Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Balbele Guvernului la listarea Romgaz

Ziarul de Vrancea
20 oct 2013 660 vizualizări
Vineri reprezentanţii Executivului au anunţată că astăzi începe oferta producătorului de gaz u întrucat prospectul ofertei a fost aprobat abia la sfarşitul săptămanii trecute, iar legislaţia impune cel puţin două zile pană la demararea operaţiunilor, listarea va fi amanată pentru marţi

Oferta prin care statul vrea să vandă 15% din acţiunile Romgaz va începe maine, o zi mai tarziu decat au anunţat ieri reprezentanţii Departamentului pentru Energie, întrucat legislaţia prevede o perioadă de două zile lucrătoare între aprobarea prospectului şi lansarea operaţiunii. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, şi Gabriel Dumitraşcu, şeful Direcţiei de privatizare din Departamentul Energie al Ministerului Economiei, au declarat vineri că oferta de vanzare de la Romgaz ar putea începe luni. Prospectul ofertei a fost aprobat vineri noaptea de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), iar oferta va începe marţi. Legislaţia pieţei de capital prevede perioada de două zile între aprobarea prospectului şi lansarea ofertei pentru informarea investitorilor cu privire la datele din prospect. Oferta va începe marţi, 22 octombrie, şi va dura opt zile lucrătoare, pană pe 31 octombrie. Statul vrea să vandă 15% din acţiunile Romgaz la preţuri între 24 şi 32 lei pe titlu, estimand să obţină între 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) şi 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro), titlurile urmand să fie vandute atat pe Bursa de la Bucureşti, cat şi pe cea de la Londra. Operaţiunea este încheiată cu succes dacă sunt vandute minim 70% din acţiunile vizate. În această situaţie şi dacă acţiunile vor fi vandute la preţul minim, de 24 lei/titlu, statul ar încasa între 971,2 milioane lei (218,2 milioane euro). O tranşă de 15% din acţiuni va fi rezervată investitorilor mici, iar diferenţa de 85% va fi alocată investitorilor instituţionali. Ambele categorii de investitori pot plasa ordine de subscriere atat pentru acţiuni, cat şi pentru GDR-uri (certificate de depozit cu activ pe titlurile din ofertă). GDR-urile vor fi listate la bursa de la Londra şi conferă investitorilor drepturi similare cu cele ale acţiunilor. Micii investitori vor beneficia de discounturi doar pentru primele 10.000 de acţiuni subscrise, nu şi pentru GDR-uri. Pentru ordinele plasate în prima săptămană discountul va fi de 5%, iar din a doua săptămană reducerea va fi de 3% față de preţul final, care va fi stabilit în funcţie de subscrierile investitorilor instituţionali. "Pe tranşa investitorilor de retail, pentru acţiuni, subscrierea minimă este de 100 de acţiuni, iar discountul este oferit pentru primele 10.000 de acţiuni subscrise (pentru fiecare investitor - n.r.). Discountul este 5%, dacă subscrierea este făcută în primele cinci zile, şi 3% pentru ultimele trei zile de ofertă. Preţul GDR-ului va fi calculat prin conversia preţului final de ofertă în dolari la cursul BNR de la închiderea ofertei. Nu vor fi costuri de emitere sau decontare ale GDR-urilor în cadrul ofertei. După începerea tranzacţionării, deţinătorii de GDR-uri vor plăti, însă, comisioane de tranzacţionare şi decontare aferente Bursei de la Londra, precum şi comisioane de custodie şi de conversie a GDR-urilor în acţiuni şi invers", a declarat Dana Mirela Ionescu, preşedintele CA şi directorul general al Raiffeisen Capital&Investment, firmă parte a consorţiului care intermediază oferta.ă În consorţiu se mai regăsesc banca americană Goldman Sachs, Erste şi BCR. Micii investitori vor putea subscrie la preţul maxim, respectiv, la 32 lei/acţiune, iar investitorii instituţionali vor putea plasa ordine oriunde în intervalul 24 - 32 lei/titlu.

