MOZAIC STIRI ECONOMICE: Cumpărăturile sunt asemeni drogurilor
Un studiu DTZ privind factorii care influenţează coşul de cumpărături arată că la fiecare minut petrecut în mall un vizitator cheltuie în medie mai mult cu 0,2 lei-1 leu, iar fiecare an în plus al celor care fac cumpărături în centrele comerciale reduce suma cheltuită cu 0,1-0,3 lei. Timpul petrecut într-un centru comercial, numărul de magazine vizitate, varsta şi frecvenţa sunt cei mai importanţi factori care influenţează coşul de cumpărături al vizitatorului de mall, conform rezultatelor Retail Metrics, produs dezvoltat de DTZ Echinox. Folosind metode cantitative complexe, DTZ a urmărit determinarea factorilor care influenţează coşul de cumpărături al unui vizitator într-un centru comercial. S-au luat în considerare 25 de factori precum varsta, sexul, veniturile, educaţia, timpul petrecut în mall, frecvenţa vizitelor, etc., iar în final au fost validaţi patru: numărul de magazine vizitate, frecvenţa de vizitare, timpul petrecut în centru şi varsta. Astfel, în fiecare minut petrecut în mall, un vizitator cheltuie, în medie, între 0,2 şi 1 leu în plus, iar această informaţie este folosită în prezent de majoritatea centrelor comerciale care încearcă să-şi diversifice partea de divertisment şi să îşi extindă rolul de socializare cu scopul de a creşte media de timp petrecut în centru şi implicit valoarea coşului de cumpărături. În mod surprinzător, veniturile personale şi familiale nu au o influenţă relevantă asupra sumei cheltuite într-un centru comercial, fapt datorat unei fluctuaţii importante generate de persoanele fară venituri care fac cumpărături, dar şi unui conservatism exagerat pentru o parte a segmentului de populaţie cu venituri mari, notează DTZ. În ceea ce priveşte impactul numărului de magazine vizitate asupra coşului de cumpărături, statisticile arată că, pentru fiecare magazin vizitat, un client cheltuie, în medie, între 5 şi 25 de lei în plus. Variaţia între 5 şi 25 lei per magazin vizitat reflectă capacitatea retailerilor de a converti traficul şi vizitele în vanzări. O medie scăzută a sumei indică faptul că centrul comercial atrage trafic, însă mixul de locatari nu reuşeşte să fructifice acest potenţial pe masură. La polul opus, o medie de 25 lei indică faptul că centrul comercial trebuie să se concentreze pe creşterea traficului, conversia în cumpărături fiind excelentă. Varsta şi frecvenţa vizitelor sunt factorii care completează formula coşului de cumpărături şi o influenţează negativ. Concret, persoanele mai în varstă care au acelaşi comportament cu segmentul mai tanăr în ceea ce priveşte timpul şi numărul de magazine vizitate, au în medie coşuri de cumpărături mai mici. Fiecare an în plus are un impact între -0,1 şi -0,3 lei asupra coşului de cumpărături. Frecvenţa, pe de altă parte, este un rău necesar care, la nivel de volum pe o perioadă mai mare de timp, maximizează suma atrasă de centrul comercial de la o persoană. O persoană care vizitează mall-ul de două ori pe săptămană are un coş de cumpărături cu pană la 40 de lei mai mic decat o persoană care, în medie, vizitează mall-ul o dată pe săptămană.
