MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: 44% dintre candidați refuză prima ofertă de angajare
u așa arată un studiu al firmei Arthur Hunt România u conform documentului, perioada de recrutare pentru un rol de middle management a urcat până la patru luni
Față de anul 2021, când un proces de recrutare pentru un rol de middle management în marile companii active în România se finaliza într-o perioadă medie de 3 luni, în 2022 același proces a crescut în medie cu 33 de zile, ajungând la 4 luni, arată un studiu realizat de compania Arthur Hunt România. În aceste condiții, din ce în ce mai mulți angajați renunță. La nivelul anului trecut, 44% dintre candidați au refuzat prima ofertă de angajare. ”Față de anul 2021, când un proces de recrutare pentru un rol de middle management în marile companii active în România se finaliza într-o perioadă medie de 3 luni, în 2022 același proces a crescut în medie cu 33 de zile, ajungând la 4 luni”, arată un studiu realizat de compania Arthur Hunt România la finalul anului trecut. În tot acest timp, candidații se retrag din cadrul proceselor de recrutare sau se reorientează în piață spre alte roluri, arată analiza. Birocrația corporatistă și creșterea duratei de decizie internă privind recrutarea s-au aflat în disonanță cu dinamica pieței și fenomenul răzgândirii candidaților la primirea primei oferte, care a ajuns la un procent de 44% anul trecut, față de 42% în 2021. Acest fenomen s-a înregistrat în special în cazul candidaților din segmentul de vârstă de până în 40 de ani, în general pentru roluri financiare sau alte roluri specializate. Spre exemplu, potrivit studiului Arthur Hunt, în domeniul bancar și financiar, doar 2 din 11 candidați au fost recrutați într-o perioadă de timp cuprinsă între 94 și 120 de zile, 6 candidați s-au retras din procesul de recrutare, iar restul au continuat până când au primit a doua sau a treia ofertă. “Companiile trebuie să își simplifice procesele interne de recrutare și să le adapteze la realitatea pieței muncii de azi. Acest ritm greoi de decizie duce la costuri suplimentare din partea companiilor, care sunt nevoite să reia procesele de recrutare de la început sau chiar la riscuri reputaționale majore. Pe segmentul analizat, de middle management, vorbim despre generația de vârstă de sub 40 de ani, care este una mai puțin empatică și mai tranzacțională. Daca nu sunt mulțumiți de viteza de reacție sau de modul de raspuns al unei companii, acești candidați renunță, pentru că au opțiuni în piață. Iar în contextul unui nivel minim istoric al șomajului în România, vorbim cu siguranță despre o piață a angajaților, nu a angajatorilor”, declară Sorin Roibu, managing partner Arthur Hunt România. Există însă și companii care au simplificat procesul de recrutare, unele dintre acestea oferind autonomie de decizie managerului direct al departamentului, fără ca procesul să mai fie validat de structurile ierarhice superioare. Potrivit unor studii internaționale, 75% dintre candidați iau decizia de a continua un proces de recrutare în cadrul unei companii în funcție de experiența pe care o au cu angajatorul respectiv chiar în cadrul procesului de recrutare. La nivelul anului trecut, doar 56% dintre candidați au acceptat și au dat curs primei oferte de angajare. În cazul celorlalți, care au refuzat prima ofertă, întreg procesul s-a reluat. În cazul proiectelor care au fost reluate, rata de succes în recrutare a fost ridicată, procentajul ajungând la 82%, subliniază specialiștii Arthur Hunt România. În 2022, cât și în anii precedenți, companiile s-au confruntat cu mai multe valuri de incertitudine și au fost nevoite să își ajusteze succesiv strategiile de business, iar acest lucru s-a reflectat și în dinamica generală a pieței muncii. Resursa umană specializată rămâne indispensabilă pentru reziliență în condiții socio-economice dificile și pentru dezvoltarea unei companii, subliniază reprezentanții companiei. Studiul a fost derulat pe întreaga durată a anului trecut și a inclus concluziile rezultate în urma tuturor proceselor de recrutare pentru roluri de middle management derulate de Arthur Hunt în România.