Guvernul, Împăratul roman şi aurul

The Glode and Mail a dedicat un amplu material investiţiei miniere de la Roşia Montană

După aproape două decenii de starturi ratate şi o bătălie cu unele dintre cele mai competente organizaţii pentru protecţia mediului de pe planetă, a venit momentul adevărului pentru cel mai mare şi mai sensibil politic proiect aurifer din Europa, scrie publicaţia canadiană The Glode and Mail. La începutul lunii noiembrie, guvernul roman va arăta, asemenea unui împărat roman la sfarşitul unei lupte între gladiatori, pumnul cu degetul ridicat sau cu degetul în jos pentru proiectul minier de 1,4 miliarde de dolari al Gabriel Resources de la Roşia Montană, notează The Globe and Mail. Votul ar putea merge în orice direcţie, însă preţul acţiunilor arată că şansele sunt împotriva companiei din Canada, continuă articolul, semnat de jurnalistul Eric Reguly. Acţiunile Gabriel Resources s-au prăbuşit în prima parte a lunii septembrie de la 1,47 dolari canadieni la un minim de 41 de cenţi, după ce premierul Victor Ponta a afirmat că Parlamentul va urma să respingă, probabil, proiectul de lege care ar fi facilitat realizarea proiectului. În prezent, cotaţia bursieră a compainei este de 93 de cenţi. Reacţia companinei a fost să ameninţe guvernul roman cu un proces de 4 miliarde de dolari, ameninţare încă valabilă, scrie ziarul canadian. "Gabriel spune multe despre ce este bine şi ce este rău la companiile miniere canadiene, care domină industria", continuă autorul. Aproximativ jumătate dintre cele mai mari companii miniere din lume sunt înregistrate în Canada. Printre ele Barrick, Goldcorp, Yamana, Kinross sau Eldorado. Astfel de companii îşi asumă riscuri mari, se pricep foarte bine la aspectele inginereşti şi la finanţare şi sunt capabile, ocazional, să creeze valoare impresionantă. Au creat zeci de mii de locuri de muncă atat în ţările cu economii dezvoltate, cat şi în cele aflate în curs de dezvoltare, şi au transformat bursa de la Toronto în cea mai importantă din lume în ceea ce priveşte industria minieră, aminteşte publicaţia de peste ocean. Astfel, ele pot fi considerate "corporaţiile-ambasador ale Canadei". Aceleaşi companii sunt însă capabile de "gafe spectaculoase", cum ar fi plata unor sume "absurd" de ridicate pentru depozite aurifere în zone "unde nu ţi-ai petrece luna de miere", pentru ca apoi să "ciomăgească" investitorii cu pierderi masive. Din cand în cand, se fac vinovate de dezastre ecologice, incomparabile însă cu ceea ce se întampla mai demult, iar mult prea des aleg să satisfacă acţionarii în detrimentul altor părţi care au un interes în proiecte, precum comunităţile locale, notează The Globe and Mail. "Păcatul lui Gabriel a fost abordarea de tip bigfoot (creatură uriaşă în folclorul din nord-vestul Americii de Nord - n.r.), care i-a creat în Romania o imagine de companie minieră nepăsătoare, imperialistă. Lansată la mijlocul anilor '90, planul companiei era să facă mulţi bani repede prin construirea unei mine-monstru cu patru cariere, pentru care aveau să fie dinamitaţi doi munţi şi dislocate aproximativ 2.000 de persoane, iar o întreagă vale urma să fie umplută cu deşeuri îmbibate cu cianură. Cu o suprafaţă de aproape 300 de hectare, aşa-numitul lac de decantare ar urma să se adancească de la 70 pană la 180 de metri - o treime din înălţimea clădirii CN Tower din Toronto - şi să depoziteze în final 215 milioane de tone de deşeuri", scrie publicaţia canadiană.


