Cursul euro ar putea urca până la 4,85 lei pe parcursul anului viitor
Aceste creșteri ale cursului sunt transferate parțial către consumatorul final, iar suplimentar pun și presiune pe marjele de profitabilitate ale companiilor, consideră analiștii
Anul viitor se anunță a fi un an plin de provocări pentru moneda națională, în ton cu incertitudinile legate de evoluția economică a României, afirmă experții de la Moneycorp România, într-o analiză privind perspectivele monedei naționale în 2020, care arată că unul dintre indicatorii extrem de sensibili ai dinamicii business-ului, cursul de schimb euro/leu, ar putea depăși nivelul de 4,81 lei/euro în semestrul I și de 4,85 lei/euro în a doua parte a anului, în ton cu dinamica evoluției economice interne și a situației internaționale. Moneda națională a atins săptămână trecută un nou minim istoric, fiind cotat oficial de către Banca Națională la peste 4.78 lei/euro, iar perspectivele finalului de an tind să urmeze aceeași traiectorie negativă. Importurile semnificative realizate în acest an, de 63,8 miliarde de euro (în creștere cu 5,1% la nivelul primelor nouă luni), în ton cu dinamica consumului vor continua în perspectiva sezonului rece și, mai ales, a sărbătorilor de sfârșit de an. ”Pentru moneda națională, această tendință generează un plus de presiune și volatilitate, mai ales că, la nivel macro, economia românească trece printr-o perioadă plină de provocări – de la scăderea producției (-2,1% în primele nouă luni) până la depășirea deficitului bugetar asumat (2,62% la nouă luni, cu 60,5% mai mare față de cel din aceeași perioadă a anului trecut). Din păcate, aceste creșteri ale cursului sunt transferate parțial către consumatorul final, iar suplimentar pun și presiune pe marjele de profitabilitate ale companiilor, într-un mediu economic foarte competitiv”, afirmă Cosmin Bucur, managing director Moneycorp România. Potrivit experților, România se află într-o zonă de sensibilitate accentuată, mai ales că trece și printr-o perioadă plină de provocări pe scena publică (schimbare de guvern, alegeri prezidențiale etc.) ”Datele negative privind evoluția economică - încasări bugetare sub nivelul programat (minus 21 miliarde lei la nouă luni), accentuarea deficitului bugetar, prognozat să treacă de nivelul de 3% din PIB la finele anului, creșterea datoriei publice cu 9,131 miliarde euro, în primele opt luni, la 108,972 miliarde euro - și absența unor prognoze oficiale privind perspectivele din 2020, au generat în spațiul public un plus de impredictibilitate, într-o perioadă în care companiile își definitivează bugetele pentru anul următor. Această perspectivă incoerentă a generat un plus de presiune pe cursul de schimb, astfel că leul, începând cu luna octombrie, a avut o traiectorie opusă (curs de peste 4,77 lei/euro, depreciere de 0,5%) față de cea a altor monede din regiune (forint – o apreciere de 2% în raport cu euro sau zlotul polonez – o apreciere de >3%)”, arată analiza Moneycorp. Dinamica evoluției cursului de schimb al monedei naționale ține și de provocările din piețele externe.
Dolarul s-a apreciat în raport cu euro
”Perechea valutară euro/leu este una de tip 'managed floating', fiind supravegheată atent de BNR datorită faptului că avem o economie euroizată, iar cursul de schimb reprezintă un aspect semnificativ în desfășurarea activităților comerciale. Dolar/leu, pe de altă parte, este una de tip 'free floating', evoluția acesteia fiind influențată de două componente majore: cererea și oferta locală și evolutia dolarului în raport cu euro la nivel global (dolarul s-a apreciat în raport cu euro în ultimele 52 săptămâni cu mai mult de 7%). Acestea sunt motivele fundamentale pentru care, în ultimele 12 luni, leul s-a depreciat cu tot 7% în raport cu dolarul”, explică Claudiu Ghebaru, senior dealer Moneycorp România. Analiștii de la Moneycorp spun că dinamica evoluției monedei naționale în 2020 trebuie pusă în legătură directă cu evoluția economică a României dar mai ales cu provocările la nivel internațional, care, potrivit estimărilor, tind să se accentueze. ”Creșterea economiei Statelor Unite rămâne in continuare cea mai mare din grupul G10, fapt ce susține aprecierea dolarului, în contextul în care dolarul beneficiază într-un mod istoric de tensiunile politice globale, datorită statutului de 'safe heaven' (2,4% SUA vs 0,4 Germania). În paralel, situația din Uniunea Europeană continuă să se deterioreze, cu o Germanie pe post de locomotivă ce a ratat recensiunea la limită (0,1% creștere în trimestrul 3 2019). În timp ce întreaga zonă Euro are probleme cu inflația foarte scăzută, în Statele Unite aceasta a depășit așteptările de trei ori consecutiv, fapt ce susține aprecierea dolarului în raport cu euro, deci implicit și cu leul. În plus, dobânda de politica monetară din SUA (1,75%) rămâne cu mult peste toate celelalte țări din G10 (0% în zona Euro). Dobânzile ridicate sunt atractive, atrag capital străin investițional, iar acestea susțin cererea de moneda americană. Astfel că este foarte probabil ca, în 2020, economia globală să-și urmeze evoluția deja trasată în acest an, în acest caz un nivel maxim de 4,50-4,55 putând fi atins cu ușurință”, afirmă Claudiu Ghebaru. Potrivit experților, dincolo de perspectivele evoluției economiei globale din 2020, de impactul problemelor din Germania, Franța și Italia, principalii parteneri comerciali ai României, o componentă esențială în dinamica evoluției monedei naționale o va reprezenta situația economică internă.
