Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Mall-ul Galleria Arad, părăsit aproape complet de chiriași

Ziarul de Vrancea
3 iul 2017 289 vizualizări

Doar două magazine de la etaj mai sunt funcționale, restul fiind închise pe rând în ultimii doi ani

Unul dintre cele două mall-uri care funcționează în municipiul Arad, Galleria, care a intrat anul trecut în portofoliul unei companii de investiții imobiliare, este aproape complet părăsit de chiriași și clienți, doar două magazine de la etaj fiind funcționale, în timp ce restul au fost închise pe rând în ultimii doi ani. Conducerea centrului comercial susține că există planuri de extindere și relansare sub un nou nume, cu investiții de câteva milioane de euro. Centrul comercial Galleria Arad a fost inaugurat în 2011, după investiții de 70 de milioane de euro, benefiiciind de finanțare de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Proiectul a fost dezvoltat de GTC România, iar investitorii au mizat pe amplasamentul acestuia, Calea Aurel Vlaicu, artera rutieră care asigură fluxul de trafic din Arad spre Vama Nădlac și invers. La inaugurare, din cei 35.000 de metri pătrați disponibili pentru spații comerciale, doar 300 de metri pătrați erau neînchiriați, gradul de ocupare fiind atunci de 99 la sută. Complexul cuprindea 100 de magazine, combinând branduri globale, naționale și locale, iar printre marii chiriași s-au numărat Cora Hypermarket, Cinema City, Flanco, Inditex Group, Pure Fitness, Go Sport și Peeraj Group. În acel moment, în Arad funcționa de un an și jumătate primul mall din oraș, Atrium, care are o suprafață închiriabilă ceva mai mică, de 30.000 de metri pătrați, în timp ce valoarea investiției a fost tot de 70 de milioane de euro. Atrium este amplasat, însă, mai aproape de centrul orașului, între autogară și Stația CFR, în timp ce Galleria este amplasat la ieșirea din oraș, având un număr mai mic de vizitatori. Declinul Galleria s-a accentuat la jumătatea anului 2015, când Cora și-a închis hypermarket-ul, iar numărul vizitatorilor s-a redus constant. Pe rând, brand-uri celebre au dispărut din centrul comercial, între care unele foarte apreciate de clienți, respectiv Zara, Stradivarius, Bershka, Pull and Bear și Intersport. Unele au plecat complet din oraș, în timp ce altele s-au relocat în Atrium Mall. La sfârșitul anului 2016, doar câteva magazine mai funcționau în Galleria, iar în prezent nu mai există niciun spațiu comercial folosit la parter, în timp ce la etaj mai funcționează un magazin de mobilă și unul de încălțăminte, ocupând o mică suprafață din cea disponibilă. Mall-ul este gol în timpul programului de funcționare, rar existând câte o persoană care mai intră. ”Nu am fost de patru ani în Arad, acum am venit în vacanță și am rămas șocat să văd cum a ajuns acest mall. Parcă e dintr-un film cu fantome, nu mai găsești nici paznici. M-am trezit singur într-un spațiu imens, este de necrezut”, a spus un arădean stabilit în Norvegia. Surse implicate într-un proiect de relansare a Galleria Arad au declarat pentru News.ro că imobilul va fi extins cu un al treilea etaj și reamenajat, urmând ca mall-ul să fie relansat sub un alt nume. Contactat de News.ro, managerul general al centrului comercial, Simona Man, a confirmat aceste planuri și a declarat că ”se muncește la un proiect frumos”. Simona Man a spus că mall-ul va fi extins în urma unei investiții de câteva milioane de euro și va fi relansat sub alt nume, pentru că actualul ”este asociat cu un eșec”. Referitor la investiții, ea a declarat că prima schimbare va consta în deschiderea unui bazar pe o suprafață de aproximativ 3.000 de metri pătrați, care va avea spații comerciale închiriabile de 100 până la 300 de metri pătrați. Acesta va fi accesibil din exteriorul clădirii, din zona de parcare, fiind amenajat în fostul depozit al supermarket-ului Cora.

BNR a menținut dobânda de politică monetară la 1,75%

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a menținut, luni, rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și nu a modificat nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută, aflate în prezent la nivelul de 8%. În comunicatul emis după ședința de politică monetară, BNR a reiterat "gestionarea adecvată" a lichidității din sistemul bancar. Analiștii se așteptau ca banca centrală să mențină rata dobânzii și rezervele minime, după ce, la ședința anterioară din 5 mai, consiliul de administrație al BNR a luat prima decizie importantă de politică monetară din 2017, reducând rata RMO pentru pasivele în valută de la 10% la 8%, ceea ce a însemnat eliberarea către bănci a circa 500 de milioane de euro. Până în 5 mai, ultima tăiere pe care a operat-o BNR a avut loc în 30 septembrie 2016, când a redus RMO - reprezentând sumele pe care băncile sunt obligate să le depună la BNR în fiecare lună ca procent din resursele atrase - la pasivele în valută de la 12% la 10%. Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%, nivel minim istoric. Tot atunci au fost reduse și ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%. Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidități la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitații repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităților permanente este de Â/-1,5%. Astfel, băncile cu exces de lichidități primesc pentru depozitele ținute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanțarea prin intermediul facilității de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naționale o dobândă de 3,25% pe an.

