Agenția de turism Paravion intră în insolvență și închide portalul turcesc Bavul.com
Paravion, una din cele mai mari agenții de turism din România, a anunțat luni că va intra în insolvență începând de marți, 8 august, și urmează să închidă portalul turcesc Bavul.com, motivând decizia prin scăderea dramatică a afacerilor din Turcia, pe fondul problemelor politice și de securitate traversate de această țară în ultimul an.
”Paravion va intra în insolvență. Turiștii nu vor fi afectați, toată activitatea companiei se va desfășura pe Paravion.ro”, a declarat luni, pentru News.ro, directorul general al Paravion, Remus Vișan. Paravion.ro se numără printre jucătorii din turismul românesc cei mai expuși la piața turcească, afectată în ultimul ande o scădere puternică a numărului de turiști străini, mai ales europeni, pe fondul retoricii anti-occidentale tot mai pronunțate a regimului Erdogan. ”Prima jumătate a anului a confirmat instabilitatea, situația din Turcia devenind și mai dificilă. Deprecierea puternică a lirei turcești din ultimul trimestru al lui 2016, de peste 30%, s-a tradus printr-un declin al vânzărilor internaționale de bilete de avion și al marjei de profit din Turcia în 2017. Astfel, s-a decis închiderea Bavul și reorganizarea Paravion”, arată un comunicat emis luni de Paravion. În 2015, Paravion a preluat de la Turkcell portalul de rezervări online Bavul.com, cu un portofoliu de peste 300.000 de utilizatori. După achiziție, în 2016, Bavul a înregistrat afaceri de 23 de milioane de euro, însă, contextul socio-politic din Turcia și devalorizarea lirei turcești au afectat dramatic dezvoltarea investiției și, implicit, business-ul Paravion. În 2016, pe Paravion au fost efectuate peste 175 milioane de căutari online de bilete de avion, cu o medie de 20.000 de căutari pe oră, iar vânzările Paravion au depășit 440.000 de bilete avion. Paravion a raportat anul trecut afaceri totale de aproximativ 78 milioane de euro. Operațiunile din România au crescut cu 20% față de anul precedent, ajungând la circa 55 milioane de euro, iar cele din Turcia s-au ridicat la 23 milioane de euro.
Câștigul mediu net a crescut în iunie până la 2.380 lei, nou nivel maxim istoric
Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației
Câștigul salarial mediu net la nivel național, care include atât salariile, cât și bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajații, a crescut cu 17 lei în iunie față de nivelul din luna precedentă, până la 2.380 lei (521 euro), nivel maxim istoric, iar ritmul anual de creștere a stagnat la 14,5%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Ritmul anual de creștere din mai și iunie rămâne departe de cel atins în ianuarie, de 18,4%, cel mai înalt înregistrat după noiembrie 2008. Nivelul câștigului salarial net din iunie a depășit precedentul record, înregistrat în aprilie - de 2.366 lei. Câștigul mediu brut a atins de asemenea în iunie un nivel-record, de 3.313 lei (725 euro), în creștere cu 0,8% față de luna mai. În luna iunie, câștigul mediu brut a urcat cu 15,3% față de iunie 2016, în contextul în care salariul minim brut pe economie a fost majorat de guvern cu 16% de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei. Statisticile oficiale publicate arată că, în termeni reali, ținând cont de inflație - care a fost de 0,85% în luna iunie, în termeni anuali -, câștigurile nete au fost mai mari, în iunie 2017, cu 13,5% față de a șasea lună din 2016. "Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (5.853 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.400 lei)", se arată în comunicatul INS. Potrivit tabelelor INS, pe lângă sectorul IT, câștigul mediu net din România a depășit nivelul de 1.000 de euro (4.500 lei) în luna iunie în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (5.478 lei), fabricarea produselor de cocserie (4.880 lei), activități de servicii anexe extracției (4.820 lei), sectorul financiar-bancar (4.754 lei), transporturi aeriene (4.658 lei) și activități de editare (4.534 lei). În administrația publică și apărare, câștigul mediu net a fost în iunie de 3.622 lei (792 euro), în creștere cu 25% față de iunie 2016, în timp ce învățământ, câștigurile au urcat cu 21,4% în ultimul an, până la 2.345 lei (513 euro), în medie, iar în sănătate câștigul mediu a ajuns la 2.672 lei (585 euro), mai mare cu 35,7% față de iunie 2016.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Un senator PSD susține un proiect de lege inițiat de USR, care este legat de Dragnea
Firmele cu acționariat în paradisuri fiscale sau acțiuni la purtător nu mai trebuie să fie admise în viitor la licitațiile publice, a declarat într-un interviu acordat News.ro președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, Eugen Teodorovici, care susține că ideea unei astfel de reglementări îi aparține, fiind îmbrățișată și de alte partide. Declarația vine în contextul în care USR a depus un pachet de inițiative legislative care vizează interzicerea accesului societăților care permit acțiunile la purtător la contractele publice, ca urmare a dezvăluirilor Rise Project pe tema Tel Drum, afirmând că astfel vor fi "decuplați" de la banii publici "baronii PSD". Proiectul face referire la Tel Drum, societate cu acțiuni la purtător, care a avut în ultimii cinci ani peste 100 de contracte cu fonduri publice conform SEAP. ”Da, de la mine a plecat această idee, inclusiv cei de la PNL au îmbrățișat această idee. Oricine dorește să intre la o licitație publică este obligat să arate ce tip de acționariat are. Totul trebuie să fie transparent”, a spus Teodorovici, pentru News.ro. Senatorul a menționat că multe firme românești erau deja obligate, cel puțin la licitațiile cu fonduri europene, să își dezvăluie acționariatul. ”Oricum, la nivel european este deja o discuție, o dezbatere pe acest subiect. Se pare că va exista această obligație și la nivel european, tocmai pentru ca totul să fie la vedere. Așa că în România este firesc să aibă acces la licitațiile publice pe autostrăzi, alimentari cu apă, canalizare, energie, deșeuri – tot ce înseamnă proiecte publice – acele companii care își arată componența acționariatului”, a afirmat Teodorovici. Proiectul ar putea fi adoptat în Parlament Acesta speră ca până la sfârșitul acestui an. ”Eu cred că această idee va fi susținută de toți oamenii de bine, care nu au nimic de ascuns. Pentru că nu cred că e cineva în România care nu își dorește ca lucrurile să fie toate la vedere. Iar dacă dintre cei aflați la putere sunt și dintre aceia cu firme în paradisuri fiscale sau cu actiuni la purtator, atunci vor trebui să le declare”, a declarat Teodorovici.
