MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:Indicele Robor la 3 luni a început să urce din nou
Creșterea indicelui Robor de la finalul lunii septembrie este legată de probleme de lichiditate ale pieței
Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut luni până la nivelul de 1,79%, după ce a scăzut de două ori săptămâna trecută, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Indicatorul a atins marți, 3 octombrie, nivelul de 1,8%, cel mai mare din 25 noiembrie 2014. Indicatorul a scăzut miercuri la 1,79%, iar joi la 1,78%. Vineri, indicatorul a stagnat la 1,78%. Indicatorul a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. Totodată, indicele Robor la 6 luni a crescut luni la 1,91%, cel mai mare nivel din 7 ianuarie 2015 (1,92%). Creșterea indicelui Robor de la finalul lunii septembrie este legată de probleme de lichiditate ale pieței, în condițiile în care gradul de colectare a Fiscului a crescut, iar specialiștii Băncii Naționale a României (BNR) vor găsi soluții pentru a tempera creșterea acestui indice, a declarat recent ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, după o întâlnire cu reprezentanți ai BNR. Banca Națională a României (BNR) a împrumutat marți, 3 octombrie, băncile comerciale cu 9,3 miliarde de lei, conform datelor analizate de Profit.ro, printr-o operațiune de piață monetară de tip repo cu scadența la 7 zile, mișcare ce este așteptată să ducă ratele de dobândă pe termen scurt sub 1,75%. Este prima operațiune de tip repo derulată de BNR după sfârșitul lunii august 2015, când băncile împrumutau 1,9 miliarde de lei la 7 zile. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piața interbancară, iar creșterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei. Evoluția dobânzilor pe piața monetară este de obicei corelată cu evoluția randamentelor la titlurile de stat. Dobânzile interbancare au scăzut puternic anul trecut, iar Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie și în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an. Dobânzile au reintrat pe o traiectorie ascendentă de la fnalul lunii octombrie 2016, chiar dacă s-au oprit, o lungă perioadă, între 0,8% și 0,9%, pentru Robor la 3 luni.
Dragnea susține că nu va fi votat un membru de partid în fruntea Curții de Conturi
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni, la Parlament, că viitorul președinte al Curții de Conturi va fi votat miercuri de plenul reunit al PArlamentului, precizând că pentru funcția respectivă nu va fi propus un om politic. ”Unul este validarea sau votul asupra candidaturilor pentru Curtea de Conturi, i-am spus domnului președinte Tăriceanu decizia noastră și o susține și dumnealui. Noi nu vom vota niciun membru de partid. Am spus de la început că nu vrem să politizăm Curtea de Conturi și din acest motiv niciu eu și nici dumnealui nu am fost de acord să începem negocieri pe amrginea locurilor vacante la Curtea de Conturi”, a declarat Liviu Dragnea întrebat care sunt punctele principale de pe ordinea de zi a plenului reunit de miercuri. Întrebat dacă secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, este un posibil succesor al lui Nicolae Văcăroiu la președinția Curții de Conturi, Dragnea nu a exclus această variantă. ”O să vedem ce iese din audieri și vă spun foarte sincer, e valabil pentru oricine și-a depus candidatura. Este vorba despre înființarea comsiei speciale despre care am vorbit pentru dimensiunea parlamentară a președinției Consiliului Europene și, de asemenea, codul de conduită al parlamentarului”, a precizat Dragnea.
Voi suntețI de acord?
