MOZAIC STIRI ECONOMICE; Statul vrea să obţină pană la 415 milioane euro pe acţiunile Romgaz
Statul vrea să vandă 15% din acţiunile Romgaz la preţuri între 24 şi 32 lei pe titlu, estimand să obţină între 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) şi 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro), titlurile urmand să fie vandute, de luni, atat pe Bursa de la Bucureşti, cat şi pe cea de la Londra. Intervalul de preţ pentru vanzarea titlurilor Romgaz a fost decis în şedinţa de vineri a Guvernului. Oferta este programată să înceapă luni şi să dureze nouă zile lucrătoare, pană pe 31 octombrie. O tranşă de 15% din acţiuni va fi rezervată investitorilor mici, iar diferenţa de 85% va fi alocată investitorilor instituţionali. Pentru investitorii mici, care vor subscrie pană la 10.000 acţiuni, vor fi acordate discount-uri de 5% pentru ordine plasate în prima săptămană şi de 3% pentru cele introduse în a doua săptămană. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a afirmat că se aşteaptă la o suprasubscriere avand în vedere că Romgaz este o companie bună, profitabilă şi "are viitor". El a susţinut că nu există o cotă prestabilită a acţiunilor care vor fi vandute pe Bursa de la Londra.
Băsescu spune că CFR Marfă s-a dat pe prietenie
Preşedintele îl acuză pe Victor Ponta că a vrut să ajute un prieten în cazul CFR Marfă, dar a ieşit prost u în replică, premierul spune că Băsescu minte cu o mentalitate securistă de care nu va scăpa
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, despre eşecul privatizării CFR Marfă, că premierul Ponta "a vrut să îşi ajute un prieten" şi "a ieşit prost". "Nu spun că sunt lipsit de date, ci sunt mai intime, de familie. A vrut să îşi ajute un prieten, un amic în orice caz, şi a ieşit prost", a spus Traian Băsescu, într-o emisiune difuzată de B1 TV şi evz.ro. Preşedintele a mai spus că "miza era prelungirea termenului de plată, în speranţa că GFR-ul va găsi sursa de finanţare", inclusiv la "Eximbank-ul romanesc, care este controlat de PSD în acest moment". Şeful statului a mai spus că CFR Marfă nu e companie de tip chioşc, poteţialulul acesteia este uriaş, iar privatizarea nu se face într-o lună sau două. "Ce vă pot spune este că va fi o privatizare ca la carte", a spus Băsescu despre ce se va întampla de acum încolo cu privatizarea CFR Marfă. Privatizarea CFR Marfă a fost discutată de trei ori în CSAT, unde preşedintele Traian Băsescu şi şefii serviciilor de informaţii au spus foarte clar că nu există nimic ilegal şi imoral, a declarat premierul Victor Ponta,adăugand că el este prieten cu Gruia Stoica aşa cum este "prieten" şi cu Băsescu. "Nu cred că preşedintele a minţit la CSAT, pentru că este o instituţie publică. Practic, a minţit astăzi. Este o mentalitate securistă de care nu va scăpa toată viaţa, aceea de a băga tot felul...Mentalitatea securită, cand o dobandeşti după ataţia ani, stau cu ea pană la moarte", a spus Ponta. Întrebat de jurnalişti dacă există o relaţie de prietenie între el şi Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Roman, declarat caştigător la privatizarea CFR Marfă, Ponta a răspuns: "Cum sunt prieten şi cu domnul Băsescu". Vanzarea a 51% din CFR Marfă către Grup Feroviar Roman (GFR), companie deţinută de omul de afaceri Gruia Stoica, nu a putu fi finalizată pană la termenul limită, 14 octombrie, pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei.