Un deficit al balantei de plăți în creștere
”Pe plan intern, perspectiva generală creionează o dinamică economică sub nivelul din 2019, conform prognozelor Comisiei Europene: o incetinire a cresterii Produsului Intern Brut cu 13%, de la 4,1% la 3,6%, un deficit al balantei de plăți în creștere cu 4%, până la -5,3% din PIB și un deficit public aproape de 4%. După un an plin de provocări, mai ales în zona de fiscalitate, investitorii se află într-o zonă de expectativă, așteptând să vadă, de exemplu, care sunt perspectivele bugetare pentru 2020, datele fundamentale luate în calcul, cum va arăta cadrul fiscal din anul viitor. Este nevoie, fără îndoială, de măsuri concrete de susținere a investițiilor în România, a producției și exporturilor, de măsuri legislative, de predictibilitate”, spune Cosmin Bucur, managing director Moneycorp România. În opinia analiștilor, în actualul context, previziunile privind cursul valutar tind către un curs mediu de 4,81-4,83 lei/euro în semestrul 1 (primele șase luni din 2020) și de 4,84-4,86 lei pentru un euro în a doua jumătate a anului. ”Pentru companii, previziunile privind inflația și cursul valutar au o importanță majoră în definirea activităților economice din 2020. Deprecierea semnificativă a leului din aceste zile, la minimul istoric absolut, crează probleme în cascadă pe lanțurile economice, cu consecințe semnificative în atingerea target-urilor de profitabilitate”, spun analiștii. Analiștii de la Moneycorp spun că presiunea pe marja de profitabilitate, cauzată de volatilitatea cursului valutar poate fi evitată prin folosirea de către companii a unor produse și strategii de hedging. ”Componenta de schimb valutar, împreună cu comisioanele pentru plățile internaționale pot costa scump o companie. Optimizarea acestor costuri, prin folosirea unor strategii de hedging adaptate individual fiecărui business, ar trebui să fie în prim-plan”, spune Claudiu Ghebaru.
