MOZAIC STIRI ECONOMICE:Cinci judeţe asigură jumătate din exporturile ţării
Statul elimină restricţiile impuse în prezent cetăţenilor străini care vor să cumpere terenuri agricole, după 1 ianurie, inclusiv obligaţia de a avea experienţă în agricultură, dar păstrează prevederea privind dreptul de preempţiune al cetăţenilor romani, potrivit unui proiect de lege. Guvernul renunţase recent la intenţia de a limita la 100 de hectare suprafaţa de teren agricol pe care o poate deţine o persoană fizică, cetăţean roman sau din alt stat UE, dar menţinuse însă condiţiile la cumpărare privind cunoştinţele în domeniul agricol şi perioada minimă de cinci ani de activitate în acest sector. "Şi aceste restricţii au fost eliminate, menţinandu-se însă dreptul de preempţiune la achiziţia terenurilor al coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor, vecinilor persoane fizice şi a tinerilor cu varste de pană la 40 de ani care au activităţi agricole în localitatea în care se află respectivul teren agricol", au declarat surse din Ministerul Agriculturii. Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de Lege privind reglementarea vanzării-cumpărării terenurilor agricole de către persoane fizice. Potrivit surselor citate, proiectul va fi discutat în şedinţa de Guvern de miercuri. Totodată, Agenţia Domeniilor Statului se transformă în Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare. În momentul în care va primi o ofertă de la un cetăţean străin, vanzătorul este obligat să meargă la primărie cu o cerere prin care solicită notificarea preemptorilor şi afişarea ofertei de vanzare a terenului agricol. Cererea va fi însoţită de oferta de vanzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe langă preţul cerut pentru teren, numele şi prenumele vanzătorului, adresa completă a domiciliului acestuia, amplasamentul terenului, suprafaţa, categoria de folosinţă şi documentele cadastrale. Potrivit surselor citate, Ministerul Agriculturii intenţionează să introducă o taxă fixă pe care să o plătească vanzătorul la primărie, pentru gestionarea actelor şi demersurilor de către funcţionarii statului. Dacă în termen de 30 de zile nu cumpără nimeni, terenul poate fi vandut cetăţeanului străin. Piaţa funciară va fi liberalizată la 1 ianuarie 2014, dată de la care şi cetăţenii străini pot cumpăra teren agricol în Romania. În prezent, străinii care vor să achiziţioneze pămant în Romania trebuie să înfiinţeze o firmă persoană juridică romană. Conform datelor reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, străinii deţin în prezent prin intermediul unor firme aproximativ 7-800.000 de hectare de teren agricol în Romania.
Tranzacţii de cel puţin 40 milioane euro de Black Friday
Magazinele online aşteaptă ca peste 400.000 de romani să facă cumpărături pe 22 noiembrie
Peste 400.000 de romani vor cumpăra produse de la retaileri online în ziua campaniei de reduceri Black Friday, 22 noiembrie, iar valoarea tranzacţiilor va depăşi 40 milioane de euro, a estimat PayURomania. "Anul acesta am început pregătirile pentru Black Friday încă din primavară. În urma discuţiilor cu marii retaileri am optimizat platformă de procesare a plăţilor online pentru a răspunde atat volumului mare de procesare estimat pentru primele ore ale dimineţii dar, mai ales, strategiei comerciale ale fiecăruia dintre ei", a declarat directorul general al PayU Romania, Daniel Nicolescu. Potrivit acestuia, magazinele online de IT şi electrocasnice vor înregistra cele mai multe comenzi şi creşteri de pană la 300%, însă evoluţii semnificative, de peste 40%, sunt aşteptate şi pe segmentele fashion, jucării sau cărţi. Deoarece produsele ce vor fi achiziţionate vor fi peste valoarea medie uzuală, compania se aşteaptă şi la creşterea numărului de tranzacţii efectuate cu cardurile cu rate. În plus, pentru data de 22 noiembrie, compania a dublat numărul oamenilor din departamentele de antifraudă şi suport cumpărători, avand în vedere că plata online este modalitatea cea mai simplă prin care utilizatorii pot fi siguri că prind ofertele, evitand în acelaşi timp aglomeraţia şi timpul mare de facturare şi acordare a garanţiei. PayU este furnizor de soluţii comerţ electronic (eCommerce) integrate, deţinut de Naspers, un grup multinaţional, cu operaţiuni în 131 de ţări. În Romania, PayU este lider pe piaţa de plăţi online, cu peste 2,8 milioane de tranzacţii procesate în 2012, în valoare de 176,4 milioane de euro şi o cotă de 80% din volumul total al Romcard.
