Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Guvernul şterge cu buretele 3 miliarde de lei de la buget

Ziarul de Vrancea
28 oct 2013 535 vizualizări
Rectificarea bugetară prevede tăierea, în principal, a fondurilor necheltuite

Rectificarea bugetară operată de Guvern va fi de pană în 3 miliarde de lei, fiind vizate în principal fondurile necheltuite asupra cărora autorităţile trebuie să facă în această săptămană o statistică, au declarat surse guvernamentale.  Sursele citate au precizat că rectificarea bugetară pregătită de Guvern se situează în marja inferioară a 3 miliarde de lei, dar peste 2,5 miliarde de lei.  Concomitent, autorităţile au convenit cu FMI o uşoară ajustare în jos a prognozei de PIB pentru acest, de la 626,2 miliarde lei la 625,5 miliarde lei, din cauza unui deflator în scădere. Ministrul bugetului, Liviu Voinea, a declarat în urmă cu cateva zile că scenariul de bază în discuţiile cu FMI include o creştere economică pentru acest an de 2,2%. Reprezentanţii Ministerului Finanţelor nu au putut fi contactaţi pană la ora transmiterii ştirii. Surse oficiale au declarat că, după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR. În urmă cu o lună, premierul arăta că va exista o rectificare de buget în luna octombrie, însă de tipul "luăm bani de la unii şi dăm la alţii", Guvernul neavand niciun "rezervor secret" de fonduri. Prima rectificare bugetară din acest an a fost avizată de Guvern în luna iulie, cu un PIB mai mare cu 2,6 miliarde de lei, în urcare la 626,2 miliarde lei, şi un deficit majorat de la 2,1% din PIB la 2,3% din PIB, prin folosirea banilor rezervaţi PNDI către alte proiecte. Atunci, deficitul bugetar pe cash a urcat de la 13,3 miliarde lei la 14,7 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat pentru acest an au fost revizuite în scădere cu peste 2,2 miliarde lei, prin creşterea veniturilor la nivelul autorităţilor locale, dar scăderi de încasări la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul instituţiilor finanţate din venituri proprii. Concomitent, cheltuielile totale ale bugetului consolidat au fost calculate atunci în scădere cu 978 milioane lei. Deficitul bugetului general consolidat a crescut uşor în luna septembrie şi a ajuns după primele nouă luni la 8,1 miliarde de lei, respectiv 1,3% din PIB, nivel ce se menţine în limitele ţintelor politicii bugetare stabilite pentru acest an, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Deficitul bugetar a urcat în august cu aproape 2 miliarde de lei, la 7,92 miliarde lei, reprezentand 1,27% din PIB. În primele nouă luni, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 147,3 miliarde lei, reprezentand 23,5% din PIB, au fost cu 4,4% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Veniturile din impozitul pe profit s-au redus cu 1,3% faţă de perioada similară a anului 2012, ca urmare a reducerii încasărilor de la băncile comerciale, în timp ce sumele virate de firme au crescut cu 2,1%. Încasările din impozitul pe venit au urcat cu 7,9% datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar, a creşterii punctului de pensie şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013 şi respectiv 1 iulie 2013. Faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, veniturile din TVA au avansat cu 4,1%, în condiţiile în care încasările din TVA au crescut cu 4,2%, în timp ce rambursările de taxă au fost cu 5,5% mai mari. În acelaşi timp, veniturile din accize au fost mai mari cu 2,8% datorită majorării accizei la motorină, bere şi ţigarete, precum şi a influenţei cursului de schimb luat în calcul la plata acestor taxe


Acordul cu Comisia Europeană, semnat la începutul lui 2014

aşa a declarat ieri comisarul european pe politică regională, Johannes Hahn

Acordul de parteneriat pentru noul exerciţiu financiar 2014-2020 între Romania şi Comisia Europeană putea fi semnat în prima parte a anului viitor, după ce vor fi finalizate ultimele elemente strategice, au declarat comisarul european pe politică regională, Johannes Hahn, şi premierul Victor Ponta. Cei doi demnitari au avut, ieri o întrevedere la Palatul Victoria, prilej cu care au discutat şi despre absorbţia fondurilor europene şi Strategia UE pentru regiunea Dunării. Hahn a arătat că Romania şi Comisia Europeană pot semna la începutul anului viitor acordul pentru noua perioadă de programare, după ce vor fi elaborate mai în detaliu, în cadrul acestuia, unele strategii sectoriale. Comisarul UE a apreciat progresele realizate de Romania în absorbţia fondurilor europene, dar a subliniat că autorităţile au încă mult de recuperat în această privinţă. Hahn a remarcat de asemenea importanţa pentru dezvoltarea regională a Strategiei Dunării, arătand că în cadrul acesteia au fost incluse 400 de proiecte ce însumează o finanţare de 49 miliarde euro. Premierul Ponta a mulţumit Comisiei Europene pentru sprijinul acordat în îmbunătăţirea capacităţii administrative, sprijin care a condus la deblocarea tuturor programelor sectoriale şi la atingerea unui grad de absorbţie de 25%.


