MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Gospodăriile din țară au avut anul trecut venituri medii lunare de 3.392 lei/lună
Față de anul precedent, veniturile au urcat cu 15% u în acelașI timp, cheltuielile au urcat cu 14%
Veniturile totale ale gospodăriilor din România au crescut anul trecut cu 15,2% față de anul anterior, până la 3.392 lei (743 euro) pe lună, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 13,9%, la 2.874 lei (629 euro), arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). În 2016, veniturile medii ale unei gospodării au fost de 2.945 lei (656 euro), iar cheltuielile - de 2.524 lei (562 euro) pe lună. Veniturile lunare ale unui membru al familiei au fost de 1.291 lei (283 euro) anul trecut, cu 179 de lei mai mult față de anul precedent. Veniturile bănești au fost, în medie, 3.062 lei lunar pe gospodărie (1.166 lei pe persoană), iar veniturile în natură 329 lei lunar pe gospodărie (125 lei pe persoană). Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (61,2% din veniturile totale ale gospodăriilor), potrivit INS. ”La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (21,6%), veniturile din agricultură (2,3%), veniturile din activități neagricole independente (2,3%) și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%). O pondere importantă dețin și veniturile în natură (9,7%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (8,3%)”, se arată în comunicat. Cheltuielile totale ale populației, au fost, în anul 2017, în medie, 2.874 lei lunar pe gospodărie (1.094 lei pe persoană) și au reprezentat 84,7% din nivelul veniturilor totale. Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în anul 2017, în medie, 34,3% din consumul gospodăriilor. ”Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.)”, se arată în comunicat. În schimb, cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației - doar 0,5%.
Pierdem anual peste 1,6 miliarde de euro din cauza contrafacerii produselor
u primele trei sectoare cu pierderi de vânzări în România au fost industria farmaceutică, cu 976 de milioane de euro (32,1%), îmbrăcăminte (161 de milioane de euro - 13,6%), piața de smartphone-uri (128 de milioane de euro - 19,1%)
România pierde anual peste 1,6 miliarde de euro din cauza contrafacerii produselor, deficidul mediu din vânzări fiind de 22,5% în 13 sectoare analizate, de trei ori mai mult decât media UE (7,5%), arată un studiu prezentat miercuri de Oficiul Uniunii Europene Pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO). În ultimii cinci ani, EUIPO a monitorizat costul economic al contrafacerii în 13 sectoare cunoscute ca fiind vulnerabile la incălcarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), raportul estimând că din pricina contrafacerii, în România, se pierd anual 22,5% din vânzările directe. Pierderea totală este echivalentă cu aproximativ 1,64 miliarde de euro (7,3 miliarde de lei) sau 83 de euro (367 de lei) pe cap de locuitor, anual. Potrivit raportului, primele cinci sectoare cu pierderi de vânzări în România au fost industria farmaceutică, cu 976 de milioane de euro (32,1%), îmbrăcăminte (161 de milioane de euro - 13,6%), piața de smartphone-uri (128 de milioane de euro - 19,1%), cosmetice (94 de milioane de euro - 17,7%) și sectorul băuturilor alcoolice și a vinurilor (75 de milioane de euro - 20%). La nivel european, primele cinci sectoare unde s-au înregistrat pierderi în vânzări au fost industria farmaceutică, cu 15,9 miliarde de euro (6,6%), îmbrăcăminte (23,2 miliarde de euro - 8,1%), sectorul producătorilor de smartphone-uri (4,2 miliarde de euro - 8,3%), cosmetice (5,8 miliarde de euro - 8,9%) și sectorul băuturilor alcoolice și a vinurilor (2,7 miliarde de euro - 6,9%). Specialiștii Oficiului UE pentru Proprietate Intelectuală mai arată că importurile comunitare de produse contrafăcute și piratate au fost estimate la aproximativ 85 de miliarde de euro în 2013, reprezentând 5% din totalul importurilor continentului. „La oră actuală, cifrele indică faptul că pierderile anuale directe din cele 13 sectoare analizate de la nivelul Uniunii Europene se ridică la 60 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 7,5% din vânzările realizate în sectoarele respective, ca rezultat al prezenței produselor falsificate pe piață”, precizează autorii raportului. Rezultatele studiului arată că pierderile acumulate sunt echivalente cu 116 euro anual pe cap de cetătean al Uniunii Europene. Un alt aspect surprins de specialiști în urma analizării celor 13 sectoare reflectă pierderea a 434.000 de locuri de muncă, deoarece producătorii legitimi fabrică mai puține produse decât ar realiza în absența contrafacerii și, în consecință, angajează mai puțini lucrători. „În ultimii 5 ani, rapoartele și cercetările noastre au oferit, pentru prima dată, o imagine cuprinzătoare a impactului economic pe care îl au contrafacerea și pirateria asupra economiei Uniunii Europene și asupra creării de locuri de muncă, precum și informații cu privire la modurile în care sunt încălcate drepturile de proprietate intelectuală”, a precizat directorul executiv al EUIPO, António Campinos. „Pe parcursul cercetărilor noastre am prezentat și contribuția pozitivă pe care o are proprietatea intelectuală la ocuparea forței de muncă și la creșterea economică. Am desfășurat aceste activităti pentru ca factorii de decizie și cetătenii să nu aibă nicio indoială cu privire la valoarea proprietății ntelectuale și la efectele negative pe care le are nerespectarea acesteia”, a adăugat directorul executiv EUIPO.
