Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMCE: Peste 50% dintre români preferă mașina, doar 5% preferă transportul cu bicicleta

Corneliu Condurache
23 mar 2019 401 vizualizări

Valoare de patru ori mai mare decât suma exporturilor preparatelor alimentare diverse

Mai mult de jumătate dintre români (50,6%) au ca mijloc preferat de transport mașina personală, atât în mediul urban - 52,1% cât și în mediul rural - 48,8%, în timp ce 5,3% dintre respondenți la un sondaj au declarat că bicicleta este mijlocul de transport preferat. Transportul în comun este preferat de 32% din respondenți, atât în mediul urban cât și în mediul rural. Dintre cei care preferă bicicleta ca mijloc de transport majoritatea se încadrează în categoriile de vârstă 40 – 59 și 60 de ani și peste. Tinerii (18 – 29 și 30 – 44 ani) preferă să folosească ca mijloc de transport mașina personală. În perioada noiembrie 2018 – ianuarie 2019, in cadrul proiectului „Dezvoltarea parteneriatului dintre ONG-uri și administrație pentru promovarea modalităților durabile de transport în interiorul localităților”, s-a realizat o cercetare sociologică privind percepțiile și atitudinile referitoare la mersul pe bicicletă și infrastructura existentă. Cercetarea sociologică s-a derulat sub forma unui amplu sondaj de opinie, adresat atât publicului general (din mediul urban și rural), cât și societății civile și autorităților locale si centrale, reprezentate de primării, consilii județene si ministere. Concluziile sondajelor de opinie confirmă necesitatea elaborării unei Strategii naționale pentru încurajarea utilizării bicicletei, aceasta fiind considerată importantă atât pentru autoritățile publice (92,5% dintre respondenți), cât și pentru ONG-uri (peste 97% dintre cei care au răspuns la chestionar). Pentru prima dată, în România va exista o Strategie națională de încurajare a utilizării bicicletei, pentru deplasarile in interiorul localitatilor. Rezultatele sondajelor de opinie, împreuna cu exemple de bune practici din alte state vor fi prezentate in cadrul întâlnirilor de informare și consultare care vor avea loc în Brăila, Iași, București, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiești, Timișoara și Brașov, urmând ca datele întâlnirilor să fie stabilite în perioada imediat urmatoare. 41,4% dintre respondenți - folosesc bicicleta pentru agrement, sport și petrecerea timpului liber, un procent semnificativ mai mare față de cei ce folosesc bicicleta pentru uz curent. Dintre cei 41,4% care utilizează bicicleta pentru a face mișcare, sport, în timpul liber, majoritatea sunt bărbați, cu vârsta între 30 – 44 de ani, venituri mari, studii medii și superioare. 13,5% din totalul respondenților folosesc bicicleta ca mijloc de transport pentru a se deplasa la muncă, serviciu sau școală, în timp ce 86,5% folosesc alte mijloace de transport. Procentul celor din mediul rural care folosesc bicicleta este mai mare față de cel al celor din mediul urban - 17,6% față de 10,3%.Dintre cei care au declarat că preferă să meargă cu bicicleta la serviciu, muncă, școală ponderi mai mari au: bărbații, vârsta 30 - 44 de ani, mediu urban, 21,6% venituri sub 750 ron/pers, studii medii, statut social scăzut. 28,4 % dintre respondenți folosesc bicicleta pentru a merge la cumpărături și a rezolva diverse treburi. În mediul rural procentul celor care folosesc bicicleta pentru a rezolva diverse treburi este mai mare decât al celor din mediul urban. 13% dintre respondenți folosesc bicicleta pentru a se deplasa dintr-o localitate în alta este și mai mic. În mediul rural bicicleta este folosită mai frecvent pentru a te deplasa dintr-o localitatea în alta, decât în mediul rural. Concluzia este că mersul pe bicicletă este considerat de majoritatea populației intervievate ca o modalitate de agrement și mai puțin ca o modalitate de transport zilnică. De asemenea, se poate constata că la toate punctele cercetate bicicleta se folosește mai mult în mediul rural decât în cel urban. Frecvența de utilizare a bicicletei pentru cei care au răspuns afirmativ la această întrebare este, în proporție de 26,6% - zilnic, de cinci până la 7 ori pe săptămână. În mediul rural procentul celor care folosesc bicicleta aproape zilnic este de 34,6%, față de mediul urban de doar 18%. În funcție de frecvența utilizării, se constată că în mediul urban, bicicleta este folosită ca modalitate de agrement.

