Fitch a avertizat că relaxarea fiscală este un risc pentru stabilitatea României
Compania estimează că deficitul bugetului general al României a atins 3% din PIB în 2017, nivel neschimbat față de 2016, dar este peste cel de 0,8% consemnat în 2015
Fitch Ratings a confirmat vineri ratingul României, la nivelul BBB-, cu perspectivă stabilă, datorită nivelului moderat al datoriei publice și a indicatorilor economici care corespund acestui calificativ, dar a avertizat că relaxarea fiscală și majorarea rapidă a salariilor, care depășește ritmul creșterii productivității, reprezintă riscuri pentru stabilitatea macroeconomică. Plafonul de țară al României a fost confirmat la "BBB plus", iar calificativul pe termen scurt în valută și monedă locală a fost confirmat la "F3". Politica fiscală expansionistă a slăbit finanțele publice ale României. Fitch estimează că deficitul bugetului general al României a atins 3% din PIB în 2017, nivel neschimbat față de 2016, dar este peste cel de 0,8% consemnat în 2015. Pragul unui deficit bugetar de 3% din PIB prevăzut în tratatul de la Maastricht este o ancoră de politică importantă pentru guvern. Cu toate acestea, performanțele fiscale din 2017 au fost susținute de creșterea economică foarte puternică, despre care Fitch consideră însă că este nesustenabilă. ”Ținta bugetară a fost atinsă prin realizarea a doar jumătate din cheltuielile de capital planificate. Tăierile de taxe au redus raportul dintre venituri și PIB la unul dintre cele mai reduse nivele din regiune, în timp ce creșterea în trepte a salariului minim, a salariilor din sectorul public și a pensiilor a mărit cheltuielile de bază”, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară. Pentru 2018, România are ca țintă un deficit bugetar (ESA 2010) de 2,96% din PIB. În opinia Fitch, deficitul bugetar va fi mai mare, de 3,4% din PIB, considerând că estimările guvernului referitoare la creșterea economică și a veniturilor sunt optimiste și că Executivul nu a făcut o analiză a impactului cheltuielilor. Presiunile fiscale vor fi exercitate de măsurile suplimentare de reducere a taxelor și de creșterea salariilor și a pensiilor. Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% va reduce veniturile cu 1,5% din PIB, potrivit estimărilor, guvernul intenționând să compenseze declinul cu modificarea sistemului de plată a TVA și prin transferul contribuțiilor pentru asigurări sociale de la angajator la angajat. Cheltuielile mai mari vor fi alimentate și de absorbția mai mare a fondurilor europene. Totuși, presiunile pentru respectarea țintei de deficit bugetar au determinat de obicei guvernul să nu respecte planurile de investiții. Potrivit Comisiei Europene, deficitul bugetar structural a atins 3,3% din PIB în 2017, crescând cu 3 puncte procentuale în doi ani. În 2018, bugetul va continua să se deterioreze, România riscând să revină în procedura de deficit excesiv a UE, din care a ieșit în 2013. Raportul dintre datoria publică și PIB a crescut la 38% la sfârșitul lui 2017, de la 37,6% în 2016, potrivit estimărilor Fitch, dar rămâne sub media de 40,9% de la nivelul treptei de rating BBB. Fitch estimează că România a obținut anul trecut o creștere economică de 6,8%, cea mai rapidă din UE și peste ritmul de 4,8% din 2016. Odată cu scăderea impactului măsurilor de stimulare fiscală, creșterea economică va încetini în perioada 2018-2019, la un ritm mediu de 3,6%. Accelerarea inflației va reduce contribuția consumului intern la PIB, dar redresarea formării fixe de capital va menține cererea internă, în timp ce contribuția exporturilor nete va rămâne negativă.