MOZAIC STIRI ECONOMICE: Minciuna scăderii CAS a avut viaţă scurtă
Reducerea CAS nu este cuprinsă în proiecţia bugetară pe 2014 pentru că au fost prioritare salariile, pensiile şi investiţiile publice, iar orice relaxare a taxării muncii trebuie însoţită de lărgirea bazei şi măsuri fiscale de compensare, a declarat şeful misiunii FMI, Andrea Schaechter. "Să nu uităm obiectivul principal. Guvernul s-a angajat să menţină un deficit care să fie în zona lui 2,2% din PIB. Veniturile au fost mai slabe, iar la anul avem cheltuieli suplimenatre pentru salarii şi pensii şi alte investiţii, deci, în mod clar, pentru a acoperi aceste costuri trebuie să găseşti o cale de a prioritiza. Această reducere pentru a sprijini piaţa muncii era o parte, dar e prea devreme. Cred că momentul, timpul, nu era potrivit pentru a evalua toate acele efecte. În mod clar, se află pe agendă în continuare", a răspuns Andrea Schaechter. Şeful misiunii FMI recunoaşte că Romania are o povară fiscală mare pe muncă şi autorităţile trebuie să reanalizeze sistemul, dar "cu mare grijă", pentru a evita o gaură în buget. "În mod clar lărgirea bazei este un element care trebuie avut în vedere. Se analizează cu mare atenţie acest sistem, cat de mare este această povară (...) Am evidenţiat că acest lucru trebuie să se facă astfel încat impactul pe buget să fie zero. În mod clar este o măsură care ar susţine economia romanească (...) Va fi nevoie de un pachet care să pună toate aceste lucruri împreună, acest pachet poate fi convenit şi atunci se va putea implementa", a adăugat Schaechter. Premierul Victor Ponta a anunţat luni seara că nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dacă Guvernul va identifica pană la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri. "A fost tema cea mai intens discutată pe parcursul acestor zile şi va exista în Memorandumul de înţelegere un angajament foarte clar de scădere semnificativă - şi din punctul nostru de vedere «semnificativ» este mai mult decat 3%, este 5%, care ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri conform studiilor - din al doilea semestru al anului, cu obligaţia din partea Guvernului de a identifica pană la 1 iulie toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru, adică ceea ce pierdem prin reducerea CAS să compensăm din venituri suplimentare sau din realocarea altor fonduri sau reducerea de cheltuieli", a spus Ponta la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional. Andrea Schaechter a mai spus că o decizie privind reducerea cotei TVA la alte produse alimentare poate fi luată numai după ce Guvernul va evalua impactul pe care l-a avut în economie diminuarea TVA pentru paine la 9%, aplicată din septembrie. "Este mult prea devreme pentru a vedea efectele reducerii TVA la paine acum, nu s-a făcut încă o evaluare a obiectivului pe care Guvernul l-a avut prin această măsură, de a reduce evaziunea fiscală. (...)", a declarat Schaechter.
Nereguli pe bandă rulantă la achiziţiile publice
Un raport al Curţii de Conturi a UE a scos la iveală nereguli grave la fondurile de dezvoltare rurală în Romania
Curtea de Conturi a UE a constatat că sistemul privind fondurile de dezvoltare rurală în Romania este "ineficace", iar procedurile de achiziţii publice prezintă numeroase nereguli, potrivit raportului privind exerciţiul financiar 2012, prezentat iari la Luxemburg. Raportul a constatat că, în majoritatea domeniilor de cheltuieli ale bugetului UE, încă nu se respectă în integralitate legislaţia în vigoare. De aceea, Curtea de Conturi a UE a adresat un apel în vederea reconceperii normelor care se aplică cheltuirii fondurilor UE şi a recomandat simplificarea cadrului legislativ. Romania s-a aflat printre cele 14 state în care au fost verificate 160 de operaţiuni din cadrul programului pentru dezvoltare rurală. În ceea ce priveşte cheltuielile aferente dezvoltării rurale, dintre cele 160 de operaţiuni cuprinse în eşantion, 101 (63%) erau afectate de eroare. Curtea a apreciat că, pentru majoritatea operaţiunilor afectate de eroare, autorităţile naţionale dispuneau de informaţii suficiente care să le fi permis detectarea şi corectarea erorilor respective. În raport se arată că s-au constatat cazuri de nerespectare a cerinţelor de eligibilitate pentru proiecte de investiţii în Romania, Germania, Spania, Grecia, Franţa, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia şi Marea Britanie. În cazul Romaniei s-au constatat mai multe cazuri de încălcare a normelor privind achiziţiile publice. Autorii raportului oferă şi un exemplu, unde beneficiarul (o municipalitate rurală) a solicitat sprijin pentru un proiect de investiţii care includea o reţea de alimentare cu apă potabilă, un sistem de canalizare, modernizarea drumurilor locale şi o clădire destinată comunităţii. şapte ofertanţi au depus oferte, iar cinci dintre acestea au fost respinse de beneficiar întrucat nu îndeplineau cerinţele. Curtea a constatat că ofertantul caştigător nu îndeplinea două cerinţe stabilite în cadrul procedurii şi că, în plus, alte oferte fuseseră excluse tocmai pentru că nu îndeplineau aceste cerinţe. "Din cauza neconformităţii cu documentaţia de atribuire şi a nerespectării principiului tratamentului egal, aspecte care au influenţat rezultatul procedurii de achiziţii, cheltuielile în cauză sunt neeligibile", a constatat Curtea. Comisia Europeană a răspuns Curţii de Conturi că, în auditurile sale, a constatat, de asemenea, deficienţe importante în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii publice derulate în Romania. Totodată, se precizează că serviciile Comisiei vor examina constatările Curţii, alături de autorităţile naţionale, "cu scopul de a proteja interesele financiare ale UE şi de a recupera toate plăţile necuvenite". Raportul a mai detectat în cazul Romaniei erori recurente cu impact financiar şi în ceea ce priveşte includerea de TVA neeligibil în cheltuielile eligibile.
