Firmele mici din România, cei mai îndatorați clienți ai băncilor
Microîntreprinderile româneăti au un grad de îndatorare de 73%, relevă datele unui studiu Instant Factoring
Microîntreprinderile din România întâmpină dificultăți în a-și menține o situație financiară pozitivă, potrivit unui studiu publicat de startupcafe.ro. Gradul de îndatorare (datorii totale/active totale) al acestora la nivel de sector a ajuns la 73%, cele mai afectate fiind companiile cu o cifră de afaceri mai mică de 50.000 euro, atingând 81%. Comerțul cu amănuntul se află la 90%, în timp ce mai bine capitalizate sunt firmele din sănătate cu 49% și servicii profesionale cu 52%. Analiza face parte dintr-un studiu realizat de Instant Factoring despre evoluția microîntreprinderilor (firme cu cifra de afaceri de până la 500.000 euro) pe baza datelor preliminare la 2018. Dintre cele 525.000 de companii ale sectorului, 37%, însemnând 197.000, au înregistrat capitaluri proprii negative. Datoriile curente, de sub un an, au fost de 122 miliarde de lei și au reprezentat 60% din totalul datoriilor. Microîntreprinderile au înregistrat un volum de creanțe de 58,8 miliarde lei, cea mai mare concentrare găsindu-se în intervalul mediu de cifră de afaceri al sectorului, cu aproape 20 miliarde lei, reprezentând 33,6% din total. Primele trei sectoare care cumulează cele mai mari volume sunt construcțiile cu aproape 10 miliarde lei, activitățile profesionale cu 7,4 miliarde lei și 6,9 miliarde lei.Un alt aspect îngrijorător este și durata mare de încasare a creanțelor, care duce mai departe la neplata datoriilor și afectează direct nivelul de lichidități al firmelor din sector. Pentru companiile cu cifra de afaceri de până în 50.000 euro, perioada medie de încasare a creanțelor (DSO) a ajuns la 228 de zile, iar cea de plată a datoriilor (DPO) la 538 de zile. Media sectorului a fost de 164 de zile la încasare și 341 de zile la plată. Comerțul cu amănuntul, sănătatea & asistența socială și HORECA încasează cel mai repede la 45 de zile, 67 de zile și 73 de zile. Din punct de vedere al achitării datoriilor, cele mai prompte sunt sănătatea & asistența socială, transporturile & depozitarea și educația, cu 110 zile, 174 zile și 184 zile.Pentru a-și regla nivelul lichidităților din companie, unele firme au optat pentru credite. Acestea au crescut cu 4,8% față de decembrie 2017 și cu 15,6% față de decembrie 2013, sectorul serviciilor beneficiind de cea mai mare pondere, de 45%.„Nivelul lichidităților este unul dintre indicatorii care măsoară succesul unei companii, iar pentru a-l păstra la un nivel pozitiv, antreprenorii au la îndemână și alte soluții de finanțare, care nu măresc gradul de îndatorare. Factoringul este una dintre acestea, o modalitate rapidă și ușor accesibilă, care presupune încasarea facturilor înainte de termen, contra unui comision fix, pentru a permite accesul la lichidități și derularea activităților curente ale companiei”, a declarat Adina China-Birta, Country Manager, Instant Factoring. „Estimăm că volumele de finanțare la nivelul microîntreprinderilor prin produse factoring își vor menține tendința de creștere din ultimii 4-5 ani, având potențial de a ajunge chiar la 10% din totalul pieței care este tradițional corporate. În 2019 am înregistrat o creștere de peste 5 ori a volumelor finanțate, ajutând antreprenorii să-și acopere nevoile de lichidități pentru derularea activităților curente”, a completat Adina China-Birta. Riscurile de finanțare apar atunci când o entitate nu poate obține fonduri suficiente pentru îndeplinirea obligațiilor financiare. Datoriile comerciale au reprezentat 19% din total în 2018, iar comerțul cu amănuntul, construcțiile și comerțul cu ridicata au avut peste jumătate din volumul sectorului economic.Din punct de vedere al plăților restante și la furnizori, sectorul construcțiilor a atins 2 miliarde lei, urmat de comerțul cu ridicata cu 1,6 miliarde lei și de industria prelucrătoare cu 700 milioane lei. Companiile active in sectoarele apă & salubritate și educație au avut cele mai mici plăți restante, de 27,7, respectiv 12,9 miliarde lei în 2018.Impozitele și contribuțiile plătite de micro companiile românești la bugetul de stat au fost de 4,2 miliarde de lei în 2018. Intervalul de mijloc al sectorului reprezentat de firme cu cifra de afaceri între 50.000-250.000 euro au avut cele mai mari volume de plăți în taxe și impozite, 1,8 miliarde lei, însemnând 43% din total.Chiar dacă la nivel de sector micro-companiile înregistrează creșteri în evoluția numărului de companii și a cifrei de afaceri, problemele cu forța de muncă, nivelul de îndatorare, rapiditatea cu care își recuperează banii din piață și lipsa lichidităților, le poziționează într-un context nefavorabil asigurării activității curente și mai ales dezvoltării. Toate acestea în timp ce obligațiile financiare, precum plata salariaților și a taxelor și impozitelor, nu pot fi amânate.