Oferta de cumpărare derulată de FP a fost extinsă la trei săptămani
Oferta derulată de Fondul Proprietatea (FP) pentru răscumpărarea unui pachet reprezentand 4,35% din propriile acţiuni a fost prelungită cu o săptămană, urmand să se încheie pe 14 noiembrie. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat joi solicitarea administratorului Fondului Proprietatea, compania americană Franklin Templeton, pentru extinderea ofertei, potrivit unui anunţ transmis, ieri, Bursei de Franklin Templeton în numele Fondului. Administratorul Fondului Proprietatea a anunţat la finalul săptămanii trecute că a solicitat aprobarea ASF pentru prelungirea ofertei. Operaţiunea a început marţi, 15 octombrie, şi iniţial trebuia să se încheie pe 4 noiembrie. Fondul Proprietatea este dispus să plătească 600 milioane lei (134,8 milioane euro) pentru acest pachet, oferind un preţ de 1 leu/titlu. Preţul propus este egal cu valoarea nominală a acţiunilor şi, totodată, cu 20,35% peste preţul titlurilor FP de pe piaţa principală a Bursei, de 0,7965 lei. Pană la finalul şedinţei de joi, investitorii au suprasubscris cu 48% oferta, doar din patru ordine fiind depăşit cu 15% volumul de acţiuni pe care Fondul Proprietatea îl vizează în această operaţiune. Investitorii au plasat 297 de ordine pentru 888,7 milioane de acţiuni, care reprezintă 6,45% din toate titlurile Fondului, potrivit datelor din sistemul Bursei. După începerea ofertei, volumele de acţiuni Fondul Proprietatea tranzacţionate la bursă au scăzut treptat. Acţiunile Fondului Proprietatea au crescut săptămana joia trecută cu 8%, după aprobarea ASF pentru programul de răscumpărare, şi au ajuns aproape de 0,8 lei, pentru ca la finalul acelei zile să fie pe plus cu 5%. Pragul de 0,8 lei/acţiune a fost depăşit în prima jumătate de oră a şedinţei de vineri, 11 octombrie, cand preţul a urcat cu aproape 4,2% şi a atins un nou record istoric, de 0,8095 lei. Ulterior, preţul a scăzut uşor, titlrurile fiind tranzacţionate în această săptămană la preţuri sub 0,8 lei/titlu. După prima oră a şedinţei de vineri, titlurile Fondului Proprietatea erau cotate la 0,796 lei. Unii investitori au profitat de creşterea înregistrată de acţiunile Fondului şi au început să vandă imediat după aprobarea dată de ASF pentru începerea ofertei de răscumpărare. Ei nu au mai aşteptat să subscrie în oferta de cumpărare ale cărei rezultate vor fi anunţate abia pe 14 noiembrie. La oferta de răscumpărare pot subscrie toţi acţionarii, iar la final administratorul FP va stabili cate acţiuni vor fi cumpărate de la fiecare investitor în funcţie de un indice rezultat din împărţirea numărului de acţiuni din ofertă la numărul de titluri pentru care au fost plasate ordine de vanzare.
Băsescu: Gazprom are tot interesul ca noi să nu exploatăm resursele
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că Gazprom are tot interesul ca Romania să nu exploateze gazele din Marea Neagră, nici gazele de şist. "Indiscutabil, Gazprom are tot interesul ca Romania să nu exploateze nici gazele din Marea Neagră, nuici gazele de şist, pentru că poate deveni exportator şi poate suplini o parte din piaţa Gazprom", a afirmat Traian Băsescu, într-o emisiune difuzată de B1 Tv şi evz.ro. El a spus că "Gazprom şi Guvernul Federaţiei Ruse au tot interesul ca Romania să nu-şi exploateze resursele". Băsescu a mai spus că sunt 10 companii care au licenţe pentru gazele de şist şi nu ştie de ce toată lumea este concentrată pe compania americană Chevron. "Sunt zece companii care au licenţă pentru gazele de şist. Nu ştiu de ce toată lumea e focusată pe compania americană Chevron", a menţionat el. "Nu avem niciun protest că Lukoil are o concesiune în Marea Neagră pentru gaze naturale şi de şist, are un perimetru foarte mare. Nimic ce este rusesc nu este atins, orice este american este subiect de...", a adăugat Băsescu. El a mai spus că resursele de acum sunt în curs de diminuare şi, dacă nu-şi găseşte alte resurse de gaze, Romania va importa tot mai mult an de an şi va deveni dependentă "de cineva care a demonstrat Europei că poate închide robinetul oricand". "Federaţia Rusă nu-i nici mieluţ, este o mare putere care îşi joacă toate cărţile pentru a-şi menţine influenţa. Nu aş vrea să-i văd peste 10 ani pe aceşti domni care spun acum că Romania să nu-şi exploateze resursele, fiind în situaţia de a explica. (...) Responsabilitatea oamenilor politici este să privească la viitor: cum asiguri resursele energetice ale ţării. Orice exploatare înseamnă o şansă", a adăugat Băsescu.
Moody's: Ratingul Romaniei, limitat de creşterea redusă a PIB
Ratingul de credit al Romaniei este limitat de perspectivele slabe de creştere economică şi de vulnerabilitatea la şocuri financiare externe, iar îmbunătăţirea calificativului depinde totodată de continuarea consolidării fiscală şi îmbunătăţirea calităţii activelor bancare, potrivit Moody's. Moody's atribuie Romaniei ratingul "Baa3", cel mai redus nivel din categoria "investment grade" (active recomandate pentru investiţii pe termen lung), cu perspectivă negativă. "Ratingul Baa3 al obligaţiunilor guvernamentale ale Romaniei ţine cont de consolidarea fiscală reuşită în ultimii doi ani, însă este în continuare limitat de creşterea economică slabă din ultima perioadă de perspectiva slabă de creştere", se arată într-un comunicat transmis de Moody's. Moody's avertizează că, pe termen scurt, relaţiile stranse dintre economia romanească şi UE reprezintă un factor de vulnerabilitate. Deşi integrarea Romaniei cu pieţele dezvoltate din Europa de Vest va genera probabil pe termen mediu creşteri ale veniturilor şi productivităţii în ţară, revenirea economiei romaneşti va fi "moderată" pe termen scurt de expunerea pe Europa, iar rata de creştere a PIB va rămane probabil în următorul an mai redusă faţă de dinamica altor economii cu rating similar din afara Europei, se arată în comunicat. Un alt factor care limitează ratingul de credit al Romaniei este expunerea la volatilitatea pieţelor financiare globale, din cauza dependenţei ridicate de finanţare externă atat la nivelul guvernului, cat şi în sectorul privat, consideră Moody's. Această vulnerabilitate este ameliorată parţial de acordul de finanţare externă cu Fondul Monear Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, notează agenţia. De asemenea, programul convenit cu instituţiile financiare internaţionale oferă vizibilitate cu privire la direcţia politicilor economice, în pofida situaţie economice şi politice incerte.