BNR a mai tăiat 0,25% din dobanda de politică monetară
Consiliul de Administraţie al BNR a decis marţi să reducă dobanda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 4,25% la 4% pe an, minimul istoric, în linie cu aşteptările analiştilor,şi a păstrat nivelul rezervelor minime obligatorii la 15% pentru pasivele în lei şi 20% pentru cele în euro. "În şedinţa din 5 noiembrie 2013, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Romaniei a hotărat reducerea ratei dobanzii de politică monetară la nivelul de 4% pe an de la 4,25% pe an începand cu data de 6 noiembrie 2013, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit", se arată într-un comunicat al băncii centrale. Banca centrală a tăiat în acest an rata dobanzii de politică monetară în mai multe etape, de la nivelul de 5,25% pe an, stabilit în martie 2012. Prima tăiere din acest an a fost la începutul lunii iulie (de la 5,25% la 5% pe an), aceasta fiind urmată de încă două ajustări, în august (la 4,5% pe an) şi în octombrie (la 4,25% pe an). Analiştii au anticipat decizia BNR de marţi şi prevăd de asemenea posibilitatea reducerii dobanzii cheie la 3,75% anul viitor. În ceea ce priveşte rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei, aceştia estimează că anul viitor ar putea fi diminuate de la 15% la 12%, iar pentru cele în valută s-ar menţine la 20%. Totodată, CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va fi prezentat joi într-o conferinţă de presă. "Ajustarea graduală a condiţiilor monetare vizează menţinerea în mod sustenabil a stabilităţii preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei anuale staţionare de 2,5%. Această conduită va contribui la ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste la un nivel scăzut şi la redresarea sănătoasă, de durată a creditării sectorului privat", se arată în comunicatul detaliat al BNR.
BERD a achiziţionat 1,9% din acţiunile Romgaz
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a preluat 1,9% din acţiunile Romgaz în cadrul ofertei publice iniţiale, reprezentand aproximativ 13% din pachetul scos la vanzare de stat, pentru echivalentul în lei a 50 milioane euro (aproximativ 225,5 milioane lei). "Consiliul director al BERD a aprobat o investiţie în privatizarea parţială a acţiunilor deţinute de Romania la Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. printr-o ofertă publică iniţială (...) BERD va prelua o participaţie de 1,9%", potrivit unei decizii din 29 octombrie a boardului băncii, făcută publică marţi. Astfel, BERD vrea să ajute Romgaz să-şi îmbunătăţească guvernanţa corporatistă, sistemele de control intern şi practicile de management al mediului, se arată în anunţul băncii. Statul roman a vandut 15% din acţiunile Romgaz prin oferta iniţială pe Bursă, pentru 1,7 miliarde lei (534 milioane dolari sau 391 milioane euro). Investitorii au cumpărat 36% din acţiunile Romgaz sub formă de certificate de depozit (GDR-uri), care vor fi listate la bursa de la Londra, restul de 64% fiind achiziţionate direct ca acţiuni care vor fi tranzacţionate la bursa de la Bucureşti. Investitorii au plasat în total ordine de 2,8 miliarde euro, dintre care 204 investitori instituţionali au realizat subscrieri de peste 1,7 miliarde de euro, iar 11.903 investitori de retail au subscris de peste 1,1 miliarde euro. Tranşa micilor investitori a fost suprasubscrisă de 17,7 ori, iar cel mai mare ordin plasat pe acest segment a fost de 249 milioane lei (aproape 90% din tranşă).