Şanse mici să fie reduse taxele sociale
Guvernul s-a angajat faţă de FMI şi CE să nu reducă CAS fără lărgirea bazei de impozitare
Guvernul s-a angajat faţă de FMI şi CE să scadă cotele de contribuţii de asigurări sociale fără să afecteze bugetul, măsurile de compensare fiind axate în principal pe lărgirea bazei de impozitare, unde excepţii importante se regăsesc în prezent la veniturile din drepturi de autor şi PFA. "Pentru a stimula mediul de afaceri şi a reduce rata efectivă de taxare a muncii, un obiectiv principal al guvernului este o reducere a ratei constribuţiei de asigurare socială. În acest sens, vom căuta să implementăm, în a doua jumătate a anului viitor, o reducere semnificativă a ratei. Orice astfel de reducere va fi derulată fără a avea un impact asupra bugetului, în principal prin măsuri de lărgire a bazei de impozitare. Reducerea va apăra stabilitatea sistemului de asigurare socială, soliditatea finanţelor publice şi va promova obiectivele din program (convenit cu FMI, CE - n.r.). În acest scop, vom derula un studiu de fezabilitate care va fi discutat cu toate părţile interesate. Concluziile studiului vor fi convenite cu CE, FMI şi BM", se arată în scrisoarea de intenţie convenită de autorităţile romane cu FMI şi Comisia Europeană. Guvernul a anunţat la finalul negocierilor cu FMI, la începutul săptămanii trecute, că intenţionează să reducă CAS cu 5 puncte procentuale de la mijlocul anului viitor, după ce a eşuat să convingă experţii internaţionali că ar avea spaţiu fiscal pentru a aplica o reducere de 1-2 puncte procentuale chiar de la 1 ianuarie 2014. Reducerea CAS a fost una dintre solicitările PNL în cadrul negocierilor, dar în discuţii s-a convenit că pentru moment sunt mai importante alocările necesare majorării de salarii în sectorul bugetar şi pentru investiţiile derulate de primării. La acel moment, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat că Guvernul va păstra actualul sistem pentru contribuţiile de asigurări sociale aferente veniturilor din drepturi de autor, precum şi pentru veniturile obţinute de persoanele fizice autorizate. La finalul întalnirii pe care Guvernul a avut-o cu reprezentanţii FMI, BM şi CE, vicepremierul Daniel Chiţoiu a fost întrebat de jurnalişti dacă impozitarea suplimentară a veniturilor din drepturi de autor şi a celor obţinute de persoanele fizice autorizate a fost discutată cu partenerii financiari internaţionali. "Nu. Acest lucru nu l-am avut în vedere în discuţiile cu partenerii noştri", a spus Chiţoiu. Jurnaliştii au insistat pe această temă, dorind să afle dacă în 2014 contribuţiile la bugetul de stat al acestor categorii de contribuabuili vor rămane neschimbate, iar ministrul a răspuns afirmativ. "Da, da", a spus categoric ministrul Finanţelor.
Romania are cea mai puternică creştere economică din UE
Romania a înregistrat în trimestrul al treilea cea mai puternică creştere economică din Uniunea Europeană, de 1,6%, urmată de Letonia, cu 1,2%, în timp ce economia zonei euro a încetinit la o rată de expansiune de numai 0,1%, după ce a ieşit în trimestrul al doilea dintr-o recesiune prelungită. Astfel, economia zonei euro a crescut cu 0,1% în trimestrul al treilea faţă de perioada aprilie-iunie, dar a scăzut cu 0,4% raportat la perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit datelor prezentate joi de Eurostat. Produsul Intern Brut al UE a urcat cu 0,2% faţă de trimestrul anterior, în timp ce rata anualizată de creştere economică a fost de 0,1%. În trimestrul al doilea, creşterea economică a fost de 0,3% în UE şi zona euro, care a ieşit astfel dintr-o perioadă îndelungată de recesiun, de un an şi jumătate. Cu plus 1,6% faţă de trimestrul al doilea şi o rată de expansiune de 4,1% raportat la trimestrul al treiela din 2012, Romania a înregistrat pentru trimestrul al treilea cele mai solide rate de creştere economică din UE. Creşterea Germaniei, cea mai mare economie europeană, a încetinit la 0,3% în trimestrul al treilea faţă de cel anterior, pe fondul stagnării exporturilor şi avansului modest al cererii interne. Franţa, a doua economie din zona euro, a înregistrat o contracţie a PIB cu 0,1% în trimestrul trei, după ce a ieşit din recesiune în perioada aprilie-iunie. Economia Italiei s-a contractat de asemenea cu 0,1%, marcand cel de-al nouălea trimestru consecutiv de recesiune. Spania a ieşit din recesiune în trimestrul al treilea, cu o creştere modestă de 0,1%. În Marea Britanie, creşterea economică a accelerat de la 0,7% la 0,8%, al treilea trimestru consecutiv de evoluţie pozitivă. În Europa Centrală şi de Est, Produsul Intern Brut al Poloniei a crescut cu 0,6% în trimestrul al treilea faţă de cel anterior, Ungaria a înregistrat o creştere economică de 0,8%, Bulgaria 0,6%, iar Slovacia 0,2%. Economia Cehiei s-a contractat cu 0,5%.