Un nou operator de telefonie mobilă a intrat pe piața locală
Digital Cable Systems (DCS), operator telecom prin cablu care operează sub brandul AKTA, intră din 15 august pe piața telefoniei mobile doar cu abonamente, care pornesc de la 2 euro pe lună, a anunțat luni compania. Pentru furnizarea de servicii de telefonie mobilă, care vor fi disponibile numai sub formă de abonament, DCS a semnat cu Telekom Romania Mobile Communications un contract de tip MVNO, a precizat compania. "Serviciile de telefonie mobilă vor completa setul de servicii de comunicare pe care-l oferim clienților noștri: televiziune, internet și telefonie fixă. Vom avea în continuare o politică de investiții dinamică, axându-ne pe dezvoltarea unor servicii complementare infrastructurii pe care o operăm deja”, a afirmat directorul general al Digital Cable Systems, Dinu Malacopol. Abonamentele pentru serviciile de telefonie mobile pornesc de la 2 euro pe lună, unele dintre pachete urmând să conțină minute incluse atât la nivel național cât și în roaming precum și acces internet mobil național. “Oferta noastră pentru serviciile de telefonie mobilă este gândită pornind de la specificul nișei pe care operăm deja cu servicii de cablu, internet și telefonie fixă, și se adreseză nevoilor consumatorilor de servicii de telecomunicații din zonele rurale și urban mici. Configurația exactă a pachetelor va fi anunțată în momentul lansării” a spus directorul de marketing în cadrul DCS, Dan Voicu. AKTA este brandul sub care operează Digital Cable Systems SA, companie care furnizează, încă din 2005, servicii de televiziune prin cablu, internet și telefonie clienților rezidențiali si de business. Compania DCS este controlată de fondul de investiții PineBridge, deținut de grupul de investiții Pacific Century Group. PineBridge a încercat de mai multe ori în ultimii ani să vândă compania, dar fără succes, potrivit informațiilor din piață. În 2016, DCS a înregistrat o cifră de afaceri de 175,7 milioane lei (39 milioane euro) și pierderi de 18,6 milioane lei, având 1.335 de angajați, arată bilanțurile depuse la Ministerul Finanțelor.
Prințișorul Samsung riscă să stea 12 ani după gratii
Procurorii sud-coreeni au cerut o condamnare de 12 ani în spatele gratiilor pentru moștenitorul gigantului Samsung Electronics, Lee Jae-yong, implicat într-un scandal masiv de corupție ce a dus la demiterea președintei Park Geun-hye, transmite BBC. Lee este acuzat că a făcut o donație financiară importantă în schimbul sprijinului guvernamental pentru fuziunea a două subsidiare Samsung. Acesta și-a petrecut ultimele șase luni în spatele gratiilor pentru acuzațiile de corupție, dar neagă în continuare orice vinovăție în scandalul care a dus la demiterea lui Park Geun-hye din poziția de președintă a Coreei de Sud. La ultima ședință de judecată, procurorii au susținut că Lee reprezintă ”beneficiarul final” al infracțiunilor comise în scandalul Samsung. Procurorii l-au acuzat pe Lee Jae-yong și pe alți patru directori Samsung că au mituit-o pe apropiata președintei Choi Soon-sil cu milioane de dolari pentru a obține sprijin guvernamental la Seul. De asemenea, aceștia au cerut sentințe de la șapte la zece ani de închisoare pentru ceilalți directori Samsung. ”Acuzații erau apropiați de putere și urmăreau câștiguri personale”, au argumentat procurorii în fața magistraților de la Seul.
Elveția a repornit cea mai veche centrală nucleară din lume
Centrala nucleară elvețiană Beznau, cea mai veche din lume, a fost repornită luni, după o întrerupere de trei zile, în urma unei probleme tehnice, a anunțat gestionarul său, Axpo, citat de Belga. „Lucrările de reparare a unui cablu (electric- n.r.) de 220 de kilovolți la un transformator aflat în partea nenucleară a instalațiilor a fost realizată cu succes”, a anunțat compania într-un comunicat. Reactorul numărul doi al centralei de la Beznau, aflat în cantonul Aargau(nordul țării), în apropiere de frontiera germană, a fost reconectat la rețeaua electrică. În schimb, reactorul numărul 1 este oprit din martie 2015, din motive tehnice. În serviciu din 1969, Beznau este cea mai veche centrală nucleară din lume, după închiderea reactorului Oldsbury, din Marea Britanie, în 2012. Elveția are patru centrale nucleare, cu cinci reactoare în totalitate, ce produc aproximativ o treime din electricitatea țării. Pe 21 mai, elvețienii au decis să renunțe, treptat, la energia nucleară. Ei au aprobat prin referendum, cu 58,2% din voturi, o lege privind energia ce interzice construcția de centrale noi.