Sika va prelua compania Adeplast
u Sika este o societate de materiale chimice specializate, cu o poziție importantă pe piața dezvoltării și producției de sisteme și produse de etanșare, lipire, amortizare, consolidare și protecție
Acționarii Adeplast au anunțat, luni, că au decis să vândă societatea către grupul elvețian Sika AG, un jucător global pe piața materialelor chimice pentru construcții. ”Această tranzacție îndeplinește dorința regretatului Marcel Bărbuț, fondatorul Adeplast, care a transformat societatea, de la începuturile sale modeste, în cel mai important producător de termoizolații din România și într-un jucător regional în Europa de Sud-Est. Tranzacția este condiționată de autorizarea autorității de concurență”, se arată în comunicat. Proprietarii Adeplast au fost asistați în această tranzacție de către ALANTRA și BI Corporate Finance, precum și de casa de avocatură Wolf Theiss. Sika este o societate de materiale chimice specializate, cu o poziție importantă pe piața dezvoltării și producției de sisteme și produse de etanșare, lipire, amortizare, consolidare și protecție utilizate în sectorul construcțiilor și în industria auto. Sika are filiale în 101 țări din întreaga lume și deține peste 300 de unități de producție. Cu peste 24.000 de angajați, Sika previzionează o cifră de afaceri ce va depăși 8 miliarde de franci elvețieni în anul fiscal 2019. ”Adeplast reprezintă munca de o viață a tatălui nostru, Marcel Bărbuț și este o poveste minunată de succes a unui român. Sperăm că Sika va continua această poveste și va duce societatea pe culmi și mai înalte, ca parte a unuia dintre cele mai importante grupuri din această industrie la nivel european, în timp ce noi ne pregătim să ne urmăm propriul drum”, a spus Alexander Bărbuț, reprezentantul acționarilor Adeplast. Ivo Schädler, Manager Regional Sika EMEA, a spus că Adeplast este un lider consacrat al industriei, ce va consolida semnificativ prezența produselor Sika finisaje pentru construcții pe o piață aflată în plină expansiune în România. ”Îmbunătățirea accesului la canalul de distribuție va oferi oportunități interesante de cross-selling, va crește penetrarea noastră pe piață și va permite dezvoltarea continuă a ambelor societăți. Le urăm un bun venit călduros angajaților Adeplast în echipa Sika și suntem convinși că împreună vom avea parte de un viitor plin de succese”, a spus Schädler. Adeplast are sediul în Ploiești și produce o gamă largă de mortare pentru construcții și izolații termice (EPS) pentru soluții de anvelopare a construcțiilor. Societatea operează patru fabrici moderne în Oradea, Ploiești, Roman și Isalnița, care asigură acoperire națională, având potențialul de a deservi și țările învecinate. Cu 470 de angajați, Adeplast a realizat o cifră de afaceri de 474 milioane de lei în anul 2018. Societatea a fost fondată în 1993 în Oradea de către Marcel Bărbuț.
Agențiile de turism au pus ochii pe diaspora
Diaspora reprezintă o clientelă foarte importantă pentru agențiile de turism din România, întrucât românii din străinătate își permit să cumpere, având un salariu mai mare, și vacanțe un pic mai scumpe, a declarat pentru AGERPRES Alin Burcea, CEO Paralela 45. "Așa cum președintele Iohannis s-a bazat la vot pe diaspora și noi, agențiile mari din România, ne bazăm pe românii plecați în străinătate. Pentru că în momentul în care ai acolo un salariu de 1.500 -1.600 de euro, poți să-ți permiți să cumperi în România produse un pic mai scumpe, pe care, chiar dacă în România salariile au crescut, poate mai mult la stat, nu foarte multă lume și le permite. Clientela din diaspora este una foarte importantă pentru noi, pentru că sunt români ca și noi, numai că stau în altă țară, dar concediile tot în România și le fac, atât vara, cât și iarna. În România vin cel puțin o dată pe an și e o clientelă foarte bună pentru noi", a afirmat omul de afaceri. În ceea ce privește vânzările de vacanțe din perioada de toamnă-iarnă, Burcea spune că acestea au crescut, românii înțelegând că pentru o vacanță mai ieftină trebuie să cumpere pachetele din timp. "Referitor la târgul de turism, deși au fost în creștere vânzările, ar trebui să avem mai mulți expozanți. A fost lume, oamenii vin să vadă, să contracteze, early-booking-ul are în continuare atractivitate. Dacă îmi spunea cineva acum zece ani că o să vindem turism intern în octombrie și noiembrie aș fi zis că e nebun. Am vândut turism intern în general și la târg, pentru că românii au început să înțeleagă că pentru 25% reducere vii și cumperi. Dar și extern merge bine în perioada asta, noi avem 22.000 de locuri contractate pe Antalya și cred că până la sfârșitul anului vom avea peste 10% vândute. Oamenii și-au dat seama că venind primii au de unde alege, iar avansul nu mai este foarte mare", a mai spus Alin Burcea.
