați”, arată Fondul. Garanțiile vor fi acordate de către FNGCIMM și vor fi garantate de către stat, prin Ministerul Finanțelor Publice, în procent de maximum 80% din valoarea finanțării pentru achiziția de echipamente IT și tehnologia informației și în procent de maximum 60% din valoarea finanțării pentru achiziția de utilaje și echipamente tehnologice, vehicule pentru transport mărfuri și persoane utilizate în scop comercial în cadrul unei operațiuni de leasing financiar. Conform programului, valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilități va fi de 5 milioane lei, iar perioada și modalitatea de rambursare a finanțărilor, vor fi stabilite de finanțatori, conform normelor interne ale acestora. Durata maximă a perioadei de leasing va fi de 72 de luni, cu posibilitatea acordării unei perioade de grație cuprinsă între 3 și 12 luni, iar avansul achitat de utilizator este de 0%, și, în funcție de solicitarea beneficiarului, poate ajunge până la maximum 20% din valoarea de achiziție a bunului finanțat (exclusiv TVA). ”Sunt eligibile pentru acordarea de garanții în cadrul programului întreprinderile mici și mijlocii precum și întreprinderile afiliate, din toate sectoarele de activitate, cu excepția următoarelor: intermedieri financiare și asigurări, tranzacții imobiliare, activitați de jocuri de noroc și pariuri, producție sau comercializare de armament, muniții, explozibili, tutun, alcool cu excepția vinului și berii, substanțe aflate sub control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope, activități de închiriere și leasing, activități de investigare și protecție”, precizează FNGCIMM. Se pot acorda facilități de natura subvenției de dobânda în procent de până la 50% pentru finanțarile garantate în cadrul programului, precum și garanții de stat în condițiile subvenționării în procent de 100% a comisionului de administrare și a comisionului de risc. Facilitățile prevăzute în cadrul programului se acordă în baza unei scheme de ajutor de minimis.
Hidroelectrica a redus prețul energiei pentru consumatorii casnici
u ministrul Economiei a indicat însă un prag mai scăzut față de cel adoptat de companie
Hidroelectrica a redus prețul din oferta pentru consumatorii casnici de la 255 de lei pe MWh, cât era până acum, la 239 de lei pe MWh, potrivit site-ului companiei. Aceasta după ce compania a fost acuzată de ministrul de resort, Virgil Popescu, de faptul că ar putea furniza direct populației energie mult mai ieftină, ceea ce ar putea duce la scăderea tarifelor în toată piața. Popescu a declarat, joia trecută, pentru AGERPRES, că Hidroelectrica ar trebui să dea populației energie la prețul de 200 de lei pe MWh. El a arătat că, deși există o ofertă pentru consumatorii casnici pe site-ul companiei, reprezentanții acesteia nu au făcut nimic să o promoveze în rândul populației. "Hidroelectrica și-a pierdut licența de furnizor de ultimă instanță (FUI). Nu poți să fii FUI dacă nu ai 3.000 de clienți și ANRE le-a retras această licență în urmă cu câteva luni. Ce companie ești tu, fără 3.000 de clienți naționali?", a spus Popescu. Furnizorul de ultimă instanță este cel care preia un consumator casnic dacă furnizorul acestuia dă faliment sau nu mai poate livra energie. "Oferta pe care o are Hidroelectrica, cu 255 de lei pe MWh, este o bătaie de joc. E doar pe site, nu o promovează, pentru cine este ea, pentru salariații lor? Ei nu se duc către oameni să încheie contracte. Să-și facă un departament de vânzări cum trebuie! Au doar trei oameni la vânzări. Nu au capacitate de facturare? Să-și ia un soft!", a susținut oficialul guvernamental. Potrivit acestuia, pentru Hidroelectrica, livrarea de energie către clienții casnici ar putea fi un business foarte bun. În plus, prețul mic al Hidroelectrica ar putea duce la ieftinirea întregii piețe. "De exemplu, ei vând energia către furnizorii clienților casnici în prezent cu 140 de lei pe MWh, tarif impus de ANRE. Dar tariful de vânzare către casnic este 255 de lei, deci aproape dublu. Și pot vinde liniștit cu 200 de lei/MWh, câștigă mai mult decât 140 de lei. Ar trebui să facă o campanie agresivă cu 200 de lei/MWh pe piață, câștigă și ei mai mult decât dacă ar vinde cu 140 de lei unor intermediari și fac și presiune pe preț în jos la toți ceilalți. Nu-i bănuiesc că nu-i duce mintea. Sunt comozi sau sunt mână în mână cu furnizorii, să țină piața în sus. Dar așa nu merge", a mai spus Popescu. El a amintit că la 1 ianuarie 2021 piața de energie electrică se liberalizează total.
