Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Guvernul schimbă sistemul TVA la încasare

Ziarul de Vrancea
7 nov 2013 795 vizualizări
Acest sistem a fost introdus la 1 ianuarie şi a fost prezentat ca o mare facilitate acordată firmelor

Firmele care aplică sistemul TVA la încasare vor avea posibilitatea să opteze sau nu pentru folosirea acestuia, iar regula conform căreia taxa trebuie colectată în maximum 90 zile de la emiterea facturii va fi eliminată, modificări pe care Guvernul este obligat să le accepte la solicitarea CE. Sistemul TVA la încasare, introdus de la 1 ianuarie, presupune colectarea taxei la momentul încasării contravalorii livrărilor sau prestărilor efectuate, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la data emiterii facturii. Firmele obligate să aplice acest sistem sunt cele cu o cifră de afaceri anuală inferioară plafonului de 2,25 milioane de lei. Regula va fi însă eliminată de Guvern începand cu luna ianuarie 2014, prin modificarea Codului Fiscal, în încercarea de a evita declanşarea de către Comisia Europeană (CE) a procedurii de infringement la adresa Romaniei. În proiectul de ordonanţă de urgenţă deja pregătit de Guvern se arată că, începand cu 1 ianuarie 2013, au intrat în vigoare prevederile legale cu privire la aplicarea sistemului TVA la încasare, obligatoriu pentru firmele cu o cifră de afaceri inferioară plafonului de 2,25 milioane lei şi care impune colectarea TVA de către furnizor/prestator în termen de 90 de zile de la data emiterii facturii, dacă nu a încasat contravalorea facturii în acest termen, fără ca la acelaşi moment să ia naştere şi dreptul de deducere a taxei la beneficiar. "Aceste caracteristici ale sistemului TVA la încasare au fost criticate de Comisia Europeană în cadrul unui dosar EU Pilot, dosar care a fost închis prin respingerea răspunsului autorităţilor romane şi menţiunea că va fi declanşată acţiunea în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de către Romania în calitate de stat membru. În acelaşi sens s-a pronunţat şi Curtea Europeană de Justiţie, respectiv că Directiva TVA trebuie interpretată în sensul că se opune unei reglementări naţionale care prevede că TVA devine exigibilă la data încasării, însă nu mai tarziu de un anumit termen (în cazul respectiv un termen de 30 de zile de la data prestării unor servicii), chiar dacă factura a fost emisă mai devreme şi prevede un termen de plată ulterior. Prin urmare, actualul sistem TVA la încasare care este obligatoriu şi prevede un termen limită pentru colectarea taxei dacă contravaloarea facturii nu a fost încasată, contravine acquis-ului comunitar în domeniul TVA şi implică declanşarea acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de către Romania în calitate de stat membru", se arată în document. Pentru a evita deschiderea procedurii de infringement împotriva Romaniei, ca urmare a faptului că aplicarea sistemului TVA la încasare trebuie să fie opţională pentru operatorii economici şi, de asemenea, nu trebuie impusă colectarea TVA la o anumită limită de timp de la emiterea facturii, Guvernul va modifica în regim de urgenţă Codul Fiscal prin introducerea, pentru persoanele eligibile să aplice sistemul TVA la încasare, a posibilităţii de a opta sau nu pentru aplicarea acestuia şi prin eliminarea prevederilor potrivit cărora persoanele care aplică sistemul au obligaţia colectării TVA în cea de-a 90-a zi de la data emiterii facturii, chiar dacă nu au încasat factura de la beneficiar.

Petrom scoate profituri colosale din piatră seacă

Caştigul Petrom a urcat cu 27% în primele nouă luni pană la 3,666 miliarde lei în condiţiile în care a înregistrat vanzări cu 5% mai mici