Profitul Transelectrica a urcat de 12 ori
CN Transelectrica (TEL) a raportat pentru primele nouă luni afaceri de aproape 1,66 miliarde lei (376 milioane euro), în scădere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce profitul a urcat de 12,5 ori, la 131,58 milioane lei (29,8 milioane euro), potrivit datelor neauditate. În intervalul ianuarie-septembrie 2012, afacerile companiei s-au situat la 2,07 miliarde lei, iar profitul a fost de 10,49 milioane lei. Compania a încasat în primele trei trimestre venituri din exploatare de 1,688 milioane lei (382 milioane euro), în scădere cu 19,9%, potrivit rezultatelor transmise joi Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Totodată, activele au coborat cu 6,07%, la 4,64 miliarde lei, de la 4,94 miliarde lei la finele anului trecut. Cheltuielile totale operatorului naţional de transport al energiei electrice au coborat cu 24%, la 1,52 miliarde lei (344 milioane euro), iar datoriile totale au fost cu 16,3% mai mici, de 2,1 miliarde lei. Compania de stat avea la finele lunii septembrie capitaluri proprii totale de 2,53 miliarde lei, în urcare cu 4,19%, iar capitalul social a rămas neschimbat, de 1,091 miliarde lei. Clienţii din piaţa de energie sunt reprezentaţi în principal de următoarele societăţi: Complex Energetic Oltenia, Electrica Furnizare, Enel Energie Muntenia, Ciga Energy, EON Energie Romania, Enel Energie, Hidroelectrica şi SN Nuclearelectrica SA. Acţiunile companiei au închis şedinţa de tranzacţionare de miercuri la 13,69 lei/titlu, în creştere cu 0,15% faţă de referinţă. La această valoare, capitalizarea operatorului este de un miliard de lei (224 milioane euro).
Companiile continuă să fie supraîndatorate
Companiile romaneşti continuă să se confrunte cu un fenomen de supraîndatorare peste nivelul pe care l-ar putea susţine, iar în perioada următoare numărul afacerilor cu dificultăţi financiare se va mări în lipsa surselor de finanţare, consideră reprezentanţii Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR). "Suntem în continuare martorii cercului vicios: companiile nu mai au lichidităţi, dar nici nu mai pot accesa noi finanţări, din cauza creditelor neperformante. Procedura insolvenţei le-a oferit o rezolvare în această perioadă de criză, astfel că din 2008 pană în prezent multe companii au reuşit să îşi depăşească dificultăţile financiare sub protecţia sa. Faptul că numărul companiilor care intră în insolvenţă s-a redus este o etapă firească şi chiar necesară pentru multe dintre ele. În circuitul economic pot reveni doar acele societăţi cu capacitate reală de redresare şi restructurare a activităţii, fie că aceasta se face în procedura de insolvenţă sau în afara ei", a declarat, într-un comunicat, Rudolf Vizental, asociat coordonator în cadrul Casei de Insolvenţă Transilvania. Conform datelor Băncii Naţionale a Romaniei, citate de CITR, în anul 2008 rata creditelor neperformante reprezenta 2,8% din volumul creditelor totale, iar în decembrie 2012 aceasta a ajuns la o pondere de 19,1%. Pentru sfarşitul anului 2013, conform datelor din primăvara acestui an, se preconizează un nivel de peste 19,5%, cu tendinţă de creştere pentru anul 2014. Din această cauză, creditorii bancari şi-au concentrat atenţia pe recuperarea acestora şi mai puţin pe acordarea de noi finanţări. Reiese de aici că societăţile s-au supraîndatorat peste nivelul pe care acestea l-ar putea susine. Mai mult, specialiştii CITR menţionează că perioada dificilă de acces la finanţări noi a generat o lipsă de lichidităţi în piaţă, uitandu-ne la creşterea numărului de bilete la ordin refuzate de bănci pe motiv că societatea are dificultăţi financiare. Dacă în 2012 sumele refuzate la plată atingeau 8,6 miliarde lei, în primele 6 luni din 2013 această valoare a coborat la 5,9 miliarde lei. Astfel, în primele 6 luni din 2013 sumele refuzate la plată reprezentau 70% din totalul sumelor refuzate la plată în anul 2012 şi aproximativ 90% din sumele refuzate la plată în 2011.