Exporturile de tutun brut și prelucrat au atins 693,7 milioane euro

u valoarea este de patru ori mai mare decât suma exporturilor preparatelor alimentare diverse

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în anul 2018 valoarea totală a exporturilor de tutun brut și prelucrat a fost de 693,7 milioane euro, o valoare de patru ori mai mare decât suma exporturilor preparatelor alimentare diverse, informează British American Tobacco. BAT trimite la export aproximativ 70% din volumele fabricate la Ploiești, a doua cea mai mare fabrică din Europa a grupului. Din datele furnizate de către Institutul Național de Statistică reiese faptul că produsele din tutun au reprezentant aproximativ 39% din totalul exporturilor de produse alimentare, băuturi și tutun și 5,5% din exportul total al bunilor de larg consum. „În prezent, peste 70% din produsele fabricate în Ploiești pleacă către 45 de țări cum sunt Italia, Japonia, Brazilia sau Rusia. Fabrica British American Tobacco de la Ploiești și-a dublat în ultimii ani capacitatea de producție, iar față de anul trecut numărul exporturilor a crescut cu 10%. În plus, anul trecut, BAT a anunțat un plan de investiții în urma căruia fabrica din România este în prezent singura din Uniunea Europeană unde se produc Neostik-uri, consumabilele din tutun pentru glo.”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice British American Tobacco. British American Tobacco contribuie anual la bugetul de stat cu circa 1,7 miliarde de euro sub formă de taxe și impozite. British American Tobacco are, pe piața tutunului din România, o cotă de piață de 53%

Numărul trenurilor de câlâtori este în scădere

Numărul trenurilor de călători care au circulat zilnic în medie în 2018 a fost mai mic cu 4,3%, au fost modernizate 24 de vagoane, iar mai mult de jumătate din reclamațiile pasagerilor au vizat tocmai condițiile de călătorie, relevă Raportul de activitate al CFR Călători pe 2018. "În anul 2018, pe întreaga rețea feroviară au circulat zilnic în medie 1.366 trenuri, cu 4,3% mai puține față de anul 2017. In cadrul obligatiei de serviciu public, în anul 2018, au fost operate zilnic în medie 1.082 trenuri, cu 4,7% mai puține față de anul 2017. Acest fapt a fost determinat de măsurile adoptate în luna martie 2018, de anulare sau de limitare a circulației unui număr de aproximativ 100 de trenuri. Astfel, valoarea inițială planificată pentru mersul de tren 2017/2018 de aprox. 53,1 mil. tren-km a fost diminuată cu aprox 6%, în corelare cu reducerea corespunzatoare, la acea data, a compensatiei asigurate de la bugetul de stat, ca plata a serviciilor publice. Măsurile au fost impuse și în contextul diminuarii parcului de material rulant", precizează CFT Călători. De asemenea, conform companiei, deși exercițiul bugetar a avut un rezultat negativ în anul 2018, cu finanțare din fonduri proprii, au fost modernizate 24 vagoane de călători, ceea ce a condus la sporirea capacitații de transport cu peste 2000 de locuri. În anul 2018, CFR Călători a primit peste 5.500 de sesizări din partea călătorilor, din care, cca 77% reprezintă reclamații, 10% informații și 13% propuneri și solicitări. Conform graficului referitor la repartizarea petițiilor pe ramuri, 61% s-au referit la vagoane.