Marii producători cer reducerea subvenţiilor la energia verde
Guvernul trebuie să reducă sprijinul acordat energiei verzi, în caz contrar industria pierzandu-şi competitivitatea la nivel european şi mondial, apreciază Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Electricitate. "Taxele pentru energia verde sunt o povară. De exemplu, Alro are cel mai mare preţ al energiei comparativ cu competitorii săi din Europa", a declarat luni preşedintele Consiliului de Administraţie al producătorului de energie, Marian Năstase, într-o conferinţă de presă. Asociaţia înfiinţată de Alro Slatina, ArcelorMittal Romania, Lafarge, Tenaris şi Saint Gobain arată că preţul plătit pentru susţinerea energiei regenerabile este prea mare. "Este o capacitate prea mare de producţie a energiei verzi. (...) Preţul pe care Romania îl plăteşte pentru a fi fruntaşă în producţia energiei regenerabile este sacrificarea competitivităţii industriale", a continuat Năstase. Asociaţia propune ca marii consumatori să fie exceptaţi de la plata unui procent din taxele pentru energia regenerabilă şi sprijinirea proiectelor de eficienţă energetică. Năstase a adăugat că marii consumatori de electricitate sunt puşi în situaţia de a subvenţiona "un mic sector privat, cu profituri garantat", pentru că trebuie să plătească pentru energie verde şi pentru cea în cogenerare. "Vrem să continuăm activitatea în Romania şi Europa. (...) Măsurile luate pană acum (de Guvern – n.r.) nu au fost suficiente", a spus directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo. Fostul Sidex lucrează la 40% din capacitate, industria cimentului la 40-50% din capacitate, Alro a atins un grad de 80%, au anunţat reprezentanţii companiilor. De asemenea, Saint Gobain a redus investiţiile, urmare a costurilor mari ale energiei şi gazelor, a declarat directorul de achiziţii ale producătorului de sticlă, Virginia Gerea.
Olteanu: Capitalurile interne sunt insuficiente
Investiţiile străine vor continua să fie suportul pentru o creştere economică accelerată, care să permită Romaniei să recupereze decalajele faţă de media europeană, dar formarea capitalului intern trebuie deopotrivă susţinută, afirmă viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu. "Fără îndoială, capitalurile interne vor fi insuficiente pentru o reluare rapidă a creşterii economice şi o restrangere a decalajelor. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne uităm la capitalurile interne", a spus Olteanu la conferinţa "15 ani de la lansarea Ziarului Financiar", organizată la Banca Naţională a Romaniei. Oficialul BNR a reamintit că în ultimii 20 de ani acţionarii romani s-au capitalizat pe ei şi au decapitalizat companiile, chiar dacă în mod legal. Olteanu a mai arătat că principiul "distrugerii creatoare" lăsat să funcţioneze de la primele momente ale capitalismului, prin care întreprinzătorul slab, hedonist, era scos din piaţă de întreprinzătorul înţelept, nu mai este atat de simplu în ziua de astăzi. "În globalizarea de azi, întreprinzătorul hedonist este sursă de capital pentru alţii mai înţelepţi din Monte Carlo, din Dubai (...) Trebuie să ne îngrijim şi de capitalurile interne", a explicat Olteanu. Oficialul BNR apreciază că industria şi serviciile au capacitatea de a scoate Romania din criză, fapt dovedit şi de datele de structură din contul curent al balanţei de plăţi, unde se observă creşterea exporturilor pe baza industriilor cu valoare adăugată mare, cu grad mai înalt de tehnologie. El a dat ca exemplu sectorele maşini şi utilaje şi produse chimice şi plastice. "De asemeneam, scăderea importurilor s-a produs în acele domenii energo-intensive şi cu valoare adăugată mică", a spus Olteanu. El a explicat că balanţa de plăţi a devenit excedentară pe fondul unor fluxuri mari din transportul internaţional de mărfuri, care va aduce în acest an un plus de peste un miliard de euro. Pe poziţia secundă ca impact pozitiv se situează serviciile informatice, de arhitectură, juridice, de consultanţă. "Poate vedem un trend de reversare al veniturilor din servicii de consultanţă, de care probabil am avut nevoie în aceşti ani de început", a completat Olteanu.