Cele mai mari sancţiuni primite vreodată de o bancă: 13 miliarde dolari

Banca americană JPMorgan Chase este aproape de un acord cu autorităţile din SUA, urmand să plătească daune şi amenzi record, în valoare totală de 13 miliarde de dolari, pentru stingerea anchetelor civile privind practicile pe piaţa creditelor ipotecare din perioada premergătoare crizei financiare. JPMorgan Chase, cea mai mare bancă din SUA după active, a ajuns la o înţelegere preliminară de 13 miliarde de dolari cu Departamentul Justiţiei de la Wahsington, potrivit Bloomberg. Acordul reprezintă cea mai mare sancţiune impusă de guvernul american împotriva unei companii din sectorul financiar. În septembrie, surse apropiate discuţiilor afirmau că sancţiunile urmau să se ridice la 11 miliarde de dolari, ceea ce sugerează că autorităţile au caştigat teren în urma negocierilor din ultimele săptămani. La insistenţele procurorului general al SUA, Eric Holder, acordul nu va proteja banca de eventuale acuzaţii de natură penală, a declarat pentru Bloomberg o sursă apropiată discuţiilor. "Nu este bine că nu au obţinut imunitate faţă de o acţiune penală. Ceea ce se caută printr-o înţelegere de asemenea magnitudine este siguranţă faţă de lucruri de acest gen, faţă de urmărirea penală a unei companii. Piaţa vrea siguranţă", comentează pentru Bloomberg un analist financiar american. Directorul general al JPMorgan, Jamie Dimon, a discutat înţelegerea vineri seară într-o întalnire cu procurorul general. Acordul prevede despăgubiri de 4 miliarde de dolari către clienţi/investitori şi sancţiuni de 9 miliarde de dolari sub formă de amenzi şi "alte plăţi", potrivit unei alte surse. Acordul de 13 miliarde de dolari se referă la acuzaţii de fals în declaraţii şi omiterea unor aspecte importante legate de vanzarea unor obligaţiuni în valoare totală de 33 miliarde de dolari, bazate pe pachete de credite ipotecare, în perioada 2005-2007, către Fannie Mae şi Freddie Mac, cooperativele de creditare ipotecară controlate de guvernul SUA. Cele două instituţii financiare au avut nevoie de ajutoare de stat în valoare totală de 187,5 miliarde de dolari pentru a supravieţui prăbuşirii pieţei creditelor ipotecare.

Banca lui Umbrărescu va fi condusă de fostul vice de la Raiffeisen

Marinel Burduja va conduce Banca Romană pentru Credit şi Investiţii (actuala ATE Bank) din poziţia de preşedinte executiv, secondat de Alina Pascu (membru al conducerii ATE), Dorin Badea (fost şef al Trezorerie UniCredit), Gabriel Arsene (fost Raiffeisen Bank) şi Andrei Popovici (fost McKinsey). "Consiliul de Administraţie al BNR a aprobat joi conducerea viitoarei bănci rezultate după finalizarea tranzacţiei de preluare a ATE Bank de la Piraeus şi care se va realiza cu asumarea unor active şi pasive. Avizarea noii conduceri intră în vigoare la data finalizării tranzacţiei", a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a Romaniei, Nicolae Cinteză. Cinteză a precizat că, după finalizarea tranzacţiei, BNR va aproba şi noua denumire a băncii. În luna aprilie, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu a semnat un acord cu Piraeus Bank pentru preluarea subsidiarei ATE Bank Romania, urmand să plătească 10,3 milioane de euro pentru 93,27% din acţiunile instituţiei de credit. Întreaga operaţiune a fost coordonată de Marinel Burduja, fost prim-vicepreşedinte al Raiffeisen Bank Romania timp de şapte ani, care a părăsit banca în mai 2012. Închiderea tranzacţiei a fost condiţionată de finalizarea transferului majorităţii activelor şi pasivelor către Piraeus Bank Romania, precum şi de obţinerea avizului autorităţilor de reglementare. Poziţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al viitoarei bănci va fi deţinută de Roxana Moldovan, fost vicepreşedinte al RBS Romania. Din Consiliul de Supraveghere vor mai face parte ştefan Nanu, directorul Direcţiei Trezorerie din Ministerul Finanţelor, şi Valentina şiclovan, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor. După plata acţiunilor se va înscrie noul acţionar la Registrul Comerţului, iar în prima AGA va fi descărcată de gestiune vechia conducere şi numiţi conducătorii tocmai avizaţi de BNR. Marinel Burduja va deţine funcţia de preşedinte executiv, iar pe poziţiile de vicepreşedinţi au fost numiţi Dorin Badea, Alina Pascu, Gabriel Arsene şi Andrei Popovici.