Brexit costă economia Marii Britanii 1 miliard de dolari pe săptămână

Brexit a fost amânată și în ceel din urmă Marea Britanie ar putea renunța la ideea părăsirii UE, dar răul a fost făcut iar economia a suferit deja mari daune, printre care slăbirea drastică a lirei, reducerea activității economice și o scădere a investițiilor, comentează BBC. Economia este acum cu 2% mai mică decât ar fi fost dacă Marea Britanie ar fi ales să rămână în blocul comunitar, potrivit Băncii Angliei. Producția economică pierdută de la referendum este de aproximativ 800 de milioane de lire sterline (1 miliarde de dolari) pe săptămână sau de 4,7 milioane de lire sterline (6 milioane de dolari) pe oră. Consecințele economice s—au acumulat, în ciuda faptului că nu au existat încă schimbări structurale în relațiile comerciale cu națiunile din UE sau cu restul lumii. Marea Britanie a continuat să vândă bunuri și servicii în Uniunea Europeană, cel mai mare partener comercial al său, în timp ce politicienii au lucrat la negocierea despărțiriii. Pentru companiile din Regatul Unit a fost ușor să angajeze lucrători din UE și să păstreze lanțuri de aprovizionare transfrontaliere. Cu toate acestea, nu a existat nu a fost clar care vor fi termenii schimburilor comerciale timp de aproape trei ani, ceea ce a făcut dificil pentru companii să facă planuri pentru viitor. Investiții au fost întârziate sau anulate, iar multe companii au fost obligate să cheltuie milioane pentru a se pregăti pentru un Brexit fără acord. Există încă riscul ca țara să părăsească Uniunea Europeană fără o înțelegere tranzitorie asupra comerțului. Banca Angliei a declarat că scaderea din acest scenariu ar fi mai gravă decât criza financiară din 2008. Regatul Unit a reprezentat economia G7 cu cea mai rapidă creștere în momentul în care alegătorii au votat, în 2016. Acțiunile Băncii Angliei au ajutat economia Marii Britanii să evite recesiunea pe care au prezis-o unii în urma decizie, iar șomajul rămâne scăzut . Dar țara a căzut încă în partea de jos a clasamentului G7. Creșterea economică a scăzut de la un ritm anual de aproximativ 2% la mai puțin de 1% acum. Investițiile companiilor britanice s-au blocat după referendum și apoi au scăzut cu 3,7% în 2018. Între timp, restul de țări din G7 au înregistrat o creștere a investițiilor de aproximativ 6% pe an. Și încrederea în afaceri în Marea Britanie a scăzut la cel mai scăzut nivel din aproape un deceniu.

Tarifele vamale ale lui Trump cu generat mai mulți perdanți decât câștigători

Până acum, războaiele comerciale nu par a fi "bune, și ușor de câștigat", așa cum promitea președintele Donald Trump cu un an în urmă, când a impus tarife vamale majorate asupra importurilor de oțel și aluminiu, arată Bloomberg. Tabela de scor este împărțită: producatorii americani de oțel Nucor Corp și United States Steel Corp au înregistrat creșteri semnificative ale profitului în 2018. Dar fabricanții care cumpară metalul - de exemplu Caterpillar Inc., unul dintre primii trei exportatori americani - spun că tarifele le-au afectat profiturile, au dus la disponibilizări și au obligat unele companii să refacă lanțurile de aprovizionare. Între timp, activitatea de producție la nivel mondial a scăzut în 10 din cele 11 luni de când SUA a impus noile tarife, la un nivel văzut ultima oară în 2016. Aceasta pe fondul presiunilor la care este supus sistemul economic mondial, după încetinirea puternică din 2018, în timp ce factorii de decizie politică așteaptă clarificări cu privire la Brexit. Secretarul pentru de comerț Wilbur Ross a minimalizat efectele negative ale tarifelor. Apărând la CNBC la un moment dat, a folosit o conservă pentru a spune că majoritatea americanilor abia ar observa tarifele, adaugand, că dacă acestea cresc cu 25%, la o cutie de supă creșterea este de șase zecimi de cent. Pe de altă parte Caterpillar spune că a pierdut 100 de milioane de dolari din cauza tarifelor, în timp ce producătorul de bere MillerCoors a declarat că tarifele la aluminiu i-au adus costuri suplimentare de peste 40 de milioane de dolari. Alte companii au redus forța de muncă pentru menținerea costurilor, iar altele importă produse pe care inițial le produceau cu muncitori americani. Pe partea de aluminiu, lupta producătorilor se poartă chiar și în SUA. Exporturile chinezești de produse din aluminiu au înregistrat niveluri record, punând presiune pe prețuri. Century Aluminum Co a raportat pierderile din trimestrul al patrulea, la fel ca și divizia de aluminiu a companiei Alcoa Corp. Producătorii europeni de oțel au fost inițial furioși în privința creșterii tarifelor, dar nu din cauza temerilor că și-ar putea pierde accesul pe piața americană. În schimb, ei au fost îngrijorați de faptul că o parte din cantitățile de oțel destinate SUA ar putea ajunge în Europa. Temerea s-a adeverit într-o oarecare măsură, livrările către Europa - în mare parte din Turcia - crescând anul trecut cu aproximativ 12%, până la cel mai înalt nivel din 2007. Drept urmare, UE a adoptat propriile măsuri protecționiste, care au fost puse în aplicare luna trecută, în ideea că ar trebui să fie capabile să reducă creșterea importurilor.