Ministerul de Finanţe a împrumutat încă 700 milioane de lei
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras 700 milioane lei, exact suma vizată în licitaţia organizată luni pentru vanzarea de obligaţiuni cu maturitate de şapte ani, iar costurile de finanţare au scăzut uşor, randamentul mediu ajungand la 5,04% pe an, de la 5,11% pe an la licitaţia precedentă. Investitorii au plasat ordine de subscriere în valoare cumulată de 1,34 miliarde lei pentru această licitaţie. Emisiunea a fost lansată în 18 martie şi va ajunge la maturitate pe 29 aprilie 2020. La data lansării emisiunii, Finanţele au atras 500 milioane lei şi au acceptat să plătească un randament de 5,61% pe an. Ulterior, au urmat patru redeschideri ale acestei emisiuni, inclusiv licitaţia de luni, astfel că doar prin această emisiune Finanţele au împrumutat în total 2 miliarde lei, iar randamentul mediu a ajuns luni la 5,04% pe an. La redeschiderea din luna aprilie, costul de finanţare a scăzut la 5,23% pe an, însă la licitaţia organizată în luna iunie pentru titluri din această emisiune Finanţele au respins ofertele băncilor considerand prea ridicate randamentele cerute. În septembrie, Trezoreria a acceptat să plătească un randament mediu de 5,11% pe an. "În vreme ce condiţiile favorabile de lichiditate au limitat pierderile pentru titlurile de stat pe termen scurt, randamentele titlurilor pe termene mai lungi au continuat să crescă în noiembrie şi după ce aceste titluri înregistraseră o reacţie iniţială negativă la anunţul planului de emisiuni al MF (Ministerului Finanţelor Publice - n.r.) pentru această lună. Totuşi, deteriorarea apetitului pentru astfel de instrumente nu a avut loc într-un ritm accelerat (aşa cum a fost ilustrat şi de licitaţia de joi) şi ne aşteptăm ca acest lucru să se reflecte şi în rezultatul licitaţiei de astăzi pentru obligaţiuni la şase ani. Ne aşteptăm ca MF să vandă întreaga suma planificată de 700 milioane lei la un randament maxim în jurul a 5,05%, cu circa 5pb (0,05 puncte procentuale - n.r.) peste cotaţia superioară din piaţa secundară, similar cu rezultatul de la precedenta licitaţie pentru acest instrument din septembrie", au afirmat analiştii ING Bank într-o notă transmisă luni dimineaţă. Randamentul maxim acceptat la licitaţia de luni a fost de 5,08% pe an. Finanţele au programat pentru luna noiembrie licitaţii pentru vanzarea de obligaţiuni în valoare de 4,55 miliarde lei, sub nivelul împrumutat în luna precedentă, de 5,25 miliarde lei. Trezoreia a atras deja 3,95 miliarde lei, iar ultima licitaţie este programată pentru lunea viitoare şi are o valoare indicativă de 600 milioane lei.