Investitorii imobiliari au rămas tot pesimişti

Sorin Macoveiu, commercial manager Global Finance, a declarat că în prezent nu ar începe dezvoltarea unui proiect de birouri în Bucureşti, menţionand că cererea va rămane modestă fără o economie solidă, care să favorizeze dezvoltarea companiilor, iar relocările vor domina piaţa de birouri. "Din păcate vremurile astea tulburi ne-au adus într-un loc în care nu putem să facem previziuni, să stabilim un target şi să ştim că luand măsurile potrivite ne atingem scopul. Sunt foarte mulţi factori şi totul depinde şi de nivelul de creştere economică. Pentru a avea o creştere de cerere companiile trebuie să aibă profit, să crească, să se dezvolte, pentru a avea un număr mai mare de angajaţi. Fără o economie solidă nu vom avea o creştere în sanul companiilor. Fără ca ele să-şi crească numărul de angajaţi, ceea ce înseamnă cifră de afaceri mai mare, lucrurile nu vor fi mult mai bune pentru piaţa imobiliară romanească şi vom asista în continuare la relocări, la extinderi pe ici pe colo, noi intrări, dar nimic masiv, şi din păcate nu atat de multe încat să ţină pasul cu dezvoltările de clădiri de birouri", a spus Macoveiu. Global Finance deţine complexul de birouri Global City Business Park din Pipera-Tunari.  Reprezentantul fondului elen de investiţii a adăugat că dezvoltările de birouri continuă, însă în lipsa unor companii noi pe piaţă există o presiune foarte mare pe proprietarii de astfel de imobile. "Un spaţiu ocupat într-o altă clădire înseamnă un spaţiu eliberat, devenit vacant într-o alta şi practic se creează o competiţie acerbă şi presiune pe costuri", a arătat Macoveiu. În opinia sa, chiar şi în aceste condiţii chiriile nu vor mai scădea în perioada următoare, ci vor urma mai degrabă un trend "stabile-up" (stabil, cu tendinţă de creştere).


Primarul capitalei îi dă sfaturi guvernatorului BNR

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat duminică, în emisiunea "După 20 de ani" de la Pro TV, referitor la subiectul Roşia Montană, că ar fi fost bine ca guvernatorul BNR să declare public că se face tot ce se poate pentru a fi cumpărat aurul. "Ar fi fost foarte bine să fi ieşit guvernatorul (Băncii Naţionale a Romaniei - n.r.) să spună «Facem tot ce putem să cumpărăm noi aurul de acolo»", a spus edilul, după ce a fost întrebat cum comentează subiectul legat de proiectul minier Roşia Montană. În acelaşi context, Oprescu nu a dorit să facă aprecieri privind problemele legate de mediu. "Nu am expertiză tehnică pentru a şti dacă cianurile distrug sau nu", a declarat Oprescu.

Acţiunile Google sar de pragul de 1.000 de dolari

Acţiunile Google au crescut cu 13% în prima parte a şedinţei de vineri pe bursa din Statele Unite şi au depăşit pentru prima dată pragul de 1.000 de dolari, cotaţia fiind susţinută de rezultatele financiare bune raportate de companie pentru trimestrul al treilea, potrivit MarketWatch. Preţul unei acţiuni Google se tranzacţiona în urcare cu 13,03%, la 1.004,6 dolari la momentul transmiterii ştirii. Cotaţia Google este în urcare cu peste 40% faţă de începutul anului. Mai mulţi analişti au crescut preţurile ţintă pentru acţiunile Google, după publicarea rezultatelor financiare. Profitul Google a crescut cu 36% în trimestrul al treilea faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, la 3 miliarde de dolari, iar veniturile companiei au urcat cu 12%, la 14,9 miliarde de dolari, datorită volumului mai mare de publicitate pe dispozitive mobile. Google a reuşit să compenseze scăderea preţurilor publicităţii pe gadget-uri mobile prin creşterea volumului de spoturi plătite.

Piaţa auto europeană va reveni pe creştere anul viitor

Vanzările de autovehicule noi din Europa vor creşte probabil în 2014, pentru prima dată în şapte ani, chiar dacă avansul va fi limitat parţial de şomajul ridicat şi efectele crizei datoriilor suverane, arată un studiu realizat de un centru de cercetare afiliat Hyundai Motor Group. Piaţa auto din Europa va înregistra o creştere de 2,5% anul următor, la 13,87 milioane de unităţi, estimează Korea Automotive Research Institute, citat de portalul Automotive News. Pentru anul în curs, institutul sud-coreean se aşteaptă la un declin de 3,8%, la 13,53 milioane de unităţi. În timp ce Europa va reveni pe creştere, recuperarea pieţei auto din SUA ar putea încetini, în urma unei posibile creşteri a dobanzilor bancare. Vanzările din SUA vor urca anul următor cu 3,2%, la 16,1 milioane de autovehicule. Cererea puternică din China va susţine accelerarea ritmului de creştere a pieţei mondiale, de la 3% în acest an la 4% în 2014, estimează institutul.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.