MOZAIC STIRI ECONOMICE:Un nume greu a apărut în dosarul "Mită la Hidroelectrica" - Băieţii cu ochi albaştri fac jocurile în energie
Fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fiul fostului şef al DGIPI Virgil Ardelean, Alin, au fost citaţi pentru miercuri, la DNA, în dosarul "Mită la Hidroelectrica", legat de negocierea unui contract pentru vanzarea de energie ieftină în valoare de peset 260 de milioane de euro. Miercuri dimineaţă, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) s-a prezentat fostul şef al Serviciului Roman de Informaţii, Virgil Măgureanu, care a spus, la ieşire, că are calitatea de martor într-un dosar al procurorilor anticorupţie şi că "este prematur să discutăm acum aceste chestiuni". Surse judiciare au precizat că Măgureanu ar fi cel care l-a recomandat pe Ioan Mihăilă, arestat în dosar, actualului ministru delegat pentru Energie, Constantin Niţă. De asemenea, sursele citate au confirmat că Măgureanu are calitatea de martor şi că a dat o declaraţie în acest dosar. Ulterior, la sediul DNA s-a prezentat Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean - fostul şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţiei Internă (DGIPI) din Ministerul Afacerilor Interne. Acesta este audiat tot în calitate de martor, conform aceloraşi surse. Potrivit surselor citate, Alin Ardelean ar fi asociat al omului de afaceri Rareş Criste - administrator al firmei pentru care, potrivit procurorilor anticorupţie, se negocia cumpărarea de energie ieftină de la Hidroelectrica. În acelaşi dosar, la DNA a fost audiat, luni, şi Rareş Criste, administrator al firmei Energon Power & Gas din Cluj. Tribunalul Bucureşti a decis în 24 octombrie, la propunerea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean - director de trading la Hidroelectrica - şi a lui Ioan Mihăilă - fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei şi fost consilier al ministrului Constantin Niţă -, în dosarul de mită privind vanzarea de energie. Decizia a fost contestată de cei doi la Curtea de Apel Bucureşti, care a decis definitiv menţinerea măsurii preventive. Ioan Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Eugen Brădean, de complicitate la luare de mită şi la dare de mită. Potrivit DNA, în octombrie, Ioan Mihăilă, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, i-a promis unui membru în acelaşi Consiliu, denunţător în cauză, 1,4 milioane de euro pentru ca acesta din urmă să voteze favorabil încheierea de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vanzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din Romania, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 de euro), ceea ce reprezentau condiții defavorabile pentru societatea Hidroelectrica. Procurorii au arătat, în referatul prin care au propus arestarea preventivă a celor doi, că Eugen Brădean l-a abordat pe holurile instituţiei pe Remus Vulpescu, căruia i-a spus că poate primi între 500.000 şi un milion de euro de la nişte "parteneri", pentru a sprijini acordarea de contracte de vanzare a energiei electrice unei firme.
Erste: Romanii economisesc în medie 40 euro lunar
Spre comparaţie austriecii economisesc de 4,5 ori mai mult
Persoanele care economisesc în Romania au pus deoparte, în medie, 40 de euro lunar în ultimele 12 luni, faţă de 181 euro în Austria sau 90 de euro în Slovacia, iar doi din cinci romani preferă să economisească fără să utilizeze produse din sectorul financiar, potrivit unui raport al Erste Group. Romanii sunt pe primul loc în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte importanţa acordată de populaţie economisirii, notează Erste. Astfel, 84% dintre romani consideră că economisirea este importantă, faţă de o medie de 77% la nivelul statelor din Europa Centrală şi de Est, reiese dintr-un sondaj realizat de IMAS International pentru Erste Group. La polul opus, economisirea este importantă pentru 65% dintre cehi, 71% dintre slovaci şi 72% dintre austrieci. Dintre statele din Europa Centrală şi de Est, doar Austria, Slovacia şi Romania au înregistrat o majorare a sumei economisite lunar de populaţie în ultimele 12 luni. Doar 19% dintre romani sunt satisfăcuţi de suma pe care reuşesc să o pună deoparte lunar, iar aproape două treimi dintre persoanele care economisesc în Romania vor să menţină sau să majoreze în următorii cinci ani sumele acumulate. Totodată, gradul de penetrare a produselor de economisire disponibile în sectorul financiar este încă redus în Romania, relevă studiul Erste. Astfel, doar 20% dintre romani folosesc în acest sens o asigurare de viaţă, faţă de jumătate dintre cehi şi slovaci. Totodată, trei sferturi dintre romani nu utilizează deloc servicii de internet banking, procentaj depăşit doar în Serbia (86%). Cehii şi slovacii sunt cei mai avizi utilizatori din regiune ai serviciilor bancare online, doar 36%, respectiv 37% dintre aceştia afirmand că nu folosesc internet banking. În Austria şi Ungaria, aproximativ jumătate din populaţie nu utilizează online banking. Ungurii sunt cel mai bine informaţi din regiune cu privire la dobanzile la carnetele sau conturile de economii şi îşi compară ratele cel puţin odată pe an, în timp ce aproximativ o treime dintre austrieci nu ştiu valoarea dobanzii pe care o primesc la carnetele de economii, notează Erste. Barometrul Erste Group privind economisirea 2013 realizat de IMAS International pentru Erste Group analizează comportamentul, atitudinile, motivele şi îngrijorările oamenilor privind economisirea şi a fost realizat prin interviuri telefonice cu 500 de respondenţi din fiecare ţară, cu varsta peste 15 ani, în Austria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Romania, Serbia şi Slovacia, în septembrie 2013.