Portughezii de la Millennium BCP caută cumpărători
Banca portugheză Millennium BCP speră să găsească anul viitor un cumpărător pentru subsidiara din Romania, deşi termenul limită convenit cu Comisia Europeană pentru vanzare este iunie 2015. Vanzarea subsidiarei din Romania a fost convenită în această vară cu reprezentanţii Comisiei Europene, în cadrul unui program de restructurare şi recapitalizare. "Termenul limită pentru vanzare este mai lung, iunie 2015, dar ar trebui să o efectuăm mai devreme, nu mai tarziu. Este rezonabil să anticipăm că vanzarea va avea loc în 2014, însă nu este sigur", a declarat într-o conferinţă directorul general al grupului Millennium BCP, Nuno Amado, citat de Reuters. Banca portugheză a anunţat, la începutul lunii septembrie, că a primit avizul Comisiei Europeane pentru planul de restructurare, care include, printre altele, vanzarea subsidiarei Millennium Bank din Romania, precum şi a participaţiei deţinute la Piraeus Bank (Grecia). Acordul presupune de asemenea menţinerea operaţiunilor BCP din Polonia. Surse din subsidiara din Romania au declarat în luna august că termenul limită pentru vanzarea unităţii ar fi de doi ani, însă există şi informaţii că grupul portughez şi-a asumat o ieşire mult mai rapidă de pe piaţa romanească. Grupul a vandut în octombrie participaţia la Piraeus. Millennium BCP, cea mai mare bancă listată din Portugalia în funcţie de active, a primit anul trecut pentru recapitalizare 3 miliarde de euro sub formă de obligaţiuni convertibile, din împrumutul de 78 miliarde euro atras de Portugalia de la Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Salariul mediu a urcat cu 5 lei
Caştigul salarial mediu a crescut în septembrie, faţă de luna anterioară, cu 0,3% (5 lei), la 1.609 lei net, cele mai mari valori, de 4.907 lei, fiind înregistrate în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante - 883 lei, potrivit datelor INS. "În luna septembrie 2013, nivelul caştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atat creşteri cat şi scăderi faţă de luna precedentă. Creşterile caştigului salarial mediu net faţă de luna august 2013 din sectorul economic s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari creşteri au fost de 24,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, 18,2% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, respectiv 13,6% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice.
Atracţiile turistice romaneşti, promovate pe taxiurile londoneze
Romania va începe anul viitor o campanie de promovare outdoor în valoare de peste 5 milioane de euro în mai multe ţări, care va include reclame la metrou, în aeroporturi, pe autostrăzi, autobuze şi pe celebrele taxiuri londoneze. "Vom începe un proiect de promovare outdoor a Romaniei pe pieţele ţintă (SUA, Germania, Austria, Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia etc.), dar şi pe unele pieţe de oportunitate, cum ar fi Israel, Turcia sau Republica Moldova", a declarat Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), prezent la targul World Travel Market, care se desfăşoară în perioada 4-7 noiembrie la Londra. Proiectul se va derula pe următorii doi ani şi va costa 5-6 milioane de euro. "Sunt prevăzute diferite modalităţi de promovare outdoor. În Marea Britanie, de exemplu, Romania va fi promovată de la taxiuri pană la clădiri, metrouri şi aeroporturi. Vor fi promovate produsele turistice ale Romaniei. Toată promovarea se face în baza unei analize detaliate a fiecărei pieţe. Vom promova turismul cultural, turismul în natură şi ecoturismul", a spus Filipescu.
Membrii Consiliului ASF au fost validaţi
Plenul reunit al Parlamentului a validat, ieri, membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, reprezentaţii PDL refuzand să participe la vot, deoarce "nu girează abuzul de putere al USL de a subordona politic ASF". Deputaţii şi senatorii au decis ca din Consiliului ASF să facă parte Dan Radu Ruşanu (preşedinte), Daniel Dăianu (prim-vicepreeşdinte), Mircea Ursache (vicepreşedinte), Corneliu Modoveanu (vicepreşedinte), Ion Giurescu (vicepreşedinte), Marian Sarbu, Albin Biro, Gheorghe Marcu şi Marian Mîrzac. Aceştia au fost votaţi de parlamentari nominal, pe buletine. Dan Radu Ruşanu a fost votat cu 311 de voturi "pentru" şi 36 "împotrivă", Daniel Dăianu cu 312 voturi "pentru" şi 23 "împotrivă", Mircea Ursache cu 327 de voturi "pentru" şi 20 "împotrivă", Corneliu Moldoveanu - 312 de voturi "pentru" şi 25 "împotrivă", Ioan Giurescu - 326 voturi "pentru" şi 21 "împotrivă", Marian Sarbu - 329 voturi "pentru" şi 18 "împotrivă", Biro Albin - 323 "pentru" şi 24 "împotrivă", Gheorghe Marcu - 327 de voturi "pentru" şi 20 "împotrivă" şi Marian Mîrzac - 326 de voturi "pentru" şi 21 "împotrivă". Consiliul ASF va avea un mandat de 5 ani.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