Profitul net al Petrom a crescut cu 27% în primele nouă luni, la 3,666 miliarde lei (831,6 milioane euro), însă vanzările au scăzut cu 5%, la 18,15 miliarde lei (4,117 miliarde euro), potrivit informaţiilor financiare transmise de companie, joi, Bursei de Valori Bucureşti (BVB). În perioada similară a anului trecut profitul net a fost de 2,892 miliarde lei, iar vanzările de 19,185 miliarde lei. "În trimestrul al treilea am continuat să ne îmbunătăţim performanţa, beneficiind de conjunctura favorabilă a preţului la ţiţei şi de rezultatele optimizării costurilor. În E&P (explorare şi producţie - n.r.), pe parcursul primelor nouă luni din 2013 am reuşit să obţinem, pentru prima dată după privatizare, stabilizarea producţiei la nivel de grup, comparativ cu anul anterior, ca urmare a investiţiilor continue. În zona offshore, activitatea de explorare avansează şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne propunem să reluăm forajul în blocul Neptun la jumătatea anului 2014. Performanţa sectorului G&E (gaze şi energie - n.r.) a reflectat mediul de piaţă dificil, caracterizat prin cerere modestă şi preţuri scăzute la energie electrică, în timp ce în sectorul R&M (rafinare şi marketing), marjele de rafinare au rămas sub presiune", a declarat într-un raport Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom. Profitul EBIT înainte de dobanzi şi impozite al grupului a urcat în primele nouă luni cu 14%, la 4,556 miliarde lei (1,033 miliarde euro), de la 3,989 miliarde lei în perioada similară a anului trecut. Cifrele financiare sunt neauditate şi prezintă rezultatele consolidate ale grupului Petrom, întocmite în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS). În al treilea trimestru Petrom a consemnat un profit net de 1,273 miliarde lei, cu 47% mai mare decat cel din perioada similară a anului trecut, de 864 milioane lei. Pe de altă parte, vanzările au scăzut cu 6%, la 6,574 miliarde lei, de la 6,983 miliarde lei în perioada iulie - septembrie a anului trecut. Producţia totală de hidrocarburi a fost de 49,98 milioane barili echivalent petrol în primele nouă luni, faţă de 50,03 milioane barili echivalent petrol în perioada similară a anului trecut. Astfel, producţia de ţiţei şi condensat a fost de 24,08 milioane barili, cu 1% sub nivelul din primele nouă luni ale anului trecut, de 24,4 milioane barili, în timp ce producţia de gaze naturale a crescut cu 1%, la 3,97 miliarde metri cubi, de la 3,93 miliarde metri cubi în aceeaşi perioadă din 2012. Pe segmentul de explorare şi producţie, în al treilea trimestru din acest an, conjunctura preţului la ţiţei a rămas favorabilă, preţul mediu al ţiţeiului Ural crescand uşor la 110,63 dolari/baril. Preţul mediu realizat la ţiţei a crescut cu 8%, ajungand la 98,10 dolari/baril, deoarece pentru anul 2013 nu au fost contractate instrumente de acoperire a riscului privind preţul ţiţeiului, în timp ce rezultatul din acereaşi perioadă a anului trecut a reflectat pierderi de 83 milioane lei cauzate de aceste instrumente, potrivit Petrom.

Ministrul Niţă, audiat la DNA în dosarul "Mită la Hidroelectrica"

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a venit, joi dimineaţă, la DNA, pentru a fi audiat în dosarul "Mită la Hidroelectrica", legat de negocierea unui contract pentru vanzarea de energie ieftină în valoare de peste 260 de milioane de euro. La intrare, Niţă nu a făcut declaraţii la intrare, surse judiciare precizand că el a fost citat în calitate de martor. În acelaşi dosar, la DNA au fost audiaţi miercuri, tot ca martori, fostul şef al Serviciului Roman de Informaţii Virgil Măgureanu şi fiul fostului şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţiei Internă (DGIPI) din Ministerul Afacerilor Interne Virgil Ardelean, Alin. Surse judiciare au precizat că Măgureanu ar fi cel care l-a recomandat lui Niţă pe Ioan Mihăilă, arestat în dosar. Potrivit aceloraşi surse, Alin Ardelean ar fi asociat al omului de afaceri Rareş Criste - administrator al firmei pentru care, potrivit procurorilor anticorupţie, se negocia cumpărarea de energie ieftină de la Hidroelectrica. La DNA a fost audiat, luni, şi Rareş Criste, administrator al firmei Energon Power & Gas din Cluj. Tribunalul Bucureşti a decis în 24 octombrie, la propunerea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean - director de trading la Hidroelectrica - şi a lui Ioan Mihăilă - fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei şi fost consilier al ministrului Constantin Niţă -, în dosarul de mită privind vanzarea de energie.

