Afacerile din industria metalurgică au atins cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani
Industria metalurgică, altădată una dintre ramurile cheie ale economiei, reușește cu greu să își facă rost de comenzi, în timp ce consumul crește cu viteze amețitoare, pe fondul importurilor masive și majorărilor salariale, arată o analiză a KeysFin.
”Creșterea economică semnificativă din ultimii ani nu se vede, din păcate, în sectoarele grele, acolo unde criza mai are încă de spus cuvântul”, arată o analiză transmisă miercuri de KeysFin. Experții de la KeysFin avertizează că dezvoltarea României urmează o tendință plină de provocări și că, în absența unor măsuri pentru stimularea sectorului productiv, economia riscă să se transforme într-un gigant cu picioarele de lut. Potrivit acestora, cifra de afaceri din industria metalurgică a atins, în 2016, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, de 33,5 miliarde lei, în condițiile în care comerțul cu produse metalurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei. Spre comparație, în 2013, afacerile din metalurgie depășeau 34 miliarde de lei, iar comerțul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde lei. Scăderea afacerilor din acest sector trebuie pusă în legătură directă cu dispariția a peste 100 de companii din piață în ultimii trei ani, și cu scăderea numărului de angajați de specialitate cu aproape 1.000 în intervalul 2013-2016. În 2014, în economia românească activau 7694 de firme în industria metalurgică, dintre care 948 în sectorul de comerț specific, în timp ce, doi ani mai târziu, statisticile Ministerului Finanțelor și Registrului Comerțului marcau existența a 7592 de firme dintre care 798 în sectorul de comerț. Datele oficiale arată, totodată că, dacă în 2013 sectorul metalurgic angaja 6.287 de salariați, în 2016 se mai regăseau numai 5.400 angajați. ”Ce s-ar întâmpla cu economia românească dacă mâine ar veni o nouă criză? Dacă băncile ar intra în blocaj, dacă fluxurile financiare s-ar opri, iar consumul, cel care asigură 80% din avansul economic, ar îngheța la fel ca în 2009?”, se întreabă analiștii. Aceștia estimează că efectele negative ar fi cu mult mai puternice, cu atât mai mult cu cât o mare parte din industriei reușește, cu greu, să facă față provocărilor economice. ”Cum investițiile publice în acest an sunt aproape egale cu zero, iar cele străine se află la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, pentru industrie, 2017 este încă un an de supraviețuire. Industria chimică, cea prelucrătoare, metalurgia sunt câteva dintre domeniile care, în ciuda potențialului semnificativ, înregistrează în continuare rezultate sub așteptări”, spun analiștii. Ei afirmă că sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluției economiei reale.”Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care dețin sau au avut unități în România, absența unei cereri susținute de pe piața locală și, nu în ultimul rând, importurile, a făcut ca acest domeniu să își reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice și creșterea prețurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări”, spun analiștii de la KeysFin.