Cele mai mari tranzactii de terenuri din țară
Agenția Dunwell, specializată în segmentul industrial al pieței imobiliare și dezvoltatorul de parcuri industriale VGP au încheiat recent o tranzacție ce privește 230.000 mp de teren în Brașov, informează un comunicat. Tranzacția este una dintre cele mai mari achiziții de terenuri pentru dezvoltări industriale, din afara Bucureștiului, din ultimii 5 ani. Dunwell este prezentă pe piață de mai puțin de un an și a finalizat mai multe tranzacții cu parteneri din retail, producție și logistică. Agenția vrea să atingă o cotă de piață de 10% în primul an, iar peste 3 ani să ajungă la 30%. Agenția și-a început activitatea în a doua jumătate a anului 2017. Grupul imobiliar belgian VGP este specializat în achiziția, construcția, leasingul și administrarea spațiilor industriale și logistice. În România deține, începând cu anul 2012, alte două parcuri logistice: VGP Park Timișoara, cu 270.000 mp de teren și peste 120.000 mp suprafață închiriabilă și VGP Park Sibiu cu 97.000 mp de teren și mai mult de 45.000 mp suprafață închiriabilă. „Datorită cererii crescânde din partea clienților noștri actuali și potențiali din România, am decis să ne extindem în țară și să achiziționăm printre alte proiecte și un nou lot de teren în Brașov. Aceasta ne va permite să dezvoltăm peste 100.000 mp de spații logistice de clasă A într-o locație premium”, a declarat Jan Van Geet, CEO VGP. Dunwell este un start-up înființat în 2017 în București. Partenerii executivi ai companiei sunt Marian Orzu, unul dintre cei mai vechi specialiști ai pieței de industrial, cu peste 13 ani de experiență în domeniu, Daniel Cautiș, cu peste 6 ani vechime în industrie, și Laurențiu Badea care are 15 ani de experiență în piața imobiliară românească.
Oamenii de afaceri japonezi, interesați de vinurile românești și cosmetice
Oamenii de afaceri japonezi sunt interesați de importul de vinuri și produse cosmetice, dar și de distribuția în România de pudră de cartof dulce, utilizată în sectorul de cofetărie și patiserie și de stabilirea unor colaborări la nivel universitar, apreciază Sorin Dimitriu, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, care a avut o întâlnire cu o misiune economică din Japonia. "Principalele obiective ale întrevederii au vizat o mai bună cunoaștere de către oaspeți a mediului economic din România, identificarea unor oportunități de afaceri în țara noastră, precum și stabilirea unor relații de colaborare cu CCIB, în vederea obținerii de informații utile despre piață și organizării de evenimente de promovare a celor două comunități de afaceri", se arată într-un comunicat al CCIB, remis miercuri AGERPRES. Sorin Dimitriu, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, a avut o întâlnire cu o misiune economică din Japonia, din regiunea Kumamoto, condusă de Fujio Matsumoto, fondatorul Camerei de Comerț și Industrie România-Japonia. La eveniment au participat Radu Șerban, fost ambasador al României în Japonia, George Vodislav, directorul general al Camerei bucureștene, precum și Seiji Koyama, director în cadrul Camerei de Comerț și Industrie Kumamoto. Conducătorul delegației nipone, Fujio Matsumoto, a subliniat potențialul de dezvoltare al relațiilor economice și comerciale româno-japoneze, punctând faptul că oportunitățile oferite de cele două piețe sunt insuficient exploatate. Reprezentantul CCI România-Japonia și-a exprimat speranța ca această primă întâlnire constituie un bun prilej pentru a înțelege mai bine comunitatea de afaceri românească și de a identifica oportunități cu șanse reale de valorificare. Membrii delegației japoneze au subliniat interesul pentru importul de vinuri, inclusiv vinuri spumante, produse cosmetice, îndeosebi creme de față și de mâini, distribuția în România de pudră de cartof dulce, utilizată în sectorul de cofetărie și patiserie, dar și pentru stabilirea unor colaborări la nivel universitar. Oamenii de afaceri niponi au apreciat calitatea bună a produselor românești, însă au fost de părere că este nevoie de o strategie de marketing coerentă, adaptată pieței locale, susținută de personalități din țara noastră, cu notorietate pe piața japoneză.
