A meritat să aderăm la Uniunea Europeană?
Isărescu: Intrările nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde de euro, în perioada 2007- 2017
România a beneficiat de fonduri europene de la bugetul UE de 45,7 miliarde de euro, reprezentând în medie anual 2,8% din PIB, în perioada 2007-2017, iar dacă luăm în considerare și contribuția României la bugetul Uniunii Europene intrările nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde de euro, respectiv 1,8% din PIB în medie pe an, a declarat, ieri, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe. "În perioada 2007-2017, România a beneficiat de fonduri europene de la bugetul UE de 45,7 miliarde de euro reprezentând în medie anual 2,8% din PIB. Din această sumă, 37,1 miliarde de euro au reprezentat fonduri primite de la bugetul UE aferente cadrului financiar multianual 2007 - 2013, restul de 8,6 miliarde de euro fiind primite în cadrul financiar multianual respectiv 2014 - 2020. Ca valoarea netă, dacă luăm în considerare și contribuția României la bugetul Uniunii Europene, intrările nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde de euro, respectiv 1,8% din PIB în medie pe an. Am putea spune cu aceste cifre că ar trebui să fim relativ multumiți. Pentru România, fondurile europene reprezintă nu numai aceste cifre, dar și șansa privind modernizarea economiei și a țării, șansa creării unei infrastructuri atât de necesare pentru o dezvoltare durabilă", a spus Mugur Isărescu la conferința "Fondurile europene, absorbția, și impulsul necesar. Cum conectăm România în anul centenar". Acesta a afirmat că este convins de faptul că absorbția de fonduri europene ar trebui să fie sistematic țintită pentru marile proiecte de dezvoltare, prioritizate în așa fel încât să sprijine creșterea economică durabilă. Investițiile în infrastructură au nu numai un rol economic, ci și unul social, politic, au chiar un rol național prin reducerea decalajelor între regiuni. În perioada 2007 - 2016, fondurile structurale și de investiții au reprezentat în medie aproximativ 27% din totalul investițiilor administrației publice. Mugur Isărescu a precizat că, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional, efectul cumulat al atragerii de fonduri europene structurale și de investiții asupra creșterii produsului intern brut pentru perioada 2007 - 2016 s-a situat între 1,2 puncte procentuale și 1,6 puncte procentuale din PIB. O rată de absorbție a acestor fonduri de 95% în actualul cadru financiar multianual ar conduce la o rată de creștere a PIB-ului potențial în 2022 mai ridicată cu aproximativ 1,7 puncte procentuale și am ajunge la un PIB potențial de aproximativ 5% anual. "Ca observator zilnic al situației de pe piețele valutare pot să vă mai fac o mărturisire, că atunci când sunt întârziate intrările de bani europeni sau vin numai parțial, lucrul se observă chiar zilnic în echilibrul de pe piața valutară", a declarat Isărescu. Guvernatorul BNR a afirmat că vrem să creștem mai repede și este absolut normal, dar că trebuie să ne dorim o creștere sustenabilă, sănătoasă, care să nu determine acumularea de riscuri, dezechilibre, de corecții în viitor atunci când dezechilibrele se acumulează și nu avem tăria să le corectăm încet și pe parcurs. "Pentru ca o dezvoltare și rapidă dar și sănătoasă să se îndeplinească este nevoie să ne orientăm spre o creștere, mai degrabă, calitativă și nu doar cantitativă. Ea, această creștere, să determine inclusiv o convergență a structurilor de producție, a dotării cu infrastructuri și să nu ne gândim numai la creșterea veniturilor pentru perioada imediat următoare. Acest deziderat ar presupune o creștere a înzestrării cu factori de producție și mă refer aici în primul rând la factorul capital, alături de forța de muncă, dar și la eficiența utilizării acestora, respectiv la productivitate", a declarat Isărescu.
