Evoluția economică a României după aderarea la Uniunea Europeană: o analiză bazată pe cifre și date concrete
România a cunoscut o creștere economică remarcabilă după aderarea la Uniunea Europeană în 2007, marcând progrese semnificative în toate domeniile. Deși opinii critice privind pierderea resurselor și suveranității naționale revin periodic în spațiul public, datele economice arată o realitate diferită, demonstrând o convergență economică și socială accelerată cu media europeană.
Creșterea PIB și a nivelului de trai
Foto:termene.ro
Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut de peste două ori de la momentul aderării, de la 113 miliarde de euro în 2007 la 236,4 miliarde de euro în 2023. Comparativ cu 1990, PIB-ul României a urcat de opt ori, ajungând la 245,5 miliarde de euro în 2024. PIB-ul pe cap de locuitor a urcat de la 55% din media UE acum un deceniu la 78% în 2024, ceea ce plasează România pe locul trei în Europa Centrală și de Est, după Cehia și Polonia.
Mediul de afaceri și profitabilitatea
Conform platformei Termene.ro, cifra de afaceri a companiilor din România a crescut spectaculos, de la 1.011 miliarde de lei în 2014 la 2.567 miliarde de lei în 2023, o creștere de 150%. În același interval, profitul brut al companiilor a crescut de peste trei ori, de la 70 miliarde de lei în 2014 la 262 miliarde de lei în 2023.
Fonduri europene: un factor determinant
Un aport esențial în acest progres economic l-au avut fondurile europene. România a accesat 89,4 miliarde de euro din 2007 până în 2023, în timp ce contribuțiile sale la bugetul UE au fost de doar 31,8 miliarde de euro până în 2024. Soldul net favorabil de 57,6 miliarde de euro a susținut proiecte de infrastructură, dezvoltare rurală și modernizare economică.
Salariile și puterea de cumpărare
Foto:termene.ro
Progresul economic a fost reflectat și în salarii. Salariul minim brut a crescut de 10 ori din 2006 până în 2023, de la 370 de lei la 3.700 de lei, iar salariul mediu brut a ajuns la 8.580 de lei în 2024, față de doar 2.564 de lei în 2015. Puterea de cumpărare a românilor s-a îmbunătățit semnificativ, ajungând la 80% din media UE în 2024, față de 44% la momentul aderării.
Migrația și ocuparea forței de muncă
Deși aderarea la UE a facilitat migrația pentru muncă, numărul celor care pleacă a scăzut în ultimii ani. După 2022, mai puțin de 50.000 de români au plecat anual pentru a lucra în străinătate. Totuși, populația activă a scăzut, de la 9,5 milioane de persoane ocupate în 2000 la 7,7 milioane în 2023.
Accesul la educație și turism
Un alt beneficiu al aderării la UE este accesul sporit la educație în străinătate. Numărul studenților români care studiază în Europa a crescut de la 12.500 în 2000 la aproape 36.000 în 2022. În turism, creșterea nivelului de trai s-a reflectat în numărul tot mai mare de pasageri pe aeroporturile din România, de la 4,5 milioane în 2004 la aproape 25 de milioane în 2023.
Concluzie
Cifrele demonstrează că apartenența la Uniunea Europeană a adus beneficii economice clare pentru România, contribuind la creșterea nivelului de trai, la dezvoltarea infrastructurii și la modernizarea societății. În ciuda provocărilor, progresul economic și social realizat în ultimele două decenii este unul semnificativ, confirmând beneficiile apartenenței la un spațiu economic și politic comun.
Citiți articolul publicat pe platforma termene.ro pe același subiect accesând titlul alăturat:Analiză | Mediul de afaceri, salariile și producția din România au crescut spectaculos după aderarea la UE