4 din 10 români ar accepta să devină cărăuși de bani
Peste o treime (39%) dintre români ar accepta sarcini care le impun deschiderea sau folosirea propriului cont bancar și efectuarea de transferuri, devenind astfel cărăuși de bani (money mules), iar cele mai vulnerabile sunt persoanele cu vârste între 18 și 34 de ani, arată rezultatele unui studiu realizat de ING Bank România, dat publicității luni. Conform cercetării intitulată "Vulnerabilitățile românilor în ceea ce privește frauda datelor personale", deși nouă din zece români spun că nu sunt dispuși să fie cărăuși de bani și opt din zece cred că această activitate se pedepsește cu închisoarea, patru persoane din zece ar accepta joburi care le impun deschiderea sau folosirea contului lor și efectuarea de transferuri, joburi care implică minimum de efort și câștigarea rapidă a unor fonduri. În afară de categoria de vârstă 18 - 34 de ani cea mai vulnerabilă în fața unor astfel de solicitări, femeile reprezintă un alt segment ușor influențabil. În același timp, bărbații sunt mai degrabă dispuși să fie cărăuși de bani în cunoștință de cauză. Studiul de specialitate relevă faptul că vulnerabilitatea de a deveni "money mule" este cea mai ridicată la persoanele care nu par să ia în serios securitatea informațiilor lor bancare. Astfel, 86% dintre români își dau cu ușurință numărul de telefon, 84% adresa de e-mail și 82% numele complet. La polul opus, 95% nu ar da informații care să permită accesarea online a propriului cont bancar, 89% nu ar furniza user-ul și parola niciunui cont online pe care îl dețin, iar 86% se opun fotografierii sau scanării cardului lor de debit sau credit. Potrivit sursei citate, șapte din zece români ar dezvălui date personale pentru crearea unui cont de utilizator pe un site, acesta fiind cel mai des întâlnit scenariu, iar șase din zece le-ar oferi unui site sau via e-mail pentru a obține un premiu pe care l-ar fi câștigat. Cei mai dispuși să facă astfel de demersuri sunt cei cu vârste între 18 și 24 de ani, arată concluziile cercetării ING Bank România. Datele centralizate în studiu evidențiază faptul că 96% dintre cei chestionați nu cunosc pe nimeni care să fie cărăuș de bani, iar 93% că nu au fost niciodată abordați în scopul deschiderii unui cont sau efectuării unui transfer de bani.
Peste 50% dintre companii consideră că situația economică e "critică" și "foarte critică"
Mai mult de jumătate dintre companiile din România (55%) consideră situația generată de pandemia COVID-19 ca fiind ''critică'' și ''foarte critică'', iar peste o treime dintre acestea (37%) estimează că perioada de recuperare va oscila între 12 și 24 de luni, arată rezultatele unui studiu publicat, luni, de o companie de consultanță. Conform cercetării Valoria, din totalul celor 440 de companii care au participat la sondaj, 41% au apreciat că, în următoarele luni din acest an, în România lucrurile vor evolua extrem de defavorabil. Astfel, pentru 29% dintre reprezentanții organizațiilor respondente perioada de recuperare estimată este de 9 - 12 luni, însă 37% apreciază un interval de 1 - 2 ani. La nivel general, 55% dintre companii susțin că situația generată de criza pandemiei COVID-19 în România este critică și foarte critică. "În contextul digitalizării accelerate de migrarea multor operațiuni în mediul online, companiile sunt conștiente de noile provocări. Pentru angajați, actualizarea cunoștințelor pentru lucrul eficient și sustenabil de acasă este obligatorie. Pentru manageri, abilitățile de luare a deciziilor, project management și managementul echipelor la distanță sunt esențiale. Redefinirea modalităților de menținere a culturii organizaționale a companiei prin interacțiuni virtuale și luarea deciziilor în condiții de incertitudine sunt de asemenea alte provocări ale managerilor", menționează datele rezultate din studiul Valoria. În acest sens, companiile respondente consideră că pentru echipa de directori executivi competențele care trebuie crescute sunt cele care țin de: strategii decizionale în situații de criză (79%), management financiar în context de criză (75%) și managementul echipelor la distanță (71%). Totodată, virtualizarea mediului de lucru a stimulat companiile să considere și mai mult că temele care au în centrul lor comunicarea sunt relevante pentru echipa de manageri. Pe acest subiect, temele de training considerate relevante de companiile respondente la sondajul Valoria pentru managerii lor sunt: delegare de succes în echipele virtuale (72%), tehnici avansate de vânzare și negociere (71%), feeback și feedforward în mediul online (70%).