ANOFM: Companiile au libere la nivel național 29.371 de locuri de muncă
Peste 29.300 de locuri de muncă sunt disponibile, luni, la nivel național, cele mai multe pentru persoanele cu studii liceale, postliceale și profesionale, arată datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Conform sursei citate, din totalul celor 29.371 de posturi vacante, agenții economici oferă 2.197 de locuri pentru lucrători comerciali, 2.092 pentru muncitori necalificați la asamblarea, montarea pieselor, 1.550 pentru agenți de securitate, 987 pentru muncitori necalificați în industria confecțiilor, 808 pentru manipulanți mărfuri, 751 pentru vânzători, 642 pentru lăcătuși mecanici, 636 pentru confecționeri asamblori articole din textile, 570 pentru șoferi autocamion/mașină de mare tonaj, respectiv 563 pentru muncitori necalificați la demolarea clădirilor, căptușeli, zidărie. Totodată, 17.012 locuri de muncă sunt disponibile pentru persoanele cu studii liceale, postliceale, profesionale, 1.639 sunt destinate persoanelor cu studii superioare (inginer în diferite domenii de activitate, programator, manager, medic, contabil etc), iar restul până la 29.371 pentru persoanele cu studii primare/gimnaziale sau fără studii. ANOFM menționează că oferta locurilor de muncă la nivel național poate fi consultată pe site-ul instituției (www.anofm.ro), la secțiunea Persoane fizice/Locuri de muncă vacante. În ceea ce privește locurile de muncă la nivel județean, informațiile pot fi vizualizate pe pagina de internet a fiecărei agenții pentru ocuparea forței de muncă județene/municipale sau la sediul acestora.
Uber a pierdut licența de operare în Londra
Uber a pierdut licența de a opera vehicule private în Londra, după ce autoritățile au descoperit că peste 14.000 de curse au fost efectuate de șoferi neasigurați. Compania consideră însă că decizia autorităților este greșită și va face contestație, relatează The Guardian. Autoritatea Transport for London (TfL) a anunțat că a luat decizia de a nu reînnoi licența companiei de ride-hailing, la sfârșitul unei perioade de probă de două luni acordată în septembrie. Uber ar fi trebuit să rezorve problemele legate de verificarea șoferilor, asigurare și siguranță, dar nu a reușit să mulțumească autoritățile din capitala britanică. Autoritatea pentru transporturi a identificat ”un model de deficiențe” la Uber, între care nereguli care au pus în pericol pasagerii și siguranța acestora. ”În pofida rezolvării unora dintre probleme, TfL nu are încredere că în viitor nu vor mai apărea astfel de probleme, ceea ce a determinat-o să ajungă la concluzia că această companie nu este potrivită și corectă”, potrivit unui comunicat al instituției. Decizia nu va duce la dispariția imediată a mașinilor Uber din Londra, întrucât compania va face contestație și va putea să își continue activitatea până la o decizie definitivă. Când TfL a respins pentru prima oară prelungirea licenței Uber, în septembrie 2017, compania a convins judecătorii să îi acorde o licență pe o perioadă de 15 luni. TfL și Uber au realizat progrese în perioada respectivă, dar au persistat unele rezerve, inclusiv o modificare a sistemului care a permis șoferilor neautorizați să își încarce fotografiile în conturile altor șoferi. Această laculă de securitate a avut ca rezultat cel puțin 14.000 de curse efectuate de alți șoferi decât cei aleși de pasageri, potrivit TfL. Ultimul caz a fost raportat în urmă cu mai puțin de trei săptămâni. Unele curse au fost efectuate de șoferi ale căror licențe erau revocate, inclusiv un șofer care fusese penalizat pentru distribuirea de imagini indecente ale unor copii. “Decizia TfL de a nu reînnoi licența Uber în Londra este extraordinară și greșită și vom face apel”, a declarat directorul regional al Uber, Jamie Heywood. “În ultimii doi ani ne-am schimbat fundamental afacerile și stabilim standardul calității. În numele celor 3,5 milioane de pasageri și 45.000 de șoferi licențiați care depind de Uber în Londra, vom continua să ne desfășurăm activitatea ca de obicei și vom face tot posibilul să colaborăm cu TfL pentru a rezolva această situație”, a spus Heywood. Steve McNamara, secretarul general al Asociației Șoferilor de Taxi Licențiați, care reprezintă șoferii de taxiuri negre, a spus că este vorba despre siguranța publică, iar primarul a luat decizia corectă. ”În ceea ce ne privește, modelul de afaceri al Uber este nereglementabil. Se bazează pe un sistem în care toată lumea face ce vrea și inundă Londra cu vehicule. Uber nu poate garanta că mașinile sunt asigurate, sau dacă persoana care conduce o mașină este cea care ar trebui, așa cum arată incidentele recente”, a spus McNamara. Cu toate acestea, sindicatele au avertizat că șoferii Uber ar putea să suporte impactul deciziei. James Farrar, reprezentant al sindicatului IWGB, a spus că decizia ”va veni ca o lovitură de ciocan pentru cei 50.000 de șoferi ai săi care lucrează în condiții precare”, care vor fi șomeri în timp ce vor trebui să facă plățile pentru licența mașinii. Farrar a spus că IWGB cere o întâlnire urgentă cu primarul Londrei, Sadiq Kahn, pentru a discuta un plan de protejare a șoferilor Uber.