Insolvenţa este un proces prea lung şi cu costuri mari
Principalele probleme ale legislaţiei în domeniul insolvenţei sunt durata, costurile ridicate şi gradul redus de recuperare a datoriilor, iar noul act normativ nu rezolvă aceste neajunsuri, spun investitorii, potrivit cărora în unele cazuri firmele de insolvenţă caştigă mai mult decat creditorii. "Nu putem să continuăm să adoptăm legislaţie importantă fără un proces de consultare cu mediul de afaceri. (...) În cazul insolvenţei, procesul este prea lung, prea scump şi se recuperează prea puţin. Nu vedem aceste probleme rezolvate prin noul act normativ", a declarat, miercuri, vicepreşedintele Consiliului Investitorilor Romani, Steven van Groningen. El a adăugat că declararea OUG privind insolvenţa drept neconstituţională este un lucru bun, pentru că adoptarea în procedură de urgenţă nu asigură predictibilitate pentru mediul de afaceri. "Nimeni nu va investi dacă nu e un mediu predictibil. Trebuie fãcută o analiză de impact a legislaţiei şi să existe o consultare reală a celor căreia se adreseazã legislaţia", a adăugat van Groningen. Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), a declarat că la consultările privind realizarea legislaţiei în domeniul insolvenţei au participat doar practicienii şi reprezentanţi ai Băncii Naţiale şi Guvernului. "Aşa am ajuns ca asigurătorii să îşi impună propria lege prin care impun asigurări profesionale pentru firmele cu un angajat şi la rente extrase de anumite de categorii profesionale. În acest caz, specialiştii în insolvenţă încasează mai mult decat creditorii. Este o lege propusă de cei interesaţi, fără consultarea mediului de afaceri", a spus Pogonaru. Valeriu Nistor, preşedintele Camerei de Comerţ Americană în Romania -AmCham, a arătat că legislaţia de profil trebuie să încurajeze reorganizarea companiilor, în detrimentul falimentului sau lichidării. "În mod colectiv, mediul de afaceri are şansa să facă o lege a insolvenţei pentru a proteja valoarea economică creată în timp şi să facă pe toată lumea să se gandeascã mult dacã intră în faliment sau se restructureză", a arãtat Nistor.
Băsescu atacă dur băncile
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, la o reuniune a mediului de afaceri, că băncile nu au, în acest moment, în Romania, niciun fel de disponibilitate în a sprijini finanţarea IMM. Băsescu a arătat că Romania are în momentul de faţă două mari probleme care vizează mediul de afaceri, una dintre ele fiind legată de finanţarea IMM. "Este foarte clar că băncile nu au niciun fel de disponibilitate să sprijine acest sector şi aici trebuie făcut ceva.Vă asigur că în perioada următoare voi avea discuţii cu sistemul bancar", a anunţat şeful statului. El a precizat că BNR a venit în întampinarea mediului de afaceri, reducand constant, în acest an, dobanda de refinanţare prin băncile comerciale. Şeful statului a mai spus că a doua problemă care vizează mediul de afaceri este costul energiei. Băsescu a participat, miercuri dimineaţă, la cea de a XXI-a ediţie a "Topului Naţional al Firmelor Private din Romania", organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania.