UE nu va interzice echipamentele Huawei

Comisia Europeană va solicita săptămâna viitoare țărilor UE să colaboreze mai mult în privința riscurilor de securitate cibernetică legate de rețelele 5G, dar va ignora apelurile din SUA pentru interzicerea echipamentelor Huawei Technologies, relatează Reuters. Vice-președintele Comisiei Europene Andrus Ansip, reponsabil cu sectorul digital, își va prezenta recomandările, în acest sens, marți. Statele Unite au făcut lobby în Europa pentru a bloca folosirea echipamentelor Huawei, invocând posibilitatea ca acestea să fie folosite de guvernul chinez pentru spionaj. Huawei a respins categoric acuzațiile și la începutul acestei luni a dat în judecată guvernul SUA. Ansip va recomanda țărilor UE să utilizeze instrumentele prevăzute în directiva UE privind securitatea sistemelor de rețea și de informare, adoptată în 2016, precum și cele din recenta lege cybersecurity, au spus surse anonime pentru Reuters. De exemplu, statele membre ar trebui să facă schimb de informații și să își coordoneze studiile de evaluare a impactului privind riscurile de securitate și certificarea dispozitivelor conectate la internet și a echipamentelor 5G.

Apple pare a fi pe punctul de a-și extinde afacerea în TV

Apple pare a fi pe punctul de a-și extinde afacerea în TV, pentru că invitațiile la un eveniment ce va avea loc luni, la sediul din Cupertino, anunță că "e timpul pentru spectacol", relatează BBC. Apple trebuie să se diversifice și să găsească noi modalități de a a-și impulsiona vânzările de iPhone care au încetinit, spun analiștii. Și pare că Apple va lansa o provocare către Netflix. Ambițiile Apple în zona de televiziune datează din 1993, cu Mackintosh TV, care nu a ajuns prea departe. Prima incursiune majoră în zonă a fost în 2007, când a început vânzarea consolei Apple TV. Dar succesul a fost limitat comparativ cu serviciul de muzică iTunes, spun analiștii. Compania a lansat titluri originale prin intermediul Apple Music, inclusiv Carpool Karaoke și Planeta Apps, un reality show despre dezvoltarea aplicațiilor. Din 2007, Apple a avut și un succes în distribuția de filme și emisiuni TV, potrivit analistului Canalys, Ben Stanton. Dar, adaugă acesta "Filmele sale de pe iTunes sunt concurate de platformele de streaming accesibile precum Netflix, Amazon Prime și, în curând, Disney.

Poliția Română vrea să cumpere combustibil de peste 200 milioane euro

Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) vrea să achiziționeze combustibil în valoare de 984,97 milioane lei (206,9 milioane euro), fără TVA, potrivit unui anunț publicat pe platforma online SICAP. Acordul-cadrul vizează furnizarea de motorină EURO 5, benzină Premium fără plumb 95 și benzina Premium fără plumb 98. Contractul este împărțit în loturi, numărul maxim al acestora fiind de 3, iar tipul procedurii este licitația deschisă. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 7 mai, aceasta fiind și data de deschidere a ofertelor. ”Autoritatea contractantă va răspunde în mod clar și complet tuturor solicitărilor de clarificare într-o singura zi, și anume a 10-a zi înainte de data limită de depunere a ofertelor”, se arată în anunț.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.