Bancă, amendată cu 2,5 miliarde dolari fiindcă a înşelat clienţii
O divizie de credite de consum a băncii britanice HSBC trebuie să plătească despăgubiri de 2,46 miliarde de dolari către peste 10.000 de clienţi şi investitori care s-au asociat într-un proces colectiv, acuzand creditorul că i-a înşelat în perioada premergătoare crizei financiare. O instanţă din SUA a stabilit că firma de credite de consum Household International, controlată de HSBC, şi trei foşti directori ai acesteia, le datorează reclamanţilor daune de 1,48 miliarde de dolari şi dobanzi de 986 milioane de dolari, potrivit Wall Street Journal. Grupul financiar a anunţat că va contesta decizia. În urmă cu patru ani, Household International a fost găsită vinovată, în proces cu juriu, de încălcarea legislaţiei federale în domeniul valorilor mobiliare. Procesul se referă la activităţi derulate în prima parte a deceniului trecut, compania fiind acuzată că a înşelat clienţii în ceea ce priveşte dobanzile percepute şi a ascuns în contracte penalizări usturătoare pentru întarzierea plăţilor. Acelaşi juriu a decis că Household International a înşelat investitorii pe pieţele financiare cu privire la calitatea creditelor acordate şi a înfăptuit fals în raportările financiare din 2001 şi 2002.
Lenovo se interesează de BlackBerry
Grupul chinez Lenovo se pregăteşte pentru o posibilă ofertă pentru preluarea integrală a producătorului canadian de smartphone-uri BlackBerry, au declarat pentru Wall Street Journal surse apropiate situaţiei. Producătorul de PC-uri şi smartphone-uri Lenovo a intrat într-un acord de confidenţialitate cu BlackBerry care îi permite să inspecteze în detaliu situaţia financiară a companiei canadiene, a afirmat una dintre surse. Contactat de WSJ, un reprezentant al Lenovo a refuzat să comenteze informaţiile. Un reprezentant al BlackBerry a afirmat că firma nu are de gand să facă vreun anunţ privind procesul de evaluare a alternativelor strategice înainte de aprobarea unei eventuale tranzacţii. BlackBerry a închiat în luna septembrie un acord preliminar de preluare în valoar de 4,7 miliarde de dolari, cu un consorţiu de investitori canadieni condus de grupul de asigurări Fairfax Financial Holdings, unul dintre cei mai mari acţionari ai producătorului de smartphone-uri. Lenovo este unul dintre cei mai importanţi investitori interesaţi să preia compania canadiană, potrivit unor surse. În cursă s-ar afla şi fondul Cerberus Capital Management, dar şi cofondatorul BlackBerry Mike Lazaridis.
Air France-KLM vrea să preia Alitalia
Air France-KLM vrea să preia controlul companiei italiene Alitalia, care traversează dificultăţi financiare, şi să creeze un grup de companii aeriene cu trei hub-uri, la Paris, Amsterdam şi Roma, a declarat directorul general al Air France-KLM, Alexandre de Juniac, citat de Wall Street Journal. Acţionarii Alitalia şi-au dat marţi acordul condiţionat pentru un plan de refinanţare menit să permită companiei să-şi continue operaţiunile. Alitalia încearcă să atragă finanţare şi de la Air France-KLM, cel mai important acţionar. Astfel, acţionarii au avizat o majorare de capital de 300 milioane euro finanţată parţial de compania naţională de poştă şi cele mai mari bănci italiene, UniCredit şi Intesa Sanpaolo. Directorul general al companiei de poştă Poste Italiene, Massimo Sarmi, urma să discute la Paris planurile Alitalia cu şeful Air France-KLM, sperand să atragă finanţare şi de la grupul franco-olandez, potrivit presei italiene. Air France-KLM, care deţine 25% din acţiunile companiei italiene, insistă însă pentru un plan dur de restructurare pentru a asigura viabilitatea Alitalia pe termen lung fără sprijin suplimentar de la acţionari. De Juniac consideră că Alitalia trebuie să se alăture unui grup internaţional mare.