În premieră mondială cerşetorii din Stockholm primesc donaţii pe card

Persoanele fără adăpost din Stockholm au început să folosească terminale de plată cu cardul pentru a primi donaţii, o premieră la nivel mondial, într-o economie unde banii cash sunt pe cale de dispariţie, aproape toate tranzacţiile fiind efectuate electronic. Persoanele fără adăpost care distribuie revista "Situation Stockholm" sunt echipate începand din luna septembrie cu cititoare de carduri bancare, potrivit Bloomberg. "Tot mai mulţi dintre vanzătorii noştri reclamau că oamenii nu mai au bani cash, ne spun asta de mult timp. Putea deveni frustrant, dar acum există posibilitatea de a vinde ziarul", a declarat pentru Bloomberg directorul general al Situation Stockholm, Pia Stolt. Sistemul financiar stabil şi o populaţie bine educată în ceea ce priveşte noile tehnologii au eliminat aproape în totalitate banii cash din economie. Bancnotele şi monedele au fost folosite anul trecut în numai 2,7% din tranzacţiile din Suedia, faţă de o medie de 9,8% la nivelul zonei euro şi 7,2% în Statele Unite, potrivit datelor Băncii pentru Reglemente Internaţionale. Revista distribuită de persoanele fără adăpost din Stockholm costă 50 de coroane (5,7 euro), iar vanzătorii ambulanţi păstrează 50% din banii stranşi. Publicaţia putea fi deja cumpărată prin sms. Pană acum, reacţia publicului şi a vanzătorilor la noul sistem de plată cu cardul a fost "foarte pozitivă", a precizat Stolt. Situation Stockholm este distribuită de 350 de vanzători ambulanţi. "Înainte, toţi oamenii de pe stradă spuneau că nu au bani cash sau că nu pot plăti prin sms deoarece folosesc un telefon de la companie. Acum nu mai au cum să scape. Accept carduri, plăţi prin sms şi bani cash, chiar şi dolari sau euro", a declarat pentru Bloomberg Stefan Wikberg, care distribuie revista de 14 ani. Unii retaileri şi furnizori de servicii din Suedia nu mai acceptă cash. Potrivit datelor Federaţiei Suedeze a Comerţului, doar 30% dintre tranzacţiile retail din Suedia sunt efectuate în cash.


Fondurile de investiţii fac profituri colosale pariind pe Grecia

Cele mai performante fonduri de investiţii din lume au înregistrat randamente de peste 100% în ultimele 12 luni, pariind pe obligaţiuni guvernamentale greceşti, odată cu revenirea încrederii investitorilor în Grecia şi dispariţia sentimentului de teamă privind un "exit" din zona euro. Cele trei fonduri de investiţii în obligaţiuni sunt deţinute de NBG Asset management şi Eurobank Asset Management, cu sediile la Atena, şi au înregistrat cele mai bune randamente la nivel mondial în ultimele 12 luni, potrivit unui top realizat de Morningstar, preluat de Wall Street Journal. Fondurile au preluat obligaţiuni guvernamentale greceşti în perioada cea mai dificilă a crizei datoriilor de stat, cand ceilalţi investitori se grăubeau să vandă de urgenţă aceste titluri. În ultimele luni, percepţia investitorilor s-a întors puternic în favoarea Greciei. Preţurile unor obligaţiuni greceşti au crescut şi de patru ori faţă de minimele atinse în vara anului trecut, cand se vorbea despre o posibilă ieşire a Greciei din zona euro care ar fi ameninţat supravieţuirea monedei unice. Între timp, unele companii mari din Grecia au reuşit să emită obligaţiuni la costuri rezonabile, iar investitori de renume sunt din nou interesaţi de acţiuni greceşti. Mark Mobius, managerul fondului Franklin Templeton, specializat în investiţii pe pieţele emergente, a declarat recent că intenţionează să cumpere acţiuni la companii greceşti pentru prima dată în ultimii 10 ani. "Obligaţiunile greceşti au fost, la un moment dat, cea mai urată categorie de active din lume, şi am considerat că nu avem prea mult de pierdut", a declarat pentru WSJ Aris Papageorgakopoulos, managerul unui fond al Eurobank Asset Management. Fondul DELOS Domestic Bond Fund, cu active de 83 milioane euro, deţinut de NBG Asset Management, a înregistrat în ultimele 12 luni un randament de 108%, urcand pe prima poziţie în topul celor mai performante fonduri de investiţii în obligaţiuni. Eurobank LF Government Bond Fund este pe locul al doilea, cu un randament de 107%, urmat de Interamerican Fixed Income Domestic Bond Fund, deţinut tot de Eurobank, cu un caştig de 105%, potrivit datelor Morningstar.