Pierderile de la Tarom au scăzut cu o treime
Veniturile Tarom au crescut cu 1% în primele 9 luni, la 972 milioane lei, iar pierderile s-au plasat la 83 milioane lei, în scădere cu 30% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 13% sub nivelul propus în planul de management, a anunţat compania. "Îmbunătăţirea rezultatelor se reflectă în principal prin menţinerea unui echilibru de numerar adecvat şi prin lipsa datoriilor restante către bugetul de stat sau orice alţi parteneri", se arată într-un comunicat al companiei. Compania a operat în această perioadă 12.532 de zboruri regulate, cu 188 mai puţine decat în aceeaşi perioadă a anului trecut, transportand însă cu 2,6% mai mulţi pasageri faţă de primele 9 luni din 2012, datorită unei politici de îmbunătăţire a reţelei de rute. "Este esenţial ca Tarom să îndeplinească obiectivele propuse în planul de management pentru a putea trece pe profit în următorii ani", a declarat Christian Heinzmann, director executiv-accountable manager al companiei. Ministerul Transporturilor a revocat recent întreg Consiliul de Administraţie al Tarom, în contextul conflictului dintre membrii acestei structuri de conducere şi Heinzmann. Noul CA este format din Dante Stein, Manuel Donescu, Florin Luca, Bogdan Speteanu şi Răzvan Filipescu. Stein, consilier onorific al premierului, a fost ales preşedintele CA, iar Donescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, va ocupa funcţia de vicepreşedinte. Actul adiţional prin care durata mandatului lui Heinzmann a fost scurtată de la 4 ani la 1 an a fost anulată de noii administratori. În prezent, compania TAROM are 2.005 angajaţi, mai puţin cu 3%, comparativ cu anul 2012, datorită plecărilor voluntare şi pensionărilor. Compania a fost înfiinţată în 1954 şi are zboruri în 42 destinaţii, din care 9 sunt interne. Flota companiei este cuprinsă din 4 aeronave A318, 2 aeronave A310, 4 aeronave B737 - 300, 4 aeronave B737 - 700 şi o aeronavă B737 - 800, plus 7 aeronave ATR 43-500 şi 2 aeronave ATR 72-500.
Raiffeisen îşi restrange poziţiile din Europa de Est
Raiffeisen Bank International (RBI), prezentă şi în Romania, negociază vanzarea diviziei din Ucraina, a declarat directorul general, Karl Sevelda, în contextul planurilor de a obţine două miliarde de euro pentru a restitui un ajutor de stat şi pentru a respecta cerinţele privind capitalul. "Testăm permanent piaţa şi, normal, derulăm şi negocieri, însă vom decide la momentul potrivit. (...) Bineînţeles, unele pieţe sunt sub o supraveghere specială", a declarat Sevelda jurnaliştilor austrieci în timpul unui eveniment organizat la Bucureşti. Raiffeisen primeşte "tot timpul" întrebări din partea investitorilor interesţi de achiziţia subsidiarei ucrainene Aval, a adăugat Sevelda, citat de Reuters. Publicaţia americană Forbes a scris recent că există doi posibili cumpărători pentru preluarea Aval, care anul trecut a obţinut un profit de 33 de milioane de euro. Raiffeisen a cumpărat banca în 2005, pentru 1,05 miliarde de dolari. Investitorii se tem că Ucraina s-ar putea confrunta cu un război economic cu Rusia, din cauza planurilor guvernului de la Kiev de a semna un acord de liber schimb cu UE. Erste Bank s-a retras deja din Ucraina, iar Bank Austria analizează vanzarea diviziei Ukrsotsbank, cumpărată în 2008.
Boeing a pornit un război total cu sindicatele
Producătorul american de aeronave Boeing caută locaţii alternative din afara Statelor Unite pentru construcţia noului model 777X, după ce un sindicat din statul Washington a respins contractul prin care asamblarea avionului urma să aibă loc în zonă, potrivit MarketWatch. Boeing 777X a fost prezentat oficial duminică, la Dubai, şi a stabilit deja un record pentru comenzile primite la lansare. Compania a primit comenzi pentru aproape 260 de aeronave, cu un preţ de listă de aproximativ 100 miliarde de dolari. Printre clienţi se numără Emirates Airline, Etihad Airways şi Qatar Aiways. Grupul american nu a stabilit însă locaţia unde va produce avioanele. Nemulţumit de condiţiile oferite de Boeing, cel mai mare sindicat al angajaţilor grupului a respins contractul care asigura producţia 777X în statul Washington pentru următorii opt ani. Compania ia în calcul diverse alternative, inclusiv în alte state americane, în Japonia sau chiar în Golful Persic. Facilităţile din SUA şi Japonia au cele mai mari şanse, potrivit lui Ray Conner, şeful diviziei de aeronave comerciale în cadrul Boeing.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