De la anul se scumpesc țigările
n bugetul pe 2020: deficit de 3,6% din PIB, al doilea an în care nu respectăm ținta impusă de UE n Guvernul anunță că acciza la țigarete crește n
Guvernul estimează un deficit bugetar de 3,6% din PIB în 2020, pe cash, și un deficit ESA de 3,58% din PIB, acciza la țigarete va crește, iar cumularea pensiei cu salariul va fi interzisă la stat, conform unui proiect de lege privind aprobarea unor indicatori din cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Pentru acest an, Guvernul estimează un deficit bugetar de 4,4% din PIB. Astfel, 2020 ar urma să fie al doilea an consecutiv în care România nu respectă ținta de deficit bugetar de 3% din PIB, impusă în cadrul Tratatului de la Maastricht. „Pentru anul 2020, soldul bugetar este estimat la -3,60% din PIB, iar cheltuielile de personal la 9,7% din PIB, în timp ce pentru anul 2021, soldul bugetar va fi de -3,34% din PIB, iar cheltuielile de personal de 9,4% din PIB”, se arată în proiectul de buget publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. În plus, pentru 2020, potrivit proiectului de buget, crește acciza la țigarete. „Creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete de la 483,74 lei/1.000 țigarete la 503.97 lei/1.000 țigarete, începând cu 1 ianuarie 2020”, se arată în proiect. În plus, Guvernul vizează interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituții publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice.
S&P scade ratingul României: de la stabil la negativ
Motivul: depășirea țintei de deficit de 3% impus în întreaga UE n se așteaptă creșterea euro n
Agenția de evaluare Standard & Poor's Global Ratings a anunțat că a revizuit perspectiva asupra României la negativă, de la stabilă, în principal din cauza depășirii țintei de deficit bugetar pentru acest an, dar a menținut ratingul creditului suveran în monedă străină și pe termen scurt la „BBB- / A-3”. Guvernul estimează, pentru acest an, un deficit bugetar de 4,4% din PIB, peste limita de 3% impusă în cadrul Tratatului de la Maastricht. Standard & Poor's a avertizat că, având în vedere că deficitul poate ușor depăși 3% din PIB și anul viitor, este posibil ca România să nu poată evita intrarea în procedura de deficit excesiv. Înrăutățirea ratingului României ar putea pune presiune suplimentară pe costurile de împrumut și cursul de schimb, în contextul în care leul s-a depreciat deja puternic în ultima lună. Cel mai mare nivel, pentru euro, anunțat vreodată de BNR, a fost de 4.7808 lei/euro, atins în 21 noiembrie.
Banca Mondială către România:
Dezvoltați zonele urbane cu banii UE!
România ar trebui să canalizeze fondurile europene disponibile, împreună cu alte surse de finanțare, pentru a asigura dezvoltarea zonelor urbane într-un mod durabil, incluziv și competitiv, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale privind dezvoltarea urbană durabilă pentru perioada de programare 2021-2027, elaborat împreună cu Comisia Europeană și actorii relevanți din România, parte a inițiativei „Catching-up Regions”. Polonia și România au fost primele țări care au testat această inițiativă, activitatea fiind extinsă punându-se accentul pe determinarea modului în care regiunile pot să devină mai competitive și mai incluzive. „Analiza noastră arată clar că orașele și aglomerările urbane sunt motoare de creștere în România și în UE în sens larg. Pentru a ajuta centrele urbane să prospere, acestea au nevoie de o abordare globală a investițiilor și furnizării de servicii, care să evite fragmentarea pe sectoare sau oprirea dezvoltării la limita administrativă a unei localități”, a spus Tatiana Proskuryakova, Directorul de Țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria. Printre recomandările făcute de Banca Mondială pentru perioada de programare 2021-2027 se află și o abordare mai descentralizată cu programe operaționale regionale concepute pentru fiecare dintre cele opt regiuni din România și cu autorități de management regionale; alocări bine delimitate pentru zonele urbane. Investițiile strategice în infrastructură care vor fi efectuate în următorii ani vor crea modele de dezvoltare pentru sute de ani de acum înainte. Traseul de dezvoltare și creștere al României nu este cunoscut încă, dar este clar că orașele vor fi actorii principali, iar modul în care se dezvoltă orașele din România acum va defini felul în care va arăta România mâine, potrivit Băncii Mondiale.