Fiscul a colectat 101,15 miliarde lei la buget în primul semestru, în creștere cu 4,1%

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat la buget 101,15 miliarde lei în primele șase luni ale acestui an, în creștere cu 3,9 miliarde de lei, sau 4,1%, față de aceeași perioadă din 2016, a anunțat luni instituția fiscală. În luna iunie 2017, ANAF a colectat venituri bugetare în valoare de 16,5 miliarde de lei, cu 12% peste nivelul din iunie 2016, de 14,7 miliarde de lei. "Programul comunicat de Ministerul de Finanțe pentru luna iunie a fost realizat în proporție de 102,7% (mai mult cu 437,8 milioane de lei), în condițiile în care volumul restituirilor de TVA în iunie 2017 a fost în cuantum de 1,287 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 513,3 milioane de lei față de aceeași perioadă a anului trecut", se arată în comunicatul transmis de ANAF. După primele cinci luni, ANAF a colectat 84,61 miliarde lei, în creștere cu 2,6%, față de încasările din perioada similară a anului 2016. Totuși, rata de creștere a încasărilor bugetare este departe de cea programată pentru întregul an. Pentru 2017, bugetul de stat prevede venituri totale de 117,1 miliarde lei, în creștere cu 15% față de nivelul înregistrat în 2016, iar bugetul general consolidat - care include toate bugetele, inclusiv cel de pensii și cel de șomaj - are prevăzute venituri totale de 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% față de nivelul de anul trecut.

Numărul de turiști străini în România a crescut cu 8%

Numărul de turiști străini în România a crescut în primele cinci luni a acestui an cu 8% față de aceeași perioadă din 2016, până la 914.303, în timp ce numărul turiștilor români care au preferat să își petreacă zilele libere sau concediile în țară a urcat cu 11,9%, la 2,93 milioane, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). În luna mai au fost înregistrați 715.400 turiști români, cu 12,4% mai mulți față de mai 2016, și 264.300 de turiști străini, număr în creștere cu 6,1% comparativ cu a cincea lună a anului trecut.  Din străinătate, cei mai mulți turiști străini - 199.900 - au venit în luna mai din Europa, în principal din celelalte 27 de state ale Uniunii Europene (173.300). În primele cinci luni, cei mai mulți turiști au venit din Germania (103.279), Italia (88.978), Israel (87.883), Franța (58.043) și Marea Britanie (57.475). Numărul de înnoptări, un indicator cheie în sectorul turistic, a crescut în luna mai cu 0,2% față de aceeași lună a anului trecut, la 1,91 milioane. În privința traficului de la frontiere, numărul de intrări de vizitatori străini în România a crescut cu 24,1% în primele cinci luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2016, până la 4,29 milioane, în timp ce numărul de ieșiri ale românilor din țară a crescut cu 25%, la 7,41 milioane. În 2016, numărul de turiști străini în România a crescut cu 10,6% față de anul precedent, până la 2,47 milioane, nivel-record al ultimelor decenii, în condițiile în care a crescut atracția țării pentru turiștii din Europa, Asia și America da Nord. În total, în 2016, numărul de turiști în România - români și străini - a crescut cu 10,4% față de 2015, până la 10,92 milioane.

Rezervele valutare s-au diminuat cu 275 milioane euro

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au scăzut în luna iunie cu 275 milioane euro, până la 35,208 miliarde euro, în urma unor ieșiri mai mari din rezerve, arată datele publicate luni de BNR. Rezervele valutare se situau, la finalul lunii mai, la 35,483 miliarde euro. În cursul lunii iunie au intrat 1,16 miliarde euro, provenind din "modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice (inclusiv suma rezultată din emisiunea de obligațiuni pe piața internă în valoare nominală de 100 milioane euro), alimentarea contului Comisiei Europene și altele". Pe de altă parte, au fost înregistrate ieșiri de 1,435 miliarde euro, din modificarea rezervelor minime în valută, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută. Rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone, dar valoarea acesteia s-a redus de la 3,769 miliarde euro la 3,634 miliarde euro, ca urmare a scăderii prețurilor internaționale. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) au scăzut la 38,842 miliarde euro la finalul lunii iunie, de la 39,252 miliarde euro în mai.

Numărul șomerilor a urcat în luna mai cu 7.400

Numărul de șomeri a crescut în a cincea lună a acestui an cu 7.425 față de luna precedentă, până la 478.312, iar rata șomajului a urcat la 5,4%, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Luna mai este a treia lună din patru în care s-a înregistrat o creștere a șomajului după majorarea salariului minim pe economie cu 200 lei, la 1.450 lei, de la 1 februarie. În aprilie, în România erau 470.887 șomeri, nivel minim istoric, potrivit datelor revizuite semnificativ în scădere de către INS. Un nivel atât de scăzut precum cel din aprilie al numărului de șomeri și al ratei șomajului nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează șomajul după standardele BIM. Datele revizuite în acest an arată, spre deosebire de primele estimări, că numărul de șomeri a coborât sub 480.000 încă din luna ianuarie 2017 și s-a menținut apoi sub acest prag. Statisticile INS arată că numărul șomerilor a scăzut cu circa 70.000 în ultimul an, de la 548.346 în luna mai 2016. Șomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaților, cu o rată de 5,9% în luna mai, în timp ce, în rândul femeilor, șomajul este de doar 4,7%, mai arată datele oficiale.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.