Miliardarul Bill Gates se declară fericit să își plătească impozitele
Bill Gates, fondatorul Microsoft, care are o avere netă de 106,8 de miliarde de dolari, fiind pe locul al doilea în lume după fondatorul Amazon.com, Jeff Bezos, s-a declarat fericit să își plătească taxele datorate, dar și consternarea că propunerile senatoarei Elizabeth Warren ar putea merge prea departe pentru mulți americani bogați, care sunt îngrijorați că impozitelele vor eroda averile, relatează MarketWatch. ”Am plătit taxe de peste 10 miliarde de dolari...Am plătit taxe mai multe ca oricine altcineva, dar sunt fericit să o fac – dacă ar trebui să plătesc 20 de miliarde de dolari, este în regulă. Dar când se afirmă că ar trebui să plătesc 100 de miliarde de dolari, atunci încep să fac niște calcule legate de ce îmi rămâne ...glumesc”, a afirmat Gates, prezent săptămâna trecută la evenimentul DealBook Conference din New York. Gates și-a exprimat îndoiala că Warren ar dori să se întâlnească cu el, pe baza discursului său recent față de miliardari, între care Leon Cooperman, fondatorul Omega Advisors, care a intrat recent în conflict cu senatoarea din Massachusetts. ”Știți, nu sunt sigur cât este de deschisă sau dacă ar dori să discute cu cineva care are bani foarte mulți”, a spus Gates, răspunzând unei întrebări dacă ar vorbi cu Warren. Se pare însă că Warren ar dori să discute cu fondatorul Microsoft, arată un mesaj scris de aceasta pe Twitter, miercurea trecută. ”Sunt întotdeauna fericită să mă întâlnesc cu oamenii, chiar dacă au opinii diferite. BillGates, dacă vom avea ocazia, mi-ar plăcea să vă explic cât veți plăti pptrivit taxei mele pe avere (promit că nu sunt 100 de miliarde de dolari)”, a scris ea.
Compania de bijuterii Tiffany, vândută cu 6,2 miliarde de dolari
LVMH a convenit achiziția companiei americane de bijuterii Tiffany, pentru 16,2 miliarde de dolari, potrivit unui anunț făcut luni de compania mamă a Louis Vuitton, aceasta fiind cea mai mare preluare efectuată vreodată de producătorul de bunuri de lux, transmite Reuters. Acordul va mări afacerile diviziei de bijuterii și ceasuri a LVMH, care include brandurile Bulgari și Tag Heuer. Brandurile de modă și de accesorii, între care Christian Dior, generează cea mai mare parte a profitului LVMH, care este condus de Bernard Arnault, cel mai bogat om din Franța. ”Achiziția Tiffany va întări poziția LVMH în domeniul bijuteriilor și va extinde prezența grupului în Statele Unite”, potrivit unui comunicat comun al LVMH și Tiffany. Directorul general al Tiffany, Alessandro Bogliolo, a afirmat că tranzacția ”va oferi afacerilor sprijin, resurse și impuls”. Cele două companii anticipează ca tranzacția să fie finalizată la jumătatea anului 2020.
Novartis cumpără The Medicines cu 9,7 miliarde de dolari
Novartis cumpără compania americană de biotehnologie The Medicines pentru circa 9,7 de miliarde de dolari, a anunțat producătorul elvețian de medicamente, pentru a-și extinde portofoliul de medicamente pentru tratarea afecțiunilor cardiovasculare, relatează Reuters. Acordul este așteptat să contribuie la susținerea dezvoltării în continuare a companiei, pusă în pericol de expirarea brevetelor. Novartis va plăti 85 de dolari pe acțiune, în numerar, sumă cu circa 24% mai mare față de prețul de închidere al acțiunilor The Medicines de pe 22 noiembrie. Compania a anunțat că acordul a fost aprobat de consiliile de administrație ale ambelor companii și va fi finanțat prin numerarul disponibil și prin împrumuturi pe termen scurt și lung. Principalul produs la The Medicines este medicamentul inclisiran pentru reducerea colesterolului la pacienții cu afecțiuni cardiace, care ar putea completa afacerile Novartis cu medicamentul Entresto, ale cărui vânzări anuale au depășit 1 miliard de dolari. Novartis anticipează finalizarea acordului în primul trimestru al anului 2020 și că medicamentul inclisiran va începe să contribuie la vânzăfile grupului din 2021, având potențialul să devină unul dintre cele mai vândute produse din portofoliul său.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