Daea vrea să șteargă datoriile stațiunilor de cercetare prin hotărâri de Guvern
Datoriile stațiunilor de cercetare ar putea fi șterse până la finele anului, prin hotărâri de Guvern, astfel încât activitatea de cercetare din sectorul agricol să se poate dezvolta, a declarat, luni, ministrul de resort, Petre Daea, prezent la un eveniment pe tema problemelor în horticultură. El a fost întrebat de jurnaliști care sunt planurile ministerului privind ștergerea datoriilor institutelor de cercetare din acest sector. "În acest an ne-am propus să rezolvăm toate problemele pe care le avem la stațiunile de cercetare, în așa fel încât, prin hotărâre de Guvern, să le curățim (de datorii — n.r.) și să le dăm o șansă meritată și obligatorie, astfel încât activitatea de cercetare în România să se îmbunătățească. Din fericire, am reușit să dăm drumul la 17 hotărâri de Guvern care au văzut lumina tiparului la Monitorul Oficial. Sunt în lucru, în avizare, 13 și alte 19 care au avut mici observații și sperăm ca, până la sfârșitul anului — eu îmi propusesem până la 1 noiembrie să fac acest lucru, din nefericire nu am reușit — dar până la sfârșitul anului să scoatem toate hotărârile de Guvern, astfel încât să dăm un cadru juridic clar, limpede, pentru stațiuni, pentru a intra în direcție dreaptă pe culoarul acesta al cercetării", a afirmat ministrul. Daea a susținut că dezvoltarea sectorului de cercetare este esențială, în contextul schimbărilor climatice. El a adăugat că, anul viitor, programul de irigații va fi obiectivul principal de investiții al Ministerului Agriculturii. "Anul viitor vom continua proiectele pe care le-am început. Avem un program de guvernare bine stabilit, cu obiective foarte clare, cu termene, cu responsabilități, cu sume pe care le-am prins în schița de buget pentru 2018. Vom continua cu programul de irigații, care este primul obiectiv de investiții al țării în atenția noastră, cu combaterea grindinei, cu programul de tomate, cu programul la suine, cu programul în avicultură, cu programul lânii, că tot este de actualitate și mereu mă cronometrați pe culoarul ăsta, parcă n-ar mai fi și alte culoare pe care să alergăm împreună", a spus Daea. Ministrul a mai anunțat că urmărește acordarea de sume importante pentru zona montană, în așa fel încât să fie valorificate resursele de la munte. În luna mai, Șerban Valeca, ministrul Cercetării și Inovării, declara că toate structurile de cercetare agricolă au datorii foarte mari și numărul cercetătorilor s-a diminuat foarte mult, revitalizarea acestui domeniu fiind o prioritate pentru actuale guvernare. "Problema de fond este că tot domeniul cercetării a fost în mare suferință, dar un domeniu este în cea mai mare suferință, și anume cercetarea agricolă. Practic, toate institutele și (...) stațiunile de cercetare (...) le-am găsit cu datorii foarte mari la bugetul de stat și la terți. Totodată, un raport al Curții de Conturi, pe care l-am primit în urmă cu două săptămâni, conține și analiza personalului din cercetarea agricolă. Din nefericire, au rămas, nu ca angajați, ci ca cercetători, cei care pot derula programe, sub 600 în toată România, situația este groaznică", a declarat Valeca.
Investițiile în rețelele electrice realizate de distribuitori vor fi verificate
O comisie interinstituțională înființată la propunerea Ministerului Energiei va evalua situația rețelelor electrice din România și a investițiilor asumate de operatorii de distribuție, a anunțat luni ministerul. Comisia, înființată prin Memorandum aprobat în Ședința de Guvern, este formată din reprezentanți ai Ministerului Energiei și ai Autorității de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). ”Activitatea Comisiei se va finaliza cu un raport care va fi prezentat Guvernului, ce va conține probleme identificate și recomandări care ar putea conduce la remedierea neconformitaților precum și, după caz, propuneri de modificare/completare a cadrului legal aplicabil”, informează Ministerul Energiei. Aceasta va fi operațională timp de un an, cu posibilitatea extinderii acestei perioade, dacă se va considera necesar. ”Anul 2017 ne-a pus față în față cu mai multe episoade de vreme extremă. De fiecare dată am avut de-a face cu sute de stâlpi rupți, linii distruse și sute de mii de români fără curent electric. Este foarte adevărat că schimbările climatice își spun cuvântul, iar evenimentele meteo sunt poate mult mai violente decât în anii precedenți. Dar chiar și așa, amploarea avariilor indică o stare precară a rețelelor de distribuție. Vrem ca prin această comisie să vedem dacă investițiile planificate de operatorii de distribuție au fost făcute și dacă acestea au fost efectuate corespunzător și la standarde de calitate, la fel ca în țările de origine ale unora dintre aceste companii”, spune Toma Petcu ministrul Energiei, în comunicat. Proiectul de strategie energetică a României estimează că în perioada 2017 – 2030, cu orizont 2050 necesarul investițional în rețelele electrice trebuie să ajungă la circa 500 de milioane de euro anual. Investițiile includ echipamente și tehnologii care fac tranziția către „rețele inteligente” cu comunicare bidirecțională, cu gestiune eficace și cu flexibilitate mai mare în operare. „Este clar că este nevoie de investiții în rețelele electrice, iar cei în măsură să le facă sunt operatorii de distribuție, titulari de licență cu contract de concesiune, care activează pe teritoriul României. Au trecut peste zece ani de la marile privatizări ale rețelelor de distribuție și ne-am fi așteptat la o mai mare siguranță și continuitate în alimentarea populației. În acest interval de timp valoarea facturilor a crescut semnificativ. Totuși, în România mai există, din păcate, rețele electrice mai vechi de 35 de ani. Ne-am fi dorit ca aceste creșteri să fie dublate de o calitate mai bună a serviciului livrat populației”, mai spune Toma Petcu.