Magazinele se pregătesc de Black Friday
Magazinul online electroIT emag.ro şi retailerul Flanco anticipează în perioada campaniei Black Friday vanzări de 41 milioane de euro, în creştere cu 52% faţă de evenimentul similar din 2012, a declarat directorul general al Dante International, Iulian Stanciu, într-o conferinţă. "În anul 2012, vanzările emag.ro şi Flanco au însumat 27 milioane de euro şi au reprezentat 39,5% din totalul vanzărilor înregistrate în perioada campaniei Black Friday pe piaţa electroIT, plus celelalte pieţe pe care mai activăm, cum ar fi jucări, obiecte de grădinărit şi altele. Anticipez că în acest an vom ajunge la vanzări de 183 milioane de lei, din care emag.ro va contribui cu 98 milioane de lei", a afirmat Stanciu. Potrivit lui Stanciu, emag.ro a înregistrat 2,65 milioane de vizitatori unici în ziua cand a început campania Black Friday, iar Flanco - peste 400.000 de vizitatori. "Cifrele arată că avansul pieţei electroIT din 2012 a fost susţinut în proporţie de aproape 80% de campania Black Friday. Astfel, anul trecut, piaţa a crescut faţă de 2011 cu 54 milioane de euro, la 1,25 miliarde de euro. Dacă în primele trei trimestre ale anului trecut avansul pieţei a fost relativ nesemnificativ, în ultimul trimestru a adus un plus de peste 42 milioane de euro, evoluţie susţinută în principal de campania Black Friday", a spus Stanciu.
Dacia are un noi directori
Renault a numit un nou director general pentru Dacia şi Renault Romania, Nicolas Maure, înlocuindu-l pe Jérôme Olive, care va deveni director industrial al grupului francez pentru regiunea Europa. Schimbarea va avea loc la 1 ianuarie. Maure va prelua şi funcţia de director Industrial al Renault pentru regiunea Euromed-Africa, se arată într-un comunicat al Renault Romania. El s-a născut în 1960, este inginer şi a lucrat, printre altele, pentru Valeo (1988-1993) şi Faurecia (1993-2000). Din anul 2000 lucrează la Renault, iar în perioada 2006 - 2008 a condus Uzina Mecanica Dacia. După perioada petrecută în Romania, Maure a devenit vicepreşedinte pentru Mecanică al Renault-Nissan Purchasing Organization şi Director Performanţă Fabricaţie Renault. Olive a fost numit în ianuarie 2010 director general Dacia şi Renault Romania, iar din februarie 2013 cumulează şi funcţia de Director Industrial al Renault pentru regiunea Euromed-Africa.
Belgia vinde 25% din banca Fortis către BNP Paribas
Guvernul belgian va privatiza participaţia de 25% pe care o deţine la banca comercială BNP Paribas Fortis pentru 3,25 miliarde euro, pachetul urmand să fie preluat de BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză, care controlează deja restul acţiunilor, transmite Bloomberg. Belgia va utiliza fondurile pentru reducerea datoriei publice. Guvernul şi-a asumat faţă de Comisia Europeană ţinta de a reduce datoria de stat la mai puţin de 100% din PIB pană la sfarşitul acestui an. Statul belgian va înregitra un caştig de capital de aproximativ 900 milioane euro după finalizarea tranzacţiei, potrivit unui comunicat transmis de guvern şi BNP Paribas. Datoria publică brută a Belgiei va creşte în acest an la 100,4% din PIB, faţă de 99,8% la finele anului trecut, potrivit prognozei economice de toamnă a Comisiei Europene. Guvernul belgian a preluat în anul 2008 Fortis, cea mai mare bancă locală, pentru 9,4 miliarde de euro, în cadrul unui acord de bailout menit să salveze instituţia financiară de la colaps.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