Ponta nu renunţă la minciuna scăderii CAS
Premierul spune că reducerea CAS de la 1 iulie este un angajament politic care va fi îndeplinit u şefa misiunii FMI a afirmat însă că o diminuare a CAS nu este cuprinsă în proiecţia bugetară
Reducerea contribuţiilor de asigurările sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie 2014 reprezintă un angajament politic care va fi îndeplinit, deşi nu este uşor, a afirmat premierul Victor Ponta. "Faptul că am cuprins în Memorandum (convenit cu Fondul Monetar Internaţional-n.r.) intenţia foarte clară de a reduce contribuţiile de asigurări sociale cu o valoare semnificativă, de 5%, de la 1 iulie este un angajament politic pe care-l vom îndeplini", a spus premierul în şedinţa de guvern. El a arătat că această măsură va fi luată deoarece este benefică. "Sigur că nu e uşor, dar tot ce am promis pană acum, am făcut, şi vom face şi reducerea CAS, pentru că este o măsură bună, corectă pentru economie şi e un angajament politic foarte clar", a mai spus Ponta. Şi ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, a declarat, marţi seară, că reducerea CAS în a doua jumătate a anului viitor cu 5% "este un angajament clar, ferm, nu o promisiune", dar a evitat să precizeze dacă şi-ar da demisia în cazul ratării acestui obiectiv. Luni seara, la finalul negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional, premierul Victor Ponta a anunţat că nivelul contribuţiilor de asigurări sociale va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dacă Guvernul va identifica pană la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri. El a arătat că reducerea CAS este un angajament politic asumat în numele Guvernului şi al coaliţiei de guvernare şi a prezentat ca sigură această diminuare. Reducerea CAS nu este cuprinsă în proiecţia bugetară pe 2014 pentru că au fost prioritare salariile, pensiile şi investiţiile publice, iar orice relaxare a taxării muncii trebuie însoţită de lărgirea bazei şi măsuri fiscale de compensare, a declarat marţi şeful misiunii FMI, Andrea Schaechter.
Pogonaru: Oamenii vor renunţa la maşini
Creşterea accizelor la carburanţi va afacta nivelul de trai, oamenii renunţand să folosească maşinile, şi nu va duce la majorarea inflaţiei, a declarat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romania, menţionand că măsurile anunţate de Guvern l-au luat prin surprindere. "Oamenii nu vor mai folosi maşinile proprii. Nu cred că într-o societate care în momentul de faţă are încă probleme de criză, de capacităţi de producţie nefolosite, deci în care există pe de altă parte impulsuri deflaţioniste foarte puternice, că vom vedea o inflaţie semnificativă", a spus Pogonaru, întrebat despre efectele introducerii unei noi taxe pentru carburanţi. El a menţionat că anul viitor ar putea să existe presiuni inflaţioniste avand în vedere că este un an electoral, dar nu din cauza creşterii preţului la carburanţi. "Acest lucru se va traduce din păcate în nivelul de trai al cetăţenilor normali", a adăugat Pogonaru. El spune că a fost luat prin surprindere de măsurile anunţate de Guvern, în special de cea care vizează stalpii de electricitate.
Grapini: Nu putem renunţa la mitul Dracula
Autorităţile romane din turism lucrează la un circuit al castelelor legat de numele lui Vlad ţepeş, iar turismul istoric ar putea fi promovat în străinătate avand Dracula ca figură centrală, a declarat ministrul pentru IMM şi Turism, Maria Grapini, prezentă la targul de turism Worl "Nu abandonăm mitul Dracula. Oriunde m-am dus, din Coreea şi pană în SUA, toată lumea m-a întrebat de Dracula. Nu putem să renunţăm la acest mit", a spus Grapini, prezentă la targul de turism World Travel Market, care se desfăşoară între 4 şi 7 noiembrie la Londra. Ea a adăugat că turismul istoric va fi promovat în străinătate avand ca personaj central mitul Dracula. "Construim şi un circuit al castelelor Dracula, pe unde a fost Vlad ţepeş", a afirmat ministrul. Turoperatorii romani prezenţi la targul de turism de la Londra cred că Dracula este mai cunoscut decat Bucureştiul în Marea Britanie şi ar trebui exploatat mai mult. "Toată lumea ştie de Dracula şi exploatarea lui va fi mereu o idee bună. Noi avem un circuit Dracula pe care îl propunem la acest targ şi care include Sighişoara, Castelul Bran, Snagov şi Bucureşti", a declarat Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45.
Croaţia întinde mana la FMI
Croaţia, cel mai nou membru al UE, ar putea apela la ajutorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), întrucat necesarul de finanţare al statului devine anul următor "enorm şi foarte riscant", în timp ce dobanzile se menţin ridicate, a declarat ministrul de Finanţe, Slavko Linic. Guvernul croat trebuie să împrumute anul următor 44 miliarde de kuna (5,8 miliarde de euro) pentru a refinanţa datorii şi pentru a acoperi deficitul bugetar, de 16 miliarde de kuna (2,1 miliarde de euro), a spus Linic, potrivit revistei croate Globus, citate de Bloomberg. Un purtător de cuvant al guvernului a confirmat declaraţiile ministrului. "La o dobandă ridicată, de 5-7%, în funcţie de unde împrumutăm bani - de pe piaţa internă sau de pe cea externă, suma pe care trebuie să o împrumutăm este enormă şi riscantă. În cooperare cu Fondul, condiţiile de împrumut ar fi mult mai favorabile. Vom avea nevoie de tot ajutorul pe care îl putem obţine", a spus ministrul, adăugand că ajutorul FMI "este o posibilitate la care nu putem renunţa". Economia Croaţiei este împovărată de creşterea dobanzilor, datoria companiilor de stat, precum şi de sectorul public supradimensionat şi de rata şomajului, de aproape 20%, deşi ţara a fost primită în această vară în Uniunea Europeană.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