Ofertă de la TAROM: bilete de la 39 euro la intern și 60 euro la extern
Compania TAROM a lansat, luni, oferta de toamnă care include bilete de avion la prețuri începând de la 39 euro dus-întors (cu toate taxele incluse) pentru zboruri interne și de la 60 euro dus (cu toate taxele incluse) pentru zboruri externe. Potrivit unui comunicat al operatorului aerian național, remis luni AGERPRES, campania "Belșug de toamnă, poftiți la cules de oferte!" se derulează în perioada 9 — 13 octombrie 2017. Oferta este valabilă pentru cursele TAROM operate în perioada 8 noiembrie 2017 — 31 martie 2018 (data ultimului retur). Toți pasagerii beneficiază gratuit de transport al bagajului de cală, catering la bord, respectiv check-in. Biletele sunt disponibile pentru vânzare atât pe site-ul www.tarom.ro, cât și prin agențiile proprii și cele autorizate din țară și de peste hotare.
Câștigul mediu net a scăzut în august cu 27 lei, până la 2.364 lei
Câștigul salarial mediu nominal net a fost în luna august de 2.364 lei, în scădere față de luna precedentă cu 27 lei (-1,1%), arată datele publicate luni de Institulul Național de Statistică (INS). În luna iulie, câștigul salarial mediu nominal net a fost de 2.391 lei, în creștere față de luna august cu 11 lei (plus 0,5%). În august, scăderile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna iulie de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, de vacanță ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou). ”În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în învățământ (-2,3%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței școlare, respectiv în sănătate și asistență socială (-0,6%). Câștigul salarial mediu net a crescut ușor în administrația publică (plus 0,7%) comparativ cu luna precedentă”, se arată în comunicat. În august, valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), 5930 lei, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1406 lei).
Americanul Richard Thaler a câștigat premiul Nobel pentru Economie pe 2017
Americanul Richard Thaler, considerat părintele Economiei comportamentale, a câștigat premiul Nobel pentru Economie pe 2017. Profesor la Universitatea Chicago Booth, Richard Thaler este coautor al bestsellerului „Nudge”.Juriul Nobel a precizat că munca lui a contribuit la înțelegerea psihologiei economiei. Richard H. Thaler a încorporat psihologia în analizele deciziilor economice. Prin explorarea consecințelor preferințelor sociale limitate rațional și a lipsei autocontrolului, el a arătat cum aceste caracteristici umane afectează deciziile individuale, precum și rezultatele pieței. Per Stroemberg de la Academia Suedeză a declarat că munca lui a explorat cum aspectele specifice psihologiei umane au format decizii economice. „Descoperirile lui Richard Thaler au inspirat mulți alți cercetători care i-au urmat și a pavat drumul spre un nou capitol al economiei pe care îl numim Economie comportamentală”, a spus el. Richard Thaler, în vârstă de 72 de ani, va primi 9 milioane de coroane suedeze (850.000 de euro) din partea Comitetului, sumă despre care a spus că o va cheltui „cât mai irațional posibil”, scrie BBC.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