După scandalul cărnii alterate

14% dintre romani nu mai mănancă pui din comerţ

Aproximativ 14% dintre romani nu mai cumpără sau nu mai consumă carne de pui din comerţ, după declanşarea scandalului legat de carnea de pui alterată descoperită în mai multe magazine, reiese dintr-un studiu IRES dat publicităţii ieri. O treime dintre participanţii la studiu care au auzit de acest scandal recunosc că şi-au schimbat comportamentul de consum în privinţa cărnii de pui, spun realizatorii cercetării. Schimbarea se traduce, în cazul celor mai mulţi dintre respondenţi, în primul rand prin refuzul de a mai cumpăra sau de a mai consuma carne de pui din comerţ (43%) şi sporirea atenţiei la cumpărături (26%), se mai precizează într-un comunicat al Institutul Roman pentru Evaluare și Strategie (IRES). Asta ar înseamna, raportat la totalul respondenţilor, că aproximativ 14% dintre romani nu mai cumpără sau nu mai consumă carne de pui din comerţ, după declanşarea scandalului cărnii alterate. De asemenea, alte 26 de procente din totalul celor care susţin că şi-au schimbat comportamentul de consum în privinţa cărnii de pui spun că, de la începerea scandalului, sunt mai atenţi la cumpărături. Potrivit sursei citate, studiul a evaluat deopotrivă percepţia romanilor despre evenimentele legate de carnea de pui alterată, dar şi comportamentele de consum alimentar şi gradul de informare cu privire la siguranţa alimentară. Astfel, arată realizatorii studiului, romanii sunt informaţi şi interesaţi cu privire la evenimentele legate de siguranţa alimentară şi se declară atenţi la etichetarea produselor pe care le consumă.  Cercetarea arată că aproape nouă din zece respondenţi (87 la sută) au auzit despre evenimentele legate de carnea de pui alterată, însă doar nouă procente cunosc numele producătorului cărnii, respectiv Avicola Călăraşi, iar 13 la sută spun că este un producător din Călăraşi. Dintre cei intervievaţi, 67 la sută nu cunosc producătorul.

Fiscul a strans mai multe taxe în octombrie printr-un tertip

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a trimis în prima parte a lunii octombrie adrese unui număr de peste 600.000 de firme din baza de date proprie, atenţionandu-le că dacă au impozite şi taxe neplătite să efectueze plăţile înainte de inspecţia fiscală, măsura fiind o premieră. Fiscul a selectat din baza de date a contribuabililor peste 600.000 de firme, exceptand astfel persoanele fizice şi instituţiile publice, cărora le-a transmis în prima decadă din octombrie adrese nesemnate sau ştampilate, prin care erau atenţionate să-şi achite impozitele şi taxele, în cazul în care n-au făcut-o pană la momentul respectiv, înainte de a veni o inspecţie fiscală sau de a se trece la executare silită. "După ce am trimis adresele, am primit multe semnale că unele dintre firme şi-au încetat activitatea, au sentinţe de radiere, dar figurează încă în baza de date a ANAF. Adresa nu este semnată pentru că nu reprezintă un act administrativ fiscal, pentru că altfel cineva ar fi înţeles s-o conteste şi atat ne-ar mai fi trebuit să ne trezim cu cateva sute de mii de contestaţii, că inspecţia abia s-a terminat acum două luni, spre exemplu, şi de ce mai trimitem o nouă adresă", a declarat Ion Busuioc, directorul general al Direcţiei Asistenţă Constribuabili în cadrul ANAF, la o conferinţă pe tema reorganizării instituţiei. El a menţionat că scopul adreselor a fost doar de atenţionare, în conţinutul acestora fiind precizat că, în măsura în care impozitele şi taxele au fost declarate şi achitate integral, companiile nu trebuie să întreprindă nimic în legătură cu Fiscul. Cu toate acestea, instituţia a primit numeroase telefoane şi scrisori cu întrebări privind motivele trimiterii documentului. "Este o metodă în premieră utilizată în Romania şi pe unii i-a speriat. Au fost puţine companii care au admis că se confruntă cu dificultăţi financiare şi şi-au luat angajamentul că pe măsură ce vor avea disponibilităţi financiare îşi vor achita restanţele, însă aceste cazuri au reprezentat un procent nesemnificativ", a spus Busuioc. Persoanele fizice şi instituţiile publice au fost eliminate din lista contribuabililor cărora li s-a transmis atenţionarea, întrucat numărul ar fi fost prea mare, ANAF utilizand criteriul "firme existente în baza de date".