Ce se întamplă la centrala nucleară de la Cernavodă

Nuclearelectrica (SNN) a oprit unul dintre cele două reactoare funcţionale, din cauza întreruperii alimentării unui circuit de comandă şi control, după ce săptămana trecută cealaltă unitate (Reactorul 2) a fost deconectată de la reţea, pentru cateva zile, ca urmare a unor defecţiuni. "Au fost luate măsurile tehnice şi organizatorice pentru ca durata de remediere să fie cat mai scurtă şi în condiţii de siguranţă", potrivit unui comunicat al companiei de stat. Rectorul 1 a fost oprit duminică, la ora 16:20. Reactorul 2, oprit timp de mai multe zile în cursul săptămanii trecute, a fost conectat sambătă la reţeaua electrică. Centrala de la Cernavodă funcţionează cu două reactoare, care acoperă aproape 20% din consumul de energie la nivel naţional.

Numărul autorizaţiilor de construcţie este în scădere

Numărul autorizaţiilor de construcţie pentru locuinţe a scăzut în primele nouă luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, cu 1,7%, la 29.090 de avize, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). În intervalul analizat au fost eliberate cu 497 mai puţine autorizaţii. "Cele mai semnificative scăderi au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-668 autorizaţii), Sud-Muntenia (-204 autorizaţii) şi Sud-Vest Oltenia (-172 autorizaţii). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (plus 345 autorizaţii), Vest (plus 233 autorizaţii) şi Centru (plus 139 autorizaţii)", se arată într-un comunicat al INS. În luna septembrie s-au eliberat 3.746 de autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, în scădere cu 2,3% faţă de august, dar mai multe cu 6,4% comparativ cu septembrie 2012. Din total, 62,9% au fost acordate în zona rurală.

Toyota a revenit pe primul loc în topul producătorilor

Toyota a revenit în trimestrul al treilea pe prima poziţie în topul celor mai mari producători auto la nivel mondial după vanzări, devansand General Motors, datorită măsurilor de stimulare a economiei adoptate de guvernul japonez, care au generat un spor de competitivitate pentru exportatori. Toyota Motor Corp. a vandut în trimestrul al treilea 2,5 milioane de autovehicule, în urcare cu 2,8% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit datelor prezentate luni de cea mai mare companie japoneză, preluate de Bloomberg. General Motors a anunţat pentru aceeaşi perioadă vanzări în urcare cu 5,5%, la 2,4 milioane autovehicule. Locul al treilea revine grupului german Volkswagen, cu 2,33 milioane unităţi. Astfel, Toyota şi GM au făcut din nou schimb de locuri, după ce grupul american a preluat prima poziţie în trimestrul al doilea. Toyota a fost însă cel mai mare producător auto la nivel mondial în primele nouă luni ale anului, cu 7,41 milioane autovehicule vandute, faţă de 7,25 milioane în cazul GM, respectiv 7,03 milioane la Volkswagen, potrivit datelor prezentate de cele trei companii.

Finanţele s-au împrumutat la dobanzi în scădere

Ministerul Finanţelor Publice a atras 500 de milioane de lei, exact cat şi-a propus, prin vanzare de obligaţiuni pe cinci ani, la un cost mediu de 4,45% pe an, în scădere faţă de randamentul mediu acceptat în septembrie pentru aceeaşi maturitate, de 4,56%. Trezoreria a primit ordine de subscriere în valoare cumulată de 1,172 miliarde lei. La licitaţia precedentă pentru aceeaşi maturitate, din septembrie, Finanţele au împrumutat 700 milioane de lei, la un randament de 4,56%. Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru luna octombrie opt emisiuni de titluri de stat în valoare cumulată de 4,75 miliarde lei şi, respectiv, de 150 milioane euro. Finanţele vor să atragă în ultimele trei luni din acest an între 13 şi 15 miliarde lei, aproximativ dublu faţă de suma atrasă în perioada iulie - septembrie, de 7,543 miliarde lei. Între 2,5 şi 4 miliarde lei din suma vizată pentru ultimul trimestru din acest an ar urma să fie vanzarea de certificate de trezorerie, iar diferenţa, de 10,5 - 11 miliarde lei, va fi acoperită prin emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi între 3 şi 10 ani.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.