Sistemul de colectare a PET-urilor, sticlelor și dozelor de bere, la un pas să fie pus la punct
u Tanczos Barna: Toți producătorii și comercianții de băuturi trebuie să se înregistreze în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare u înscrierea, obligatorie, se face până în 28 februarie u garanție de 50 de lei la fiecare băutură cumpărată
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, anunță, marți, că toți producătorii și comercianții de băuturi trebuie să se înregistreze în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare. Înscrierea, obligatorie, se face până în 28 februarie, ulterior Garda de Mediu urmând a aplica amenzi celor care nu s-au conformat. ”De la magazinele mici la supermarketuri, de la producătorii de apă minerală la sectorul HoReCa, toți producătorii și comercianții de băuturi trebuie să se înregistreze în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR)”, a scris, marți, pe Facebook, ministrul Mediuluji. Potrivit lui Tanczos Barna înscrierea este obligatorie și se face pe platforma RetuRO, pe site-ul www.returosgr.ro. ”Astfel, comercianții, producătorii sau importatorii de băuturi în ambalaje de unică folosință din plastic, sticlă sau metal, cu volume între 0,1 litri și 3 litri inclusiv, și cei din domeniul HoReCa au obligativitatea legală de a se înregistra până la pe 28 februarie. Nerespectarea acestei obligații va fi sancționată de Garda Națională de Mediu cu amendă cuprinsă între 20.000 și 40.000 de lei”, a mai precizat ministrul. Potrivit acestuia, prin SGR se poate realiza obiectivul ca PET-urile, sticlele și dozele de bere să nu mai ajungă în râuri sau să nu polueze terenurile agricole, afectând sănătatea, ci să fie reciclate și reutilizate. Ministrul precizează că cetățenii vor avea de urmat trei pași simplii: vor plăti o garanție de 50 de bani atunci când cumpără o băutură de la un comerciant; după golirea ambalajului, va trebui să îl returneze în orice magazin din România în schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial.
Numărul de utilizatori de internet la mia de locuitori a ajuns la 835,9
Utilizarea produselor TIC în ultimul an a înregistrat creșteri, astfel că în anul 2021 numărul de utilizatori de Internet la mia de locuitori a ajuns la 835,9, față de 784,6 în 2020, arată datele Institutului Național de Statistică. Trendul crescător s-a reflectat și în ceea ce privește numărul de abonați la telefonie mobilă la o mie de locuitori, în 2021 înregistrându-se un număr de aproximativ 1.186 utilizatori, față de 1.162 în 2020. Investițiile în produse hardware au de 1,068 miliarde de lei în 2021, față de 883,3 milioane de lei în 2020. Ponderea întreprinderilor care au utilizat o viteză de descărcare (download) mai mare sau egală cu 100 Mbit/s prin conexiuni fixe la internet în total întreprinderi active din sector a fost de 77%, față de 66,3% în 2020. Ponderea comerțului electronic realizat din vânzările web de bunuri și servicii în total cifră de afaceri a întreprinderilor cu activitate economică din sector a fost de 11,2% în 2021, față de 13,3% în 2020. De asemenea, datele INS arată că, în 2021, valoarea adăugată brută pe salariat în sectorul TIC a fost de aproximativ 200.000 de lei. Cheltuielile cu personalul pe salariat în acest sector au fost de 121.000 de lei. În ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu personalul în valoarea adăugată brută a fost de 60,5% în anul 2021. În ceea ce privește sectorul gospodăriile populației se poate remarca o creștere în privința dotării gospodăriilor cu PC, astfel, în 2021, numărul mediu de gospodării deținătoare de PC la 100 de gospodării a fost de 61,0. INS precizează că societatea informațională este aceea care implică adoptarea și integrarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în toate sferele activității și existenței umane, inclusiv la domiciliu, la locul de muncă, în educație și recreere și care este susținută de sisteme și soluții avansate de comunicații și conectivitate. Internetul asigură interoperabilitatea a numeroase dispozitive și aplicații, astfel Europa trebuie să se asigure că noile dispozitive IT, aplicații, depozite și servicii de date interacționează perfect oriunde. Serviciile noi, cum ar fi televiziunea de înaltă definiție, au nevoie de acces la internet mult mai rapid decât cele general disponibile în Europa.
Piața globală de fuziuni și achiziții s-a contractat anul trecut cu 17%
Piața globală de fuziuni și achiziții (M&A) a scăzut în 2022 cu 17% în volum și cu 37% în valoare față nivelul record din 2021, din cauza temerilor legate de recesiune, dar va reveni pe creștere în a doua jumătate din 2023, la 25.124 tranzacții, cu o valoare de 1,03 trilioane dolari, potrivit unui raport realizat de PwC. ”Piața globală de fuziuni și achiziții (M&A) a scăzut în 2022 cu 17% în volum și cu 37% în valoare față nivelul record din 2021, din cauza temerilor legate de recesiune, dar va reveni pe creștere în a doua jumătate din 2023”, potrivit raportului Global M&A Industry Trends: 2023 realizat de PwC. Valorile înregistrate anul trecut (25.124 tranzacții, cu o valoare de 1,03 trilioane dolari) rămân însă peste nivelurile din 2020 și dinaintea pandemiei. Optimismul vine și în contextul în care 60% dintre directorii executivi la nivel global au arătat, în cel mai recent sondaj PwC CEO Survey, că nu intenționează să amâne tranzacțiile planificate pentru 2023, în pofida temerilor legate de recesiune, creșterea dobânzilor, scăderea evaluărilor, tensiunile geopolitice și întreruperile lanțului de aprovizionare. ”Deși la nivel global s-a înregistrat o scădere, piața de tranzacții din România a înregistrat un an 2022 foarte bun, atât în volum cât și în valoare, diferența față de anul 2021 fiind dată de mai multe tranzacții de peste 100 milioane euro, precum și o tranzacție de peste un miliard euro încheiată în domeniul energiei. Chiar dacă se anunță un an 2023 cu multe provocări și incertitudini, achizițiile strategice și optimizarea portofoliului de investiții rămân prioritare, indiferent de factorii macroeconomici și geopolitici dificili, ajutând directorii executivi să-și repoziționeze afacerile, să-și consolideze creșterea și să obțină rezultate durabile pe termen lung”, a declarat Cornelia Bumbăcea, partener deals, PwC Romania. Fuziunile și achizițiile tind să încetinească în perioadele de incertitudine sau de volatilitate a pieței, dar în același timp pot aduce multe oportunități având în vedere evaluările mai scăzute, o concurență mai redusă pentru tranzacții sau noi active care ajung pe piață, inclusiv cele aflate în dificultate.
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 7,19% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marți la 7,19% pe an, de la 7,20% pe an, în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,52% pe an, de la 7,54%, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,86% pe an, de la 7,88% pe an în ședința anterioară. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Economia germană s-a contractat în mod neașteptat
Economia germană s-a contractat în mod neașteptat în trimestrul patru, un semn că cea mai mare economie a Europei ar putea intra într-o recesiune anticipată pe scară largă, deși probabil mai superficială decât era temerile inițiale, transmite Reuters. Produsul intern brut a scăzut cu 0,2% față de trimestrul anterior, în termeni ajustați, a declarat biroul federal de statistică. Un sondaj Reuters în rândul analiștilor estimase că economia va stagna. În trimestrul precedent, economia germană a crescut cu 0,5%, potrivit datelor revizuite în sens pozitiv, față de ultimele trei luni. O recesiune - definită în mod obișnuit ca două trimestre consecutive de contracție - a devenit mai probabilă, deoarece mulți experți prevăd că economia se va contracta și în primul trimestru al anului 2023. ”Lunile de iarnă se dovedesc a fi dificile – deși nu chiar atât de dificile pe cât se estima inițial. Prăbușirea severă a economiei germane rămâne absentă, dar o ușoară recesiune este încă în cărți”, a spus economistul șef al VP Bank, Thomas Gitzel.
Instagram își lansează în Europa noile actualizări
Funcția Notes, lansată inițial la finele anului trecut, este acum disponibilă și în Europa, unde utilizatorii pot crea postări care conțin doar text și emoji-uri. Șeful Instagram, Adam Mosseri, anunță extinderea disponibilității funcției Notes, care poate fi acum folosită în Europa și Japonia, două dintre puținele regiuni în care aceasta nu putea fi folosită până acum. Mosseri a explicat faptul că întârzierea cu care Notes a fost lansată în Europa și Japonia vine din verificările necesare pentru asigurarea respectării legislației specifice celor două regiuni. Notes permite crearea unei postări de maxim 60 de caractere, compusă exclusiv din text și emoji-uri. Aceste postări pot fi create din secțiunea de comunicare a platformei sociale. Tot în Inbox pot fi văzute postările text ale prietenilor apropiați și ale celor cu care există o relație reciprocă de urmărire. Acestea sunt vizibile numai 24 de ore și acceptă răspunsuri, tot de tip text, de la cei care le pot vedea. Instagram a lansat Notes în luna decembrie ca o modalitate prin care pot fi inițiate scurte discuții între utilizatori.
FT: Twitter lucrează pentru a introduce plăți pe platforma de socializare
Twitter lucrează pentru a introduce plăți pe platforma sa de socializare și a început să solicite licențe de la autoritățile reglementare, a relatat luni Financial Times, citând persoane familiare cu problema. Noul șef Elon Musk împinge Twitter să creeze noi fluxuri de venituri, deoarece se confruntă cu o scădere a veniturilor din publicitate, după preluarea companiei, într-un acord de 44 de miliarde de dolari încheiat în octombrie. Dezvoltarea caracteristicii de plăți este condusă de Esther Crawford, director de management de produs la Twitter, potrivit publicației, care a adăugat că aceasta devenise un locotenent cheie al lui Musk. Twitter nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii a Reuters. Musk a spus anterior că achiziția Twitter va face parte dintr-un plan general pentru a crea ”aplicația bună la toate”, un serviciu care ar oferi rețele sociale, plăți peer-to-peer și cumpărături de comerț electronic.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