Microîntreprinderile vor plăti impozit pe venit după alte reguli

Guvernul va reduce limita veniturilor pentru microîntreprinderi, de la 65.000 de euro la 220.000 de lei (circa 50.000 de euro), nivel peste care firmele vor fi incluse în regim de plată a impozitului pe profit, noua regulă urmand să fie aplicată începand cu anul viitor. Simultan, va fi operată şi o modificare a condiţiilor de încadrare în categoria microîntreprinderilor, astfel că vor intra în acest regim şi firmele care înregistrează cel mult 20% dn venituri din activităţi de consultanţă şi management, relevă un proiect de ordonanţă de urgenţă. În prezent, Codul Fiscal stipulează că nu pot fi încadrate în categoria microîntreprinderilor firmele care obţin venituri din consultanţă sau mangement. Tot la acest moment, o firmă este încadrată în categoria microîntreprinderilor şi beneficiază de o impozitare corespunzătoare dacă veniturile realizate nu depăşesc echivalentul în lei a 65.000 euro, capitalul social este deţinut de alte persoane decat statul şi autorităţile locale şi nu se află în dizolvare cu lichidare. Aceste reguli vor fi însă modificate de Guvern prin revizuirea Codului Fiscal.

Practicienii în insolvenţă, puşi cu spatele la zid

Numărul de practicieni în insolvenţă este foarte mare raportat la volumul pieţei şi există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte gradul de pregătire al acestora, ei acţionand de foarte multe ori fără bună credinţă sau chiar abuziv, se arată într-un raport al Consiliului Concurenţei. "Dacă se ţine cont de faptul că un practician poate gestiona simultan zeci, chiar sute de dosare, care îi şi aduc caştiguri corespunzătoare, interesul acestuia fiind, fără îndoială, acela de a atrage cat mai multe cazuri, se poate concluziona că numărul de practicieni în insolvenţă este suficient, chiar foarte mare raportat la volumul pieţei. Această afirmaţie este susţinută şi de rezultatele publicate într-un proiect de analiză din 2012 al autorităţii de Concurenţă din Olanda, care susţine că un număr de minim 1.500 de agenţi economici poate fi considerată o trăsătură pro-competitivă a pieţei", se arată în raportul evoluţia concurenţei în sectoare cheie. Autorii raportului arată că procedura insolvenţei ar trebui să constituie un instrument care să ajute economia prin selectarea şi eliminarea acelor companii neperformante şi necompetitive. "Dar, datorită faptului că la nivelul Romaniei se aplică una din cele mai favorabile legislaţii pro-debitor din Europa, insolvenţa devine, în fapt, un mod de a proteja debitorul, încurajand companiile să acumuleze împrumuturi şi cheltuieli peste limita suportabilităţii acestora din veniturile pe care societatea debitoare le obţine şi, implicit, facilitand creşterea numărului de insolvenţe", precizează sursa citată.

Aşa arată proiectul de buget pe anul viitor

Proiectul bugetului general consolidat pentru anul viitor a fost construit pe o prognoză de venituri de 201,9 miliarde lei şi un total al cheltuielilor estimate de 216,4 miliarde lei, rezultand un deficit de 14,5 miliarde de lei, sume care nu includ însă asistenţa financiară din partea Uniunii Europene sau a altor donatori, neprezentată în proiectul de buget. În strategia fiscală pentru perioada 2013-2015, veniturile bugetului consolidat sunt prevăzute în creştere, de la 209,2 miliarde lei în acest an în 223,7 miliarde lei în 2014, mizandu-se pe un plus de 14,4 miliarde lei primite de la UE în contul plăţilor efectuate. Cheltuielile totale sunt indicate la 235,9 miliarde lei, de la 222,6 miliarde lei în acest an. În proiectul prezentat de Ministerul Finanţelor, defalcat, bugetul de stat se bazează pe venituri de 100,8 miliarde lei, iar cheltuielile se vor ridica la 119,1 miliarde lei, din care 47,7 miliarde lei reprezintă cheltuieli de personal. Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost construit pe venituri de 51,8 miliarde de lei şi cheltuieli de 52 miliarde de lei. Caştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 este de 2.298 lei.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.