Dancă (PNL): Teodorovici admite că situația veniturilor bugetare este dezastruoasă
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, a declarat, miercuri, că prin încercarea Ministerului Finanțelor de a încasa 14-15 miliarde de lei în contul unor datorii neplătite în ultimii cinci ani, Eugen Teodorovici admite că situația veniturilor bugetare este dezastruoasă. ”Starea dezastruoasă a vistieriei statului îi face pe guvernanții de la PSD și ALDE să ia măsuri disperate pentru a face rost de bani la buget. Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici a anunțat că vrea să încaseze în acest an 14-15 miliarde de lei de la români, în contul unor datorii neplătite în ultimii cinci ani, aceasta fiind una dintre măsurile pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB. Teodorovici admite astfel că situația veniturilor bugetare este dezastruoasă și apelează la o măsură disperată pentru creșterea încasărilor. Soluția aleasă exprimă o gravă recunoaștere a eșecului PSD în administrarea fiscală țării și a incompetenței personale a ministrului Finanțelor Publice”, a declarat Ionel Dancă, potrivit unui comunicat de presă. El mai afirmă, potrivit sursei citate, că până în toamnă ANAF var face o centralizare și vor trimite decizii de impunere românilor pentru datoriile la fisc din ultimii cinci ani. ”Practic, Teodorovici recunoaște că ANAF că nu a informat cetățenii că au datorii la fisc de aproape 15 miliarde de lei și că, în plină vară, într-o perioadă de vacanțe și concedii, milioane de români riscă să se trezească cu decizii de impunere de la ANAF, cu popriri pe conturi și sume importante de bani blocate. Însă, întrebarea este cine răspunde pentru că Fiscul a lăsat să curgă datorii timp de cinci ani fără să anunțe cetățenii pentru ca mai apoi să fie executate silit cu penalități? Sau poate chiar asta și-au dorit, să mărească veniturile la buget, majorând datoriile românilor cu penalități pentru întârziere? În loc să informeze populația, să simplifice plata taxelor și impozitelor, să crească nivelul de conformare voluntară al contribuabililor, ministrul PSD al Finanțelor Publice amenință cu poprirea și executarea silită pe cei care nu-și plătesc datoriile despre care nici nu știau că există”, a adăugat Dancă. Purtătorul de cuvânt al PNL l-a îndemnat pe ministrul Finanțelor să-i ancheteze disciplinar pe toți cei care timp de cinci ani ”nu și-au făcut treaba să colecteze la timp taxele și impozitele și nu au informat cetățenii ce datorii au de plată la fisc”.
Singurul hotel de 5 stele plus din România se va deschide în septembrie
Singurul hotel de 5 stele plus din România se va deschide în septembrie 2018 în Capitală iar manager va fi Răzvan Pîrjol, președinte al Bucharest Tourism Board, conform unui comunicat remis miercuri AGERPRES. "Palatul Suter din centrul Bucureștiului, cel mai luxos boutique-hotel din România, construit la începutul secolului al 19-lea ca reședință a arhitectului elvețian Gustav Suter, apropiat al lui Carol I și artizan al Parcului Carol, precum și al cartierului Grammont, are 17 camere și apartamente diferite", spun reprezentanții Palatului Suter. Deschiderea Palatului Suter se preconizează pentru 1 septembrie, hotelul urmând să fie clasificat la 5 stele plus, fiind singurul din țară cu acest grad de confort. Clădirea a intrat în circuitul turistic în anul 2007, când a fost lansată pe piața hotelieră sub numele de Carol Park Hotel, atrăgând în anii care au urmat clienți celebri care au ajuns în Capitală, printre care cântăreața Beyonce, actorul Nicholas Cage, Deep Purple sau Enrique Iglesias.
Twitter va fi inclusă în indicele bursier american S&P 500
Twitter va fi inclusă în indicele bursier american S&P 500, iar acțiunile companiei au crescut marți cu 5% în urma informației, datorită cererii mai mari venită din partea investitorilor, transmite Reuters. Titlurile Twitter su avansat până la 40,16 dolari în timpul tranzacțiilor de marți, cel mai ridicat nivel atins în peste trei ani, după ce S&P Dow Jones Indices a anunțat luni seara că acțiunile companiei vor fi incluse în indicele S&P 500 înainte de deschiderea tranzacțiilor de joi. Acțiunile Twitter vor intra în locul titlurilor grupului Monsanto, care este cumpărat de către grupul german Bayer. Includerea în indicele S&P 500 dă mai multă importanță operatorului rețelei de socializare care are peste 330 de milioane de utilizatori activi și este platforma de socializare preferată de președintele american Donald Trump și alte celebrități. Volumul tranzacțiilor cu acțiuni Twitter a depășit rapid marți 40 de milioane de acțiuni. ”Indicele S&P 500 este fără nicio îndoială cel mai urmărit indice bursier din lume. Toți investitorii trebuie acum să dețină acțiuni Twitter, fie că vor sau nu”, a declarat Dave Nadig, director general pentru știri și analize la ETF.com.
Indicele Robor la trei luni a crescut la 2,87%
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,87%, cel mai mare nivel din octombrie 2014 până în prezent, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Marți, indicele a stagnat la 2,85%. Miercuri, indicele a atins nivelul de 2,87%, cel mai mare din 14 octombrie 2014, când a fost 2,89%. Indicele a crescut accelerat începând din 13 aprilie, când a atins nivelul de 2,07%. Totodată, indicele Robor la șase luni a crescut miercuri la 2,98%, cel mai mare nivel din 3 octombrie 2014, când a fost 2,98%. BNR a anunțat, în 7 mai, creșterea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,25% la 2,50% pe an.