Bursă de locuri de muncă pentru constructori
Asociația Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA), Ministerul Muncii și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) au decis înființarea unei burse a locurilor de muncă în construcții, potrivit unui comunicat al ARCA, remis, luni, AGERPRES. "Revenirea românilor în țară în contextul pandemiei de Covid -19 și lipsa forței de muncă de pe șantiere, necesarul fiind estimat la 500.000 de persoane, au fost doar două dintre argumentele care au stat la baza deciziei de a realiza Bursa Locurilor de Muncă în domeniul construcțiilor - 'Construim Împreună'", se arată în comunicat. Astfel, au fost puse bazele parteneriatului unic între cele trei entități pentru crearea primului portal dedicat unei industrii de o importanță strategică. Bursa Locurilor de Muncă în domeniul construcțiilor - "Construim Împreună" - va fi un portal online, creat pentru a facilita identificarea forței de muncă necesară creșterii capacității de construcție a firmelor din domeniu, precum și găsirea, într-un timp scurt, a unui loc de muncă de către: românii întorși din străinătate în contextul pandemiei de Covid-19; lucrători care doresc să-și schimbe locul de muncă și sunt dispuși să urmeze cursuri de calificare/specializare; șomeri din domenii conexe, pentru care reconversia profesională se poate asigura rapid; tineri absolvenți de școli profesionale, licee tehnice și facultăți de profil, aflați în căutarea unui loc de muncă.
Pentru realizarea portalului "Construim Împreună" vor fi corelate: bazele de date ale ANOFM cu distribuția regională a șomerilor; datele firmelor de construcții privind necesarul de forță de muncă pentru șantierele deschise în prezent; estimările referitoare la necesarul de forță de muncă pentru viitoarele proiecte de infrastructură, într-o perspectivă de 10 ani, conform Master Planului General de Transport; informațiile comune ale instituțiilor statului și companiilor private despre necesarul de cursuri de formare/calificare.
Orban anunță un val de controale
Premierul Ludovic Orban a declarat luni că autoritățile iau în calcul intensificarea controalelor peste tot unde există informații că regulile pentru prevenirea răspândirii COVID-19 nu sunt respectate, precizând că a cerut ca aceste controale să fie făcute ”brusc”, pentru că este clar că până acum unele terase unde existau semnale clare că nu sunt respectate regulile ”au avut ponturi” din echipele de control. În ceea ce privește șansele ca restaurantele se fie redeschise, el a afirmat că atât timp cât trendul îmbolnăvirilor este crescător, nu pot fi luate măsuri suplimentare de relaxare. ”Luăm în calcul intensificarea cotroalelor peste tot unde avem informații privitoare la încălcarea regulilor inclusiv în ceea ce privește terasele. Să ne asigurăm că patronii, managerii sunt implicați în respectarea regulilor. Nu putem modifica cuantumul amenzilor, în urma deciziilor Curții Constituționale decât prin lege adoptată în Parlament. Toate amenzile le dăm în baza Legii 55 și nu putem da amenzi mai mari decât cuantumul maxim stabilit prin această lege. A existat o încercare de a se introduce și în legea actuală pentru încălcări a izolării, a existat o încercare de a crește un pic amenzile, dar nu s-a reușit, Parlamentul este suveran în urma deciziilor CCR privitor la toate aceste aspecte legate de partea punitivă. Noi respectăm prevederile legii.
Guvernul britanic a cerut sprijinul Japoniei pentru construcția rețelelor 5G
Guvernul britanic a solicitat sprijinul Japoniei pentru construcția rețelelor 5G fără grupul chinez Huawei Technologies, a relatat duminică publicația japoneză Nikkei, acesta fiind un nou pas pentru găsirea unor furnizori alternativi, pe fondul unui război comercial și de securitate între Statele Unite și China, relatează Reuters. Marea Britanie a menționat companiile NEC și Fujitsu ca posibili furnizori alternativi la Huawei, potrivit publicației japoneze, care nu a menționat sursa informației. Oficialii britanici s-au întâlnit joi cu omologii lor japonezi, la două zile după ce Marea Britanie a decis ca echipamentele Huawei să fie eliminate din rețelele 5G până la sfârșitul anului 2027, a relatat Nikkei. În timp ce Marea Britanie se pregătește să iasă din Uniunea Europeană, temerile legate de securitate l-au obligat pe premierul Johnson să aleagă între Statele Unite și China, cântărind între o alianță de importanță majoră și investiții de miliarde de dolari. Potrivit Nikkei, discuțiile cu Japonia reflectă efortul britanic de a atrage furnizpri de echipamente noi pentru a stimula concurența și a reduce costurile suportate de operatorii wireless.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2,15%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut luni la nivelul de 2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Un nivel mai scăzut al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 20 aprilie 2018, de 2,13%. Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la rândul său la 2,24%. Acesta este cel mai redus nivel al ROBOR la șase luni consemnat din 25 ianuarie 2018. Consiliul de administrație al BNR a decis pe 29 mai reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