Euro urcă: se apropie de 4,78 lei
BNR a anunțat ieri un curs de referință de 4,7794 lei/euro, în creștere cu 0,01% față de valoarea atinsă marți. Deprecierea monedei naționale a avut loc în contextul în care agenția de evaluare Standard & Poor's Global Ratings a anunțat că a revizuit perspectiva asupra României la negativă, de la stabilă, în principal din cauza depășirii țintei de deficit bugetar. Marți, euro a urcat la 4.7787 lei. Miercuri, euro a crescut la 4.7794 lei. Cel mai mare nivel, pentru euro, anunțat vreodată de BNR, a fost de 4.7808 lei/euro, atins în 21 noiembrie. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4.3149 lei la 4.3124 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 4.3771 lei la 4.3785 lei. Lira sterlină a scăzut de la 5.6852 lei la 5.6715 lei. Marți, aceasta a atins cel mai mare nivel din 23 iunie 2016, când a fost 5.8884 lei. Prețul gramului de aur a urcat de la 203.2034 lei la 203.4229 lei.
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,07%, cel mai mare nivel din ultimele 2 luni, potrivit datelor publicate ieri de BNR. Marți, ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,05%. Miercuri, a urcat la 3,07%, cel mai mare nivel din 9 octombrie, când a fost tot 3,07%. ROBOR la 6 luni a crescut de la 3,11% la 3,13%. Acesta este cel mai mare nivel din 7 octombrie, când a fost tot 3,13%.ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru al doilea trimestru din 2019, a crescut la 2,66%, de la 2,63% în T1 2019.
Mii de reclame politice au dispărut din arhiva Facebook
Mii de reclame politice au dispărut din arhiva publică a Facebook, cu puțin timp înainte de alegerile generale care vor avea loc în Marea Britanie pe 12 decembrie, transmite Reuters. Pe 5 decembrie, biblioteca de reclame a operatorului rețelei de socializare afișa aproape 180.000 de reclame clasificate ca politice în Marea Britanie, începând cu octombie 2018. Marți însă, numărul acestora a scăzut brusc cu o treime, la sub 120.000 de reclame. „Cunoaștem faptul că oamenii nu pot accesa reclamele din arhiva de reclame și lucrăm pentru a remedia problema cât mai curțnd posibil”, a declarat un purtător de cuvânt al Facebook, citat de Financial Times. Reprezentanții Facebook nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii din partea Reuters.
Prime record de Sărbători: până la 270.000 de dolari de angajat
Un număr de 198 de angajați ai unei companii americane din domeniul imobiliar au primit, la o petrecere de Sărbători, bonusuri în valoare totală de aproximativ 10 milioane de dolari. Bonusurile date de St. John Properties au variat de la 100 la 270.000 de dolari. „Când am deschis plicul, nu mi-a venit să cred ce văd. Sunt încă în șoc. Îți schimbă cu adevărat viața”, a declarat Stephanie Ridgway, assistant project manager, pentru CNN. Ea lucrează de 14 ani pentru firmă și a spus că va folosi banii pentru educația copiilor. Președintele St. John Properties, Lawrence Maykrantz, a explicat că și-a atins obiectivele și „am vrut să facem ceva pentru a le mulțumi angajaților pentru că ne-au ajutat și am vrut să facem ceva mare”. Fiecare angajat a primit bani în funcție de anii petrecuți în companie. Cea mai mică sumă, de 100 de dolari, i-a revenit unui bărbat care tocmai a fost angajat și nici nu a început încă lucrul. Cel mai mare bonus a fost de 270.000 de